Universul, octombrie 1887 (Anul 4, nr. 256-275)

1887-10-02 / nr. 256

f Xr­m­ A Universul No. 255 acasă răpind pe Marth­a Andrews, socra sa, de care­­ era înamorat. Nu se pute da de urma amorezilor. Familia preotului a inserat prin ziare anunțul unei recompense pentru cine va prinde părechea de amorezați. „David Knight î e un om foarte nalt, smead, cu o barbă mare neagră, puțin cărunțită. Când predică sau­ recitează ru­găciuni, respirația lui face un zgomot ciu­dat. Martha Andrews ie o femeie brună, de vre­o cinci­zeci de ani, m­ică și cu un semn pe nas, lângă ochiul stâng.“ Nevasta celui fugit î e greu bolnavă și nu mai are decât puține zile de trăit. Martha Andrews are acum doi soți în viață, afară de ginerele seu. Nu se știe ce s’a făcut părintele Knight, dar fuga lui a făcut un mare scandal. De­sigur, dacă s’ar întoarce, ar fi ucis de lume cu pietre. ........ ..... ........... Montați Hazlii — Iți sunt recunoscător pentru sfaturile bune pe cari mi le dai, dar știi bine că, fără de bani, nu se póte face nimic. — Dragă, te înșeli. Făr’ de bani se pot face... datorii! D­E TOATE O fată răpită.— Zilele trecute s’a să­vârșit o răpire îndrăsneță de fată, în co­muna G­ilat, lângă Ciacova. Cea mai fru­­mosă fată a comunei, Florea Bordea, a nebunit de dragoste pe Vincențiu Cresteț. Când fata s’a dus la fântîna de la capă­tul satului atunci eroul nostru, în tovără­șie cu alți prieteni ai sei, au ridicat-o în brațe și au dus-o la o trăsură, care îi aș­tepta în apropiere. Fata, speriată, striga dupe ajutor, dar în zadar. Trăsura s’a dus înainte și dupe două ore s’a oprit în co­muna Folia. Notarul comunei fiind infor­mat despre acesta îndrăzneța răpire,—re­zultatul iubirii desperate — s’a pus în ur­mărirea răpitorului și ’l-a găsit în casa vătășelului primăriei. Răpitorul a fost a­­restat, iar frumosa eroină cu inima ve­selă a plecat la casa părintească. .­­. Un nebun ucigaș.—O groznică dramă s’a petrecut în satul San Martino lânga Florența. Un orecare Fraschetti, locuitor în acel sat, într’un acces de nebunie furiosa, a început să alerge prin sat cu un cuțit mare in mână, amenințând cu martea pe cine întâlnea în cale. Dând peste un grup de femei, se repezi asupra lor. Femeile o luară la fugă, dar două din iele se îm­piedicară și căzură jos. Fraschetti le a­­junse numai decât și le măcelări pe a­­mândouă. Una din iele, anume Carolina Reis, de 20 de ani, a rămas marta pe loc; cealal­tă, lovită de zece ori cu cuțitul, a fost găsită încă respirând. Nebunul, îndată după severșirea omo­rului, dispăru și fu găsit mai târziu­ mort, cu gâtul tăiat, într’un șanț. 3 . ST­IEI J­OUI. D. Ion Don, absolvent cu diplomă al școlei centrale din Paris, însărcinat pro­vizoriu cu gerarea afacerilor direcției șco­lii de arte și meserii din București, s’a numit definitiv în acest post. ft La 18 cor., se fac esamenele sergenților cari concurează pentru școala sub­ofițeri­­lor de la Bistrița. ft Se vorbește de convocarea oamerilor pe ziua de 15 cor. f. Mâne poimâne pleacă la Craiova d. C. Nacu, ministrul financelor, ca să vizi­teze Expoziția cooperatorilor. "M Tîrgul de la 8 Septem­bre din com­. Lă­pușani-Lăcești (Muscel), care se făcea pe loc proprietăresc, se va face de aci îna­inte gratis pe locul bisericei acelei comune, a Regele de la Slatina, unde asistă la ma­nevrele corpului I de armată. fi Azi se încep concursurile pentru catedrele de Istorie de la internatele secundare de fete din București și din Craiova. Juriul se compune, sub președința d­lui Ureche, din prof. B. Constantin­escu și I. Mar­escu. ft Direcția