Universul, iunie 1887 (Anul 4, nr. 139-167)

1887-06-10 / nr. 147

AnUL IV.­­­NO. 147 APARE SI TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMINEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANUU, 19. IN CAPITALĂ IN JUDEȚE Pe 1 an. . . . 20 Lei Pe 1 an. . . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 „ Pe 6 luni ... 12 B Pe 3 luni . ; . 5 „ Po 3 Inni ... ß „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE șI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ Bucur­ești,­­strada Academiei, 18. GRATIS „Universul“ deschide un abonament de la 15 Iuniu până la 1 Ianuare 1888, cu prețul de 13 lei 50. Cei ce vor face acest abonament, vor primi ca premiu, gratis și franco, întrega valore a abonamentului în cărți (din co­lecția de romane a „Universului“.) 5 Bani în Capitali. —10 Bani în Județe București, 9 Iuniu 1887 Avem acum amănunte aprope complete asupra groznicei catastrofe care a izbit orașul Botoșani. Ziarul „Vocea Botoșanilor“ zice că fo­cul a pornit de la estremitatea părții nor­dice a orașului, dintr’un grajd, alipit de niște case­ baratce. In puțină vreme, totă partea aceea a orașului era în flăcări. Focul căzând în „Calicime,“ mahala compusă din case mai multe de lemn, s’a întins cu o zăpeziciune uimitore: înainte—aprópe—de a se prinde de veste, stradele Sticlăriei, Podu­ Lipscăniei, Brașoveniei, și a Mindirigiilor erau deja cuprinse de flăcări. Sinagoga cea mare numită „Scala evreiască din tîrgul vite­lor“ a ars cu desăvârșire. Biserica catedrală din Botoșani, Ospe­­nia, fiind încongiurată de baratce de lemn, s’a aprins. Turnul acestei biserici servea de post de observație pentru pompieri. D’aci focul s’a întins în tota partea stingă a stradei Mari. Tóte magazinele au ars, rămânând numai, ca prin minune, în mijlocul lor magazinul nou construit al d-lui Manblatt. Focul s’a întins apoi asupra prăvăliilor d-lui Emilian, nimicind în scurtă vreme o sumedenie de șandramale. In partea asta, focul s’a oprit la farma­cia Smeltz, care a ars și ea. După acesta, focul s’a localizat și s’a stins. A ars, în sumă totală, tata partea nor­dică, până în centrul orașului. Frații Makarof, cel mai vechi și a­vuți comercianți din oraș, erau să ardă în casă, dacă n’ar fi fost scăpați cu scări, pe la acoperiș. Câți­va pompieri au fost răniți; șase persone au fost arse: patru bărbați și două femei. Dar numai una din ele a murit. Cei­l­alți, greu răniți, sunt la spital. O tânără femee, de curând măritată, având tota averea sa de 3000 lei în o ladă, între care o rochie nouă neîmbră­cată încă, n’a vroit a se desti­pi de avu­tul său. Soțul și muma vroind a o dis­­creșta de lada de care era pironită, au fost prinși de flăcări și arși la obraz, la mână și la piciore. Sânul tinerei femei prezintă arsuri mai grave; fața soțului e forte umflată. Pagubele, în total, se urcă de­sigur la mai multe milione. Insă, preciz nu se póte ști totalul pa­gubelor, cifrele ce s’au dat de ziare sunt exagerate. * * * Cu adâncă părere de bine, dar fără surprindere, am văzut cu câtă grabă pu­blicul român a luat inițiativa pentru adu­narea de grabnice ajutare. Ne-ar părea și mai bine dacă acest entusiazmu intru ajutorarea nenorocirilor n’ar fi foc de paie. De câte­ ori se va întâmpla câte ceva, să știm să ne unim —­m­­ bine chiar decât în cazul acesta—și să dăm cuvenitul sprijin celor izbiți. Publicăm mai la vale, după „Monitor“, jurnalul consiliului de miniștri prin care se ia inițiativă oficială pentru strângere de ajutare. Partea care ne place mai mult, în a­cestă vrednică de­ laudă atârîre, e acces privitore la formarea unui fond perma­nent pentru ajutarea celor nenorociți. Chiar acum, din banii ce se vor strân­ge pe tate căile,—căci dacă, mai ales, se va face