Universul, iunie 1887 (Anul 4, nr. 139-167)
1887-06-25 / nr. 162
Anul IV. ~*No. 162 A.BO1TAME]^TE APARE INf TOATE ZILELE LA 7 ORE DWsfiffEATA ANUNȚURILE, INSERȚIILE si RECLAMELE in capital in județ» Pe 1 an. . . . 20 Lei Pe 1 an. . . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 „ Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni . . . 5 „ Pe 3 luni ... 6 „ 8E PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ București, estrada Academiei, 18. Oneglia Diano Marina Orașe italiane dărâmate de cutremure. ODBA.I’IS Cei ce se vor abona la Universul da la 1 Iuliu până la 1 ianuare 1888, plătind lei 12.50 în țară și lei 10 în capitală, vor primi ca premiu cărți din colecția nostră în valore egală cu prețul abonamentului. 6 Bani In Capitală. —10 Bani în Județe București, 24 Iuniu 1887 Sobrania bulgară e întrunită. Comentariile asupra acestui fapt au început de mai multe zile în presa europeană și continuă încă întrebarea e, s’a întrunit sobrania ca se alege un prinț, sau pentru alt scop Și dacă vrea se alege un prinț pe cine va alege și ce șanse va avea alesul ca se fie primit de puteri ? Pentru noi unii, nu mai încape îndoială că unul din scopurile pentru care s’a întrunit marea adunare bulgară, și cel mai de căpetenie este alegerea unui prinț. Avem mai întâiu mărturisirea gazetei oficiase „Svoboda“ , avem pe urmă raționamentul forte simplu că nefiind altă chestie urgentă la ordinea zilei, care se fi necesitat convocarea mai nainte de cât se credea și de cât se hotărîse chiar acum câteve săptâmâni, nefiind altă chestie importantă care să fi necesitat acesta convocare a Sobraniei decât chestia administrărei, guvernărei Bulgariei, negreșit că pentru rezolvarea ei s’a convocat adunarea. E probabil că cercurile conducătore din Bulgaria au fost nevoite se facă acest pas din cauza statei financiare nu prea înfloritore a țarei. Acesta nu e o rușine pentru ele, căci, negreșit, în starea în care se află azi Bulgaria nu se pute aștepta de la ea să fie bogată, dimpotrivă. Pe de altă parte mijlocul de a eși din încurcătura care remâne unei țeri ajunsă în o astfel de poziție critică trecă tóre, împrumutul, se găsește forte greu, și vina acestui lucru o portă numai frica financiarilor ca guvernul posibil de mâne se nu recunoscă datoriele guvernului de azi. Era deci vremea ca sferele conducătore din Bulgaria să se gândesca la stabilirea unul guvern care să inspire mai multă încredere de statornicie, deci, la alegerea unui prinț. Cine va fi ales ? Acastă întrebare e mai puțin importantă decât a doua : cum vor primi puterile pe noul ales? Sa pomenesc multe nume : Alexandru de Battenberg, Ferdinand de Coburg, acești doi candidați agreați de Bulgari, Aleco pașa, Karageorgevici și alte nume, mai mult sau mai puțin fantastice. Dupe știrile pe cari le avem până acum, acela care are mai multe șanse de a fi ales, e prințul Ferdinand de Coburg, care ar fi promis că va primi alegerea și va continua politica începută de Alexandru de Battenberg. E evident că cele mai multe din puteri n’aîi de ce se se impotrivescá urcărea unui prinț de Coburg pe tronul Bulgariei , dar totuși e una, pentru care deosebirea între Battenberg și Coburg e cu atât mai mică cu cât acest din urmă amenință să urmeze politica celui díntâia. Acesta putere, e lesne de ghicit, va continua se păstreze, cel puțin, aceeași atitudine ca și până acum față cu Bulgaria și după alegerea noului prinț. Ea pute să și-o și schimbe, în acest caz atât mai rea va fi pentru Bulgaria. Oricum, atâta e de constatat că criza bulgară se apropie de isbucnirea-i din urmă. DIN ANGLIA (Corespondența particulară a „ Universului“) Londra, 20 Iunie. Finis...