Teatrului național a primit o telegramă din Ardeal, prin care i se a­nunță dorința a o sută cincî­zeci de per­­sone d’a vedea Fântâna Blanduziei ; di­recția a hotărît pe marți acesta repre­­sintație. ft Cu începere de la 28 Septembre (10 Octobre), când s-a deschis calea ferată Dolhasca-Falticeni, stațiile Slobozia, Ba­­sarabi și Fălticeni vor face serviciu tele­grafic particular și de Stat cu o supra­taxă de 50 bani de fie­care telegramă ca și celelalte gaze, precum și servicii de poște­ restante. At Iată compunerea curții cu jurați din capitală, în sesiunea a doua care începe la 1 Octombre , ui­ D. Ștefan Iorgulescu, președinte și d-nil Slăvescu și Christopolu, judecători asesori. Iată procesele care se vor judeca : La 1 Octomvre, Cert acuzat pentru fals în acte publice;—la 2 procesele de calomnie prin prese intentate d-lor Gorovei și N­ă­­dulescu;—la 3 individul Zlate Ștefan a­­cuzat de omor; — la 5 și 6, banda Rîureni; — la 7 un delict electoral și procesul de calomnie intentat ziarului „Vocea Drep­­tăței,— și la 8 Octomvre procesul lui I. Rudaru pentru tâlhărie. ft Generalul Cernat, comandantul corpului al 2-lea de armată, va inspecta azi pe re­zerviștii regimentului 6 de dorobanți, de sub comanda locot. colonelului Leon. Se zice că cu ocazia venirii sale în ca­pitală, regele va trece în inspecție pe re­zerviștii regimentelor 6 și 21 de doro­banți. , fi Marele nostru poet Mihail Eminescu se află forte grav bolnav; ochii îi sunt în­­paientenați cu totul; nu mai cunoște pe nimeni, nici chiar pe sora sa, d-ra Emi­nescu, care se află într’o stare desolată , nu vorbește cu nimeni și zace în neștiință de sine. ft . La ministerul domenielor se va ține la 15 Octomvre licitație pentru arendarea pe un period de cinci ani a 79 de moșii ale statului. ,ft Azi se judecă afacerea neorînduielii fă­cute de mai mulți rezerviști din reg. 6 dorobanți. ft D. I. Brătianu, prim ministru, a plecat ieri la amiazi la Slatina, pentru ca să în­tâmpine pe rege.­nt. Azi se încep­­ la universitate cursurile școlii libere de științe politice și adminis­trative.­­ Din seria a opta pentru examenul de bacalaureat au fost admiși următorii domni: Savovici-Baranga, N. Socolescu, N. Ste­­riade, N. Stoenescu, G. Macedonescu, N. Sotir, I. Steinhardt, P. Spreer, Gr. Stân­­gaciu, N. Ștefănescu, A. Teodorescu. ft D. Coutouly, ministrul Franciei în Bu­curești, pleca azi la Paris, spre a-și adu­ce familia. ft Se zice că s’ar fi hotărît d’a se con­voca curtea cu jurați din Craiova în se­siune extraordinară spre a judeca proce­sul acuzaților pentru omorul învățătorului Popescu din R. Vâlcei. ft. Azi încep inspecțiunile generale ale ser­viciului sanitar. Inspecțiunile vor dura cam două septemâni. fi Ieri noapte 6 contrabandiști au încer­cat să intre în capitală pe la Herăstrău cu un butoi cu 50 litri de spirt. Doi ser­genți comunali, Gh. Kiriță și Tudor Ilie văzându-l î-au luat pe urmă și au putut prinde pe unul din ei, Ion Dumitru, care purta spirtul. Cei l­alți 5 au fugit. ft La Iași s’au terminat examenele de bacalaureat. Din 57 candidați au reu­șit 36. ft La alegerea colegiului I comunal din Huși lista partidului național-liberal, a reu­șit cu 79 voturi contra 56 date opoziției­­unite. — Domnișoară...­­ zise Cecilia. — Domnișoară, suntem singure... Sunt gata să te ascult... spune-mi ce te aduce aci... Cecilia, cu toată energia lui firească, ezită un moment, dar își stăpâni repede emoția și îngână, cu un glas aproape stîns. — Viu, doamnă, se te rog se mi vii în ajutor... se mă scapi... Fruntea frumoasei florărese se încruntă; nările începură a î tremura. — Să te scap ?