și o loterie, sumele aceste vor fi mari—ar fi bine să se ajute nu numai bo­toșănenii, ci și cei cari au ars de curând, la Giurgiu, la Bacau, la Moinești, etc., căci trebuie să împărtășim pe toți neno­rociții, proporțional cu mijlocele nóstre, iar nu să fim pentru unii mumă, iar pen­tru alții ciumă. Pate că — și supunem acesta ideie guvernului și oamenilor — ar fi bine să se ia măsuri pentru întemiarea unei lote­rii permanente de stat, (cum sunt făcute lotăriile din Hamburg, însă, de­sigur, cu prețuri de lot mici de tot și cu multe câștiguri) pentru ajutarea nu numai a celor incendiați și inundați, ci și a ce­lor cari pier­de fume din cauza recolte­lor rele, ca spre pildă locuitorii nenoro­ciți din câte­va întinse localități ale jude­țului Tuto­va, cari din cauza mizeriei, sunt izbiți și pier în masse de pelagră. Asupra acestei propuneri vom reveni într-un număr viitor. SUBSCRIPȚIE pentru incendiații de la Botoșani Z­arul „Universul“ oferă pentru incen­diații de la Botoșani 200 exemplare din romanul „Iubire“, de curând apărut. Aceste se vor vinde cu 2 lei volumul. Intrega sumă adunată se va da în folo­sul celor nenorociți și numele cumpără­torilor se vor publica în ziarul „Uni­versul.“ Romanele se vor trimite franco cum­părătorilor din provincie, iar banii se pot trimite administrației în timbre poștale. Miercuri, 10 (22) Iunie 1887. DIN ANGLIA (Corespondență particulară a „ Universului“) Londra, 4 Iunie. Regina și francmasonii.—Tote legile francmasonilor englezi s’au întrunit marți la Albert Hall în Londra, sub preșidența marelui lor maestru prințul de Wales, asistat de prințul Albert Victor, ca să discute termenii unei adrese de felicitare pe care s’o prezinte reginei cu ocazia ju­bileului ei. In adresa care s’a votat după propunerea lordului Carnarvon, francma­sonii afirma devotamentul lor pentru re­gina și mulțumesc „martiul arh­itect al lumei“ că l-a încuviințat să domnesca­­ atât de mult. După vot, adunarea a cân­tat imnul național. Adresa se va prezintă reginei într-o casetă prețiosă.­­ Papa și Anglia.—„Times“ publică o telegramă din Roma afirmând că nu e de loc vorba despre o reluare a relațiilor oficiale dintre Anglia și sfîntul scaun și că n’a fost vorba nici de acesta, nici de Irlanda în audiențele acordate de Leon XIII ducelui de Norfo­l, șeful ca­tolicilor englezi. Cu tote astea, adăugă „Times“, e sigur că sfîntul scaun ar dori să reînoiască legăturile diplomatice cu Marea Britanie. Sărăcie și emigrație.­O parte con­siderabilă a muntenilor scoțieni, cari sunt cunoscuți sub numele de „croiters“ au căzut de mai multă vreme într’o stare de mizerie egală cu aceea a celor mai neno­rociți irlandezi. Guvernul ne mai­știind ce să le fac­ă, s’a pus acum să le favori­zeze imigrația în America de nord. Dar și guvernele Statelor­ unite s’au speriat de atâta sărăcimne care-i curge mereu din bătrâna Europa și a început să nu mai dea autorizație de a debarca tuturor „crofters“-ilor, ci numai acelora pentru cari se găsește de mai nainte de lucru. Imigrația va trebui deci să se reducă la un număr forte mic. Ce va mai născoci acum guvernul ca să scape de sărăcimea care-i jefuză atâta ? Comploturi.—„Central News“ spune că a aflat din izvor oficial despre niște comploturi ce s’ar fi pus la cale cu sco­pul de a se comite o serie intr­iga de a­­tentate cu dinamită în ziua jubileului re­ginei. Autoritățile însă—se zice — cunosc așa de bine tote planurile dinamitarzilor, în­cât se cred în stare să le împedice pe tote. De mai multe luni, vechii feniani și alte persane suspecte sunt internați pe rând prin porturi sau expulsați din țară. Se supraveghiază de ap­a pe Patrick Ca­rey, șeful grupului de irlandezi refugiat la Paris și ale cărui mișcări sunt cele

Next