Universul, iunie 1887 (Anul 4, nr. 139-167)

1887-06-25 / nr. 162

Anul IV. ~*No. 162 A.BO1TAME]^TE­­ APARE INf TOATE ZILELE LA 7 ORE DWsfiffEATA ANUNȚURILE, INSERȚIILE si RECLAMELE in capital­ in județ» Pe 1 an. . . . 20 Lei Pe 1 an. . . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 „ Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni . . . 5 „ Pe 3 luni ... 6 „ 8E PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ București, estrada Academiei, 18. Oneglia Diano Marina Orașe italiane dărâmate de cutremure. ODB­A.I’IS Cei ce se vor abona la Universul da la 1 Iuliu până la 1 ianuare 1888, plă­tind lei 12.50 în țară și lei 10 în capi­tală, vor primi ca premiu cărți din co­lecția nostră în valore egală cu prețul a­bonamentului. 6 Bani In Capitală. —10 Bani în Județe București, 24 Iuniu 1887 Sobrania bulgară e întrunită. Comen­­tariile asupra acestui fapt au început de mai multe zile în presa europeană și con­tinuă încă­ întrebarea e, s’a întrunit sobrania ca se alege un prinț, sau pentru alt scop Și dacă vrea se alege un prinț pe cine va alege și ce șanse va avea alesul ca se fie primit de puteri ? Pentru noi unii, nu mai încape îndoială că unul din scopurile pentru care s’a în­trunit marea adunare bulgară, și cel mai de căpetenie este alegerea unui prinț. A­­vem mai întâiu mărturisirea gazetei ofi­­ciase „Svoboda“ , avem pe urmă rațio­namentul forte simplu că nefiind altă chestie urgentă la ordinea zilei, care se fi necesitat convocarea mai nainte de cât se credea și de cât se hotărîse chiar a­cum câte­ve săptâmâni, nefiind altă ches­tie importantă care să fi necesitat acesta convocare a Sobraniei de­cât chestia ad­ministrărei, guvernărei Bulgariei, negreșit că pentru rezolvarea ei s’a convocat adu­narea. E probabil că cercurile conducătore din Bulgaria au fost nevoite se facă acest pas din cauza statei financiare nu prea înflo­­ritore a țarei. Acesta nu e o rușine pen­tru ele, căci, negreșit, în starea în care se află azi Bulgaria nu se pute aștepta de la ea să fie bogată, dimpotrivă. Pe de altă parte mijlocul de a eși din încurcă­tura care remâne unei țeri ajunsă în o astfel de poziție critică trecă tóre, împru­mutul, se găsește forte greu, și vina a­­cestui lucru o portă numai frica financia­rilor ca guvernul posibil de mâne se nu recunoscă datoriele guvernului de azi. Era deci vremea ca sferele conducăto­re din Bulgaria să se gândesca la stabi­lirea unul guvern care să inspire mai multă încredere de statornicie, deci, la a­­legerea unui prinț. Cine va fi ales ? Acastă întrebare e mai puțin importantă de­cât a doua : cum vor primi puterile pe noul ales? Sa pomenesc multe nume : Alexandru de Battenberg, Ferdinand de Coburg, a­­cești doi candidați agreați de Bulgari, Aleco pașa, Karageorgevici și alte nume, mai mult sau mai puțin fantastice. Dupe știrile pe cari le avem până a­­cum, acela care are mai multe șanse de a fi ales, e prințul Ferdinand de Coburg, care ar fi promis că va primi alegerea și va continua politica începută de Alexan­dru de Battenberg. E evident că cele mai multe din pu­teri n’aîi de ce se se impotrivescá urcărea unui prinț de Coburg pe tronul Bulga­riei , dar totuși e una, pentru care deo­sebirea între Battenberg și Coburg e cu atât mai mică cu cât acest din urmă a­menință să urmeze politica celui díntâia. Acesta putere, e lesne de ghicit, va con­tinua se păstreze, cel puțin, aceeași atitu­dine ca și până acum față cu Bulgaria și după alegerea noului prinț. Ea pute să și-o și schimbe, în acest caz atât mai rea va fi pentru Bulgaria. Oricum, atâta e de constatat că criza bulgară se apropie de isbucnirea-i din urmă. DIN ANGLIA (Corespondența particulară a „ Universului“) Londra, 20 Iunie. Finis...—D. Smith, cancelar al eșiqui­­erului, a anunțat Camerei comunelor că va ficșa pe ziua de luni, la șapte ore sara, închiderea discuției asupra citirii a treia a bilului de apăsare a Irlandei. Luni, se va termina, deci, cu legea a­­cesta, ale cărei dezbateri au fost atât de lungi și de furtunase. Acesta e a trei­zeci și noua lege de acest fel promulgată sub domnia lungă a reginei Victoria, care, serbându și jubi­leul de 50 de ani, serbeza și jubileul u­­nei legi barbare, nedrepte și în totul ne­vrednică de „locul de lumină“ în care trăim.