—repetă ea. — Să mi scapi onoarea... se mi scapi viața...—urmă Cecilia,— nu mai am spe­ranță decât în d-ta... fără de d-ta, sunt pierdută! Fața Angelei luase o espresie de serio­zitate extremă. Iea zise : — Am înțeles... Cecilia plecă fruntea. Se roși ca para focului. D-na Angela urmă, cu o mânie stăpâ­nită : — Ieși grea! — Da, domna. — De ce vîrstă iești ? — De nouă­spre­zece ani. — De­sigur, părinții d-tale nu știu po­ziția în care te afli ? — Nu mai am decât tată și, dacă ar cunoște starea mea, ar fi fără milă pentru mine. — Amantul d-tale îe însurat ? — Nu, domna. — De atât de înjosit acest amant, încât tatăl d-tale se nu pute consimți a șterge greșala măritându-te cu densul ? — Cel de care-ți vorbesc de un om cinstit, demnă, dar poziția Iulie modestă... mai mult decât modestă... Ie actor...— Și tată-mieu nu m’ar lăsa nici­ o dată să fiu nevasta unui actor...—Onorea pe tot pen­tru densul pe pământ...­—In primul mo­ment de furie, m’ar omorî, aflând că am un amant, ori­cine ar fi acesta... O tăcere îndelungată urmă. Apoi, frumosa florăreasă zise : — Te ai gândit bine, domnișoară, la cererea pe care mi o faci în acest mo­ment ? — M’am gândit că vei avea milă de desperarea mea, și am venit, cu încre­dere.... XII — Cine ți-a dat ideia de a te adresa la mine ?—întrebă brusc domna Angela. — Auzisem vorbindu se de d-ta...—în­gână fata. — Ai auzit c’ași fi în stare să ușurez operații de avorturi ? — Da, domna... — Va să zică, asta mi-e reputația în cartier !—esclamă frumosa floră rusă.—Ce am făcut ore ca s’o merit ?—Dar, neno­rocită copilă, — urmă­rea cu însuflețire, — ie o crimă ceea ce vrei să faci ! — O crimă...—repetă Cecilia. — Și vii să-mi ceri să-ți fiu complice ! —Vrei să provoc un avort !! — Meseria mea me silește să am fel de fel de ier­buri, între cari se găsesc unele cari au substanțe în stare de a face avorturi !! — Dar, pentru asta, nu crede că am și me­seria de a face asemenea crime!—Nu știi că, făcându-țî ce mi ceri, ași cădea sub pedeapsa legii!... Nu știi că complicitatea mea ar putea să-mi atragă o pedeapsă groz­­nică... pușcăria? — Da, dómna, știu asta... Dar primej­die n’ar fi decât dacă cine­va te-ar de­nunța justiției. Și, numai teți voiü ști, și nu­me în interesul mieu să tac , să ascund de la ori­cine ajutorul pe care mi l’ar fi dat ?... — Și nu pui în cumpănă primejdia care te-ar amenința și pe d-ta ?... — Ai putea muri... — Ei bine, damna, să mor, respinse Cecilia,— dar tată-mieu, cât voia fi în vi­ață, să nu cunosca necinstea mea!... — Nu-ți iubești amantul ? — Nu pot răspunde decât asta:—toate sunt în dezordine în capul mieu... un sin­gur lucru resare din acesta încurcătură, groaza pe care mi-o inspiră furia tatălui mieu... mai bine se mor decât se sufer urmările acestei furii... — Nimic nu-ți spune se fii tare, se ai curaj, se lași se trăiască copilul pe care-l ai în sîn... pe acest fiu al amorului?... Cecilia zise cu o intonație de sălbătecie : — Uresc pe acest copil!... Nu voia se se nască... — Sunt de nouăsprezece ani, doamnă... — am crezut că iubesc foarte sincer pe acela căruia îi inspirasem o dra­goste nebună...—m’am dat lui făr’ca se știu, făr’ca se bănuiesc unde me va tîrî această greșală... (Va urma) Vineri, 2 (14) Octomvre 1887 Starea Civilă, Mișcarea­­ populației capitalei pe ziua de 30 Septembre Născuți 26. Căsătorii nici una. Morți 14 adică: Constantin Popescu 45 ani, Du­mitru Niculae 27 ani, Nicolae Nicolescu 6 ani, Grigore Dimitriu 40 ani, Niculae Tudorach­e Du­mitru 6 zile, Ioniță Toma Bataneiu 1 ya ani, Stan Radu 70 ani, Sara Moritz Ipcar 2 zile, Ortansa Iulian Iași 3ys luni, Tudor Agin Cioban« 40 ani, Lina Petre Niculae născută marta, Alois Wilde 49 ani, Lina Niculae 34 ani, Sofița Constantinescu 33 ani. ------—— I ‘.