Universul, octombrie 1887 (Anul 4, nr. 256-275)
1887-10-02 / nr. 256
f Xrm A Universul No. 255 acasă răpind pe Martha Andrews, socra sa, de care era înamorat. Nu se pute da de urma amorezilor. Familia preotului a inserat prin ziare anunțul unei recompense pentru cine va prinde părechea de amorezați. „David Knight î e un om foarte nalt, smead, cu o barbă mare neagră, puțin cărunțită. Când predică sau recitează rugăciuni, respirația lui face un zgomot ciudat. Martha Andrews ie o femeie brună, de vreo cincizeci de ani, mică și cu un semn pe nas, lângă ochiul stâng.“ Nevasta celui fugit î e greu bolnavă și nu mai are decât puține zile de trăit. Martha Andrews are acum doi soți în viață, afară de ginerele seu. Nu se știe ce s’a făcut părintele Knight, dar fuga lui a făcut un mare scandal. Desigur, dacă s’ar întoarce, ar fi ucis de lume cu pietre. ........ ..... ........... Montați Hazlii — Iți sunt recunoscător pentru sfaturile bune pe cari mi le dai, dar știi bine că, fără de bani, nu se póte face nimic. — Dragă, te înșeli. Făr’ de bani se pot face... datorii! DE TOATE O fată răpită.— Zilele trecute s’a săvârșit o răpire îndrăsneță de fată, în comuna Gilat, lângă Ciacova. Cea mai frumosă fată a comunei, Florea Bordea, a nebunit de dragoste pe Vincențiu Cresteț. Când fata s’a dus la fântîna de la capătul satului atunci eroul nostru, în tovărășie cu alți prieteni ai sei, au ridicat-o în brațe și au dus-o la o trăsură, care îi aștepta în apropiere. Fata, speriată, striga dupe ajutor, dar în zadar. Trăsura s’a dus înainte și dupe două ore s’a oprit în comuna Folia. Notarul comunei fiind informat despre acesta îndrăzneța răpire,—rezultatul iubirii desperate — s’a pus în urmărirea răpitorului și ’l-a găsit în casa vătășelului primăriei. Răpitorul a fost arestat, iar frumosa eroină cu inima veselă a plecat la casa părintească. .. Un nebun ucigaș.—O groznică dramă s’a petrecut în satul San Martino lânga Florența. Un orecare Fraschetti, locuitor în acel sat, într’un acces de nebunie furiosa, a început să alerge prin sat cu un cuțit mare in mână, amenințând cu martea pe cine întâlnea în cale. Dând peste un grup de femei, se repezi asupra lor. Femeile o luară la fugă, dar două din iele se împiedicară și căzură jos. Fraschetti le ajunse numai decât și le măcelări pe amândouă. Una din iele, anume Carolina Reis, de 20 de ani, a rămas marta pe loc; cealaltă, lovită de zece ori cu cuțitul, a fost găsită încă respirând. Nebunul, îndată după severșirea omorului, dispăru și fu găsit mai târziu mort, cu gâtul tăiat, într’un șanț. 3 . STIEI JOUI. D. Ion Don, absolvent cu diplomă al școlei centrale din Paris, însărcinat provizoriu cu gerarea afacerilor direcției școlii de arte și meserii din București, s’a numit definitiv în acest post. ft La 18 cor., se fac esamenele sergenților cari concurează pentru școala subofițerilor de la Bistrița. ft Se vorbește de convocarea oamerilor pe ziua de 15 cor. f. Mâne poimâne pleacă la Craiova d. C. Nacu, ministrul financelor, ca să viziteze Expoziția cooperatorilor. "M Tîrgul de la 8 Septembre din com. Lăpușani-Lăcești (Muscel), care se făcea pe loc proprietăresc, se va face de aci înainte gratis pe locul bisericei acelei comune, a Regele de la Slatina, unde asistă la manevrele corpului I de armată. fi Azi se încep concursurile pentru catedrele de Istorie de la internatele secundare de fete din București și din Craiova. Juriul se compune, sub președința dlui Ureche, din prof. B. Constantinescu și I. Marescu. ft Direcția Teatrului național a primit o telegramă din Ardeal, prin care i se anunță dorința a o sută cincîzeci de persone d’a vedea Fântâna Blanduziei ; direcția a hotărît pe marți acesta represintație. ft Cu începere de la 28 Septembre (10 Octobre), când s-a deschis calea ferată Dolhasca-Falticeni, stațiile Slobozia, Basarabi și Fălticeni vor face serviciu telegrafic particular și de Stat cu o suprataxă de 50 bani de fiecare telegramă ca și celelalte gaze, precum și servicii de poște