­­ O statistică. — „Liga națională irlan­deză“ a publicat, cu acest prilej, un ma­nifest în care arată că, sub acestă dom­nie, au emigrat 4.500.000 de irlandezi, 8.800.000 au fost expulzați din casele lor și peste 1.000.000 au murit de fem­e!... Și aceste cifre n’au fost contestate de susțiitorii regimului de apăsare , ele deci sunt exacte­­ „Liga națională“ și ea e amenințată. „Standard“, ziarul guvernului, anunță că îndată după votarea definitivă a biru­­lui, guvernul va declara de nelegală Liga și va proclama în comitatele Cork, Kerry și Clarck starea de asediu. „Irish Times“ vestește că asociațiile ce se fac în sudul Irlandei pentru a rezista la aplicarea uoei legi de apălare primesc sume colosale de aderări... Noua lege—care va fi votată când veți primi acesta scrisore—Insemneza: stare de asediu și răsboiu civil. NeSUCCesul pe care l-a avut arangja­­mentul egiptean e obiectul discuțiilor tu­turor cercurilor și a presei. Iată nota Franciei, care a înecat „spe­ranțele dulci“ ale guvernului de aci, după cum o publică „Daily News“. Ea e forte caracteristică : „Guvernul francez a otărît definitiv să nu primescá situația care ar rezulta din convenția egipteană. Dacă acesta ar fi ra­tificată, guvernul francez și-ar consacra atenția ca să salveze interesele sale puse în pericol prin tulburarea adusă echili­brului mediteranean, și pentru acesta ar lua măsurile cari i s’ar părea necesare. Pe de altă parte, dacă maiestatea vostra impe­rială nu va ratifica convenția, ambasado­rul Franciei e autorizat de guvernul séu se dea m. v. Imperiale asigurarea cate­gorică și formală că guvernul francez va garanta și va protege pe m­­aestru care, ne mai având motiv de ezitare, nu numai va da mulțumire poporului musulman ne­ratificând un arangjament care-l mâhnește cu drept cuvânt, dar încă va sancționa și va fortifica legăturile de veche prietenie care există între imperiul turcesc și Fran­cia. Politica dezinteresată a Franciei pu­tând singură salva imperiul otoman de încălcările și de ambiția Angliei, menți­nerea prieteniei de care am vorbit va fi privit, giona. Ace toți Ci­gliei. JouT, 25 Iuniu (7 iuliu) 1887. West. Buletin judiciar La 22 Iuniu s’a judecat de consiliul de revizie al armatei recursul admi­­­nistratorului cl. II Mihăilescu Gheorghe, casierul regimentului 18 dorobanți, care a fost condamnat de consiliul de războiu din Craiova la 5 ani muncă silnică, la degradare militară și civilă și 300 lei cheltueli de judecată, pentru faptul de fals în acte publice, furt de bani ai sta­tului, furt de bani al militarilor și sus­tragere de acte publice. In urma unei deliberări, consiliul a casat­otărîrea și a trimis afacerea spre a fi judecată din nou de către consiliul de război din corpul II de armata. * * * Vineri 19 Iuniu a. c. s’a judecat de consiliul de război din corpul al II-lea de armată (București) procesul sergen­tului rezervist Ded­u Barbu din comuna Hagiescu plasa Balta districtul Ialomița, care a fost chemat în activitate în timpul războiului la regimentul al 6-lea de linie, inculpat fiind pentru faptul de dezertare în timp de răzbei. Consiliul, în urma probelor apărării cum că denunțarea făcută contra sa de un anume Theodorescu, consătânu său, nu a fost de­cât o calomnie, a fost ca tot­dea­­una la înălțimea sa, dând dreptate acolo unde este. Sergentul Barbu a fost achitat. * * * Joi 25 Iuniu se va judeca de consiliul de rezbel din corpul al 2 lea de armată caporalul furier al companiei jandarmi din București anume Herman Kesler, pentru faptul de fals în acte publice, imputân­­du­i-se acest fals prin aceea că ar fi ras din fața sa matriculă și registru cifra­t de la inscripția 1888 și a făcut a se citi 1887 în scop de a fi liberat cu un an înainte de termen.

Next