■8r|jl­g2­aaga»3­ M«Bai»»...—-------­TELEGRAME Viena, 29 Septembre. Președintele consiliului, com­itele Taaifie, a comunicat deputaților că convocarea de­­legațiunilor să va face la 15 Octombre. Paris, 29 Septembre. O scrisare a d-lui Wilson arată falsita­tea insinuărilor cari au de scop se-l a­mestece în afacerea traficului decorați­ilor. V­ena, 29 Septembre. Deputații au reluat lucrările. Cehii au adresat o întrebare guvernului în privința suprimării unor școli. Paris, 29 Septembre. Comisiunea însărcinată de a face o an­chetă asupra cazului generalului Caffarel se compune din 1 general Saussier, preșe­dinte, și generalii de Launay, Delfis, Ger­­vari și Boquet. Pesta, 30 Septembre. Generalul în retragere Traian Doda, sin­gurul deputat român în camera din Pesta, a adresat o scrisare președintelui camerii, declarând că refuză de a prezintă man­datul său și de a lua parte la deliberările camerei ungare, de­ore­ce plângerile ro­mânilor nu sunt luate în considerație. Viena, 30 Septembre. Un articol al ziarului „Fremdenblatt“ arată însemnătatea victoriei repurtate în Bulgaria de guvern. Regimul actual pare fără îndoială întărit, dar viitorul tot mai e plin de primejdii. Va atârna de pruden­ța și de înțelepciunea partidelor parlamen­tare de a arăta dacă Bulgaria pate să mergă pe calea unei desvoltări pacinice. Ar fi mult de dorit ca Sobrania să evite întrebuințarea de mijloce nelegale, cari ar agrava o situațiune dificilă și neregulată. Paris, 30 Septembre. „Journal des Débats,“ amintind că Fran­ța nu se de loc doritóre să ia Marocul, ș­i constatând că trimiterea de cuirasate de către tote puterile în fața Tangerului pare că ascunde scopuri echivoce, în­deamnă pe Franța și pe Spania, cari singure au interese directe și precise în Maroc, să se înțeleagă direct, pentru ca să împiedice Marocul de a deveni o a doua Bulgarie. O­ taxiex a ELxista a cla­r Ieri, la Bursa București, afaceri mai de loc. — Agiul 14.95—15 °­ C. InSTIEKȚIE In ziua de 29 sept. seara, venind niște prieteni și rugându-me a-î însoți până la o petrecere ce are unul din cunoscuți, am fost și am petrecut, apoi am plecat. Cum ieșirăm în stradă, ne pomenim cu sergencu cu No. 364 că ne face că sun­tem vagabonzi și înjurându-ne ne duce la secția 36. Acolo un d. comisar Leveanu, se scoală zăpăcit din somn și chiar ame­țit de băuturi spirtoase, îmi trage palme și începe a bate din picior că ne dă cu capetele de pereți fără a lua chiar inte­rogatorul sergentului ori măcar chiar notă. Eu îmi cer permisie a spune done cu­vinte, că am magazinul meu și nu pot fi arestat, de­oare­ce am domiciliul meu și nu am făcut nici cea mai mică neorîndu­­ială; începe a înjura și trimete pe doi din noi la altă secție între pungași și pe ceilalți îi oprește acolo. A trebuit să vie familia, dupe care am trimis, ca se me scoală. D. Niculescu. Teatru Național.— Astă-seară, joi, 1 Octombre, pentru prima ora comedia în 3 acte O slujbă grea. — Spectacolul se va începe cu Gringoire, comedie într’un act. —începutul la 8 ore preciz. Teatru Dacia.—Astă sară, Banii, Glo­ria și amorul, operetă comică în 5 acte. A. MERCERE 2vüed.lc-ICen­tist Francez Are onore d’a încunoștința pe onor, pu­blic că și-a instalat cabinetul seu de Dan­­terie, în strada Franklin No. 5, piața E­­piscopiei (București). Practică acesta artă cu specialitate. 15-Mi-J-D-5

Next