—D. Smith, cancelar al eșiquierului, a anunțat Camerei comunelor că va ficșa pe ziua de luni, la șapte ore sara, închiderea discuției asupra citirii a treia a bilului de apăsare a Irlandei. Luni, se va termina, deci, cu legea acesta, ale cărei dezbateri au fost atât de lungi și de furtunase. Acesta e a treizeci și noua lege de acest fel promulgată sub domnia lungă a reginei Victoria, care, serbându și jubileul de 50 de ani, serbeza și jubileul unei legi barbare, nedrepte și în totul nevrednică de „locul de lumină“ în care trăim. O statistică. — „Liga națională irlandeză“ a publicat, cu acest prilej, un manifest în care arată că, sub acestă domnie, au emigrat 4.500.000 de irlandezi, 8.800.000 au fost expulzați din casele lor și peste 1.000.000 au murit de feme!... Și aceste cifre n’au fost contestate de susțiitorii regimului de apăsare , ele deci sunt exacte „Liga națională“ și ea e amenințată. „Standard“, ziarul guvernului, anunță că îndată după votarea definitivă a birului, guvernul va declara de nelegală Liga și va proclama în comitatele Cork, Kerry și Clarck starea de asediu. „Irish Times“ vestește că asociațiile ce se fac în sudul Irlandei pentru a rezista la aplicarea uoei legi de apălare primesc sume colosale de aderări... Noua lege—care va fi votată când veți primi acesta scrisore—Insemneza: stare de asediu și răsboiu civil. NeSUCCesul pe care l-a avut arangjamentul egiptean e obiectul discuțiilor tuturor cercurilor și a presei. Iată nota Franciei, care a înecat „speranțele dulci“ ale guvernului de aci, după cum o publică „Daily News“. Ea e forte caracteristică : „Guvernul francez a otărît definitiv să nu primescá situația care ar rezulta din convenția egipteană. Dacă acesta ar fi ratificată, guvernul francez și-ar consacra atenția ca să salveze interesele sale puse în pericol prin tulburarea adusă echilibrului mediteranean, și pentru acesta ar lua măsurile cari i s’ar părea necesare. Pe de altă parte, dacă maiestatea vostra imperială nu va ratifica convenția, ambasadorul Franciei e autorizat de guvernul séu se dea m. v. Imperiale asigurarea categorică și formală că guvernul francez va garanta și va protege pe maestru care, ne mai având motiv de ezitare, nu numai va da mulțumire poporului musulman neratificând un arangjament care-l mâhnește cu drept cuvânt, dar încă va sancționa și va fortifica legăturile de veche prietenie care există între imperiul turcesc și Francia. Politica dezinteresată a Franciei putând singură salva imperiul otoman de încălcările și de ambiția Angliei, menținerea prieteniei de care am vorbit va fi privit, giona. Ace toți Cigliei. JouT, 25 Iuniu (7 iuliu) 1887. West. Buletin judiciar La 22 Iuniu s’a judecat de consiliul de revizie al armatei recursul administratorului cl. II Mihăilescu Gheorghe, casierul regimentului 18 dorobanți, care a fost condamnat de consiliul de războiu din Craiova la 5 ani muncă silnică, la degradare militară și civilă și 300 lei cheltueli de judecată, pentru faptul de fals în acte publice, furt de bani ai statului, furt de bani al militarilor și sustragere de acte publice. In urma unei deliberări, consiliul a casatotărîrea și a trimis afacerea spre a fi judecată din nou de către consiliul de război din corpul II de armata. * * * Vineri 19 Iuniu a. c. s’a judecat de consiliul de război din corpul al II-lea de armată (București) procesul sergentului rezervist Dedu Barbu din comuna Hagiescu plasa Balta districtul Ialomița, care a fost chemat în activitate în timpul războiului la regimentul al 6-lea de linie, inculpat fiind pentru faptul de dezertare în timp de răzbei. Consiliul, în urma probelor apărării cum că denunțarea făcută contra sa de un anume Theodorescu, consătânu său, nu a fost decât o calomnie, a fost ca totdeauna la înălțimea sa, dând dreptate acolo unde este. Sergentul Barbu a fost achitat. * * * Joi 25 Iuniu se va judeca de consiliul de rezbel din corpul al 2 lea de armată caporalul furier al companiei jandarmi din București anume Herman Kesler, pentru faptul de fals în acte publice, imputândui-se acest fals prin aceea că ar fi ras din fața sa matriculă și registru cifrat de la inscripția 1888 și a făcut a se citi 1887 în scop de a fi liberat cu un an înainte de termen.