restante. At Iată compunerea curții cu jurați din capitală, în sesiunea a doua care începe la 1 Octombre , ui D. Ștefan Iorgulescu, președinte și d-nil Slăvescu și Christopolu, judecători asesori. Iată procesele care se vor judeca : La 1 Octomvre, Cert acuzat pentru fals în acte publice;—la 2 procesele de calomnie prin prese intentate d-lor Gorovei și Nădulescu;—la 3 individul Zlate Ștefan acuzat de omor; — la 5 și 6, banda Rîureni; — la 7 un delict electoral și procesul de calomnie intentat ziarului „Vocea Dreptăței,— și la 8 Octomvre procesul lui I. Rudaru pentru tâlhărie. ft Generalul Cernat, comandantul corpului al 2-lea de armată, va inspecta azi pe rezerviștii regimentului 6 de dorobanți, de sub comanda locot. colonelului Leon. Se zice că cu ocazia venirii sale în capitală, regele va trece în inspecție pe rezerviștii regimentelor 6 și 21 de dorobanți. , fi Marele nostru poet Mihail Eminescu se află forte grav bolnav; ochii îi sunt înpaientenați cu totul; nu mai cunoște pe nimeni, nici chiar pe sora sa, d-ra Eminescu, care se află într’o stare desolată , nu vorbește cu nimeni și zace în neștiință de sine. ft . La ministerul domenielor se va ține la 15 Octomvre licitație pentru arendarea pe un period de cinci ani a 79 de moșii ale statului. ,ft Azi se judecă afacerea neorînduielii făcute de mai mulți rezerviști din reg. 6 dorobanți. ft D. I. Brătianu, prim ministru, a plecat ieri la amiazi la Slatina, pentru ca să întâmpine pe rege.nt. Azi se încep la universitate cursurile școlii libere de științe politice și administrative. Din seria a opta pentru examenul de bacalaureat au fost admiși următorii domni: Savovici-Baranga, N. Socolescu, N. Steriade, N. Stoenescu, G. Macedonescu, N. Sotir, I. Steinhardt, P. Spreer, Gr. Stângaciu, N. Ștefănescu, A. Teodorescu. ft D. Coutouly, ministrul Franciei în București, pleca azi la Paris, spre a-și aduce familia. ft Se zice că s’ar fi hotărît d’a se convoca curtea cu jurați din Craiova în sesiune extraordinară spre a judeca procesul acuzaților pentru omorul învățătorului Popescu din R. Vâlcei. ft. Azi încep inspecțiunile generale ale serviciului sanitar. Inspecțiunile vor dura cam două septemâni. fi Ieri noapte 6 contrabandiști au încercat să intre în capitală pe la Herăstrău cu un butoi cu 50 litri de spirt. Doi sergenți comunali, Gh. Kiriță și Tudor Ilie văzându-l î-au luat pe urmă și au putut prinde pe unul din ei, Ion Dumitru, care purta spirtul. Cei lalți 5 au fugit. ft La Iași s’au terminat examenele de bacalaureat. Din 57 candidați au reușit 36. ft La alegerea colegiului I comunal din Huși lista partidului național-liberal, a reușit cu 79 voturi contra 56 date opozițieiunite. — Domnișoară... zise Cecilia. — Domnișoară, suntem singure... Sunt gata să te ascult... spune-mi ce te aduce aci... Cecilia, cu toată energia lui firească, ezită un moment, dar își stăpâni repede emoția și îngână, cu un glas aproape stîns. — Viu, doamnă, se te rog se mi vii în ajutor... se mă scapi... Fruntea frumoasei florărese se încruntă; nările începură a î tremura. — Să te scap ?—repetă ea. — Să mi scapi onoarea... se mi scapi viața...—urmă Cecilia,— nu mai am speranță decât în d-ta... fără de d-ta, sunt pierdută! Fața Angelei luase o espresie de seriozitate extremă. Iea zise : — Am înțeles... Cecilia plecă fruntea. Se roși ca para focului. D-na Angela urmă, cu o mânie stăpânită : — Ieși grea! — Da, domna. — De ce vîrstă iești ? — De nouăsprezece ani. — Desigur, părinții d-tale nu știu poziția în care te afli ? — Nu mai am decât tată și, dacă ar cunoște starea mea, ar fi fără milă pentru mine. — Amantul d-tale îe însurat ? — Nu, domna. — De atât de înjosit acest amant, încât tatăl d-tale se nu pute consimți a șterge greșala măritându-te cu densul ? — Cel de care-ți vorbesc de un om cinstit, demnă, dar poziția Iulie modestă... mai mult decât modestă... Ie actor...— Și tată-mieu nu m’ar lăsa nici o dată să fiu nevasta unui actor...—Onorea pe tot pentru densul pe pământ...—In primul moment de furie, m’ar omorî, aflând că am un amant, oricine ar fi acesta... O tăcere îndelungată urmă. Apoi, frumosa florăreasă zise : — Te ai gândit bine, domnișoară, la cererea pe care mi o faci în acest moment ? — M’am gândit că vei avea milă de desperarea mea, și am venit, cu încredere.... XII — Cine ți-a dat ideia de a te adresa la mine ?—întrebă brusc domna Angela. — Auzisem vorbindu se de d-ta...—îngână fata. — Ai auzit c’ași fi în stare să ușurez operații de avorturi ? — Da, domna... — Va să zică, asta mi-e reputația în cartier !—esclamă frumosa floră rusă.—Ce am făcut ore ca s’o merit ?—Dar, nenorocită copilă, — urmărea cu însuflețire, — ie o crimă ceea ce vrei să faci ! — O crimă...—repetă Cecilia. — Și vii să-mi ceri să-ți fiu complice ! —Vrei să provoc un avort !! — Meseria mea me silește să am fel de fel de ierburi, între cari se găsesc unele cari au substanțe în stare de a face avorturi !! — Dar, pentru asta, nu crede că am și meseria de a face asemenea crime!—Nu știi că, făcându-țî ce mi ceri, ași cădea sub pedeapsa legii!... Nu știi că complicitatea mea ar putea să-mi atragă o pedeapsă groznică... pușcăria? — Da, dómna, știu asta... Dar primejdie n’ar fi decât dacă cineva te-ar denunța justiției. Și, numai teți voiü ști, și nume în interesul mieu să tac , să ascund de la oricine ajutorul pe care mi l’ar fi dat ?... — Și nu pui în cumpănă primejdia care te-ar amenința și pe d-ta ?... — Ai putea muri... — Ei bine, damna, să mor, respinse Cecilia,— dar tată-mieu, cât voia fi în viață, să nu cunosca necinstea mea!... — Nu-ți iubești amantul ? — Nu pot răspunde decât asta:—toate sunt în dezordine în capul mieu... un singur lucru resare din acesta încurcătură, groaza pe care mi-o inspiră furia tatălui mieu... mai bine se mor decât se sufer urmările acestei furii... — Nimic nu-ți spune se fii tare, se ai curaj, se lași se trăiască copilul pe care-l ai în sîn... pe acest fiu al amorului?... Cecilia zise cu o intonație de sălbătecie : — Uresc pe acest copil!... Nu voia se se nască... — Sunt de nouăsprezece ani, doamnă... — am crezut că iubesc foarte sincer pe acela căruia îi inspirasem o dragoste nebună...—m’am dat lui făr’ca se știu, făr’ca se bănuiesc unde me va tîrî această greșală... (Va urma) Vineri, 2 (14) Octomvre 1887 Starea Civilă, Mișcarea populației capitalei pe ziua de 30 Septembre Născuți 26. Căsătorii nici una. Morți 14 adică: Constantin Popescu 45 ani, Dumitru Niculae 27 ani, Nicolae Nicolescu 6 ani, Grigore Dimitriu 40 ani, Niculae Tudorache Dumitru 6 zile, Ioniță Toma Bataneiu 1 ya ani, Stan Radu 70 ani, Sara Moritz Ipcar 2 zile, Ortansa Iulian Iași 3ys luni, Tudor Agin Cioban« 40 ani, Lina Petre Niculae născută marta, Alois Wilde 49 ani, Lina Niculae 34 ani, Sofița Constantinescu 33 ani. ------—— I ‘.■8r|jlg2aaga»3 M«Bai»»...—-------TELEGRAME Viena, 29 Septembre. Președintele consiliului, comitele Taaifie, a comunicat deputaților că convocarea delegațiunilor să va face la 15 Octombre. Paris, 29 Septembre. O scrisare a d-lui Wilson arată falsitatea insinuărilor cari au de scop se-l amestece în afacerea traficului decorațiilor. Vena, 29 Septembre. Deputații au reluat lucrările. Cehii au adresat o întrebare guvernului în privința suprimării unor școli. Paris, 29 Septembre. Comisiunea însărcinată de a face o anchetă asupra cazului generalului Caffarel se compune din 1 general Saussier, președinte, și generalii de Launay, Delfis, Gervari și Boquet. Pesta, 30 Septembre. Generalul în retragere Traian Doda, singurul deputat român în camera din Pesta, a adresat o scrisare președintelui camerii, declarând că refuză de a prezintă mandatul său și de a lua parte la deliberările camerei ungare, deorece plângerile românilor nu sunt luate în considerație. Viena, 30 Septembre. Un articol al ziarului „Fremdenblatt“ arată însemnătatea victoriei repurtate în Bulgaria de guvern. Regimul actual pare fără îndoială întărit, dar viitorul tot mai e plin de primejdii. Va atârna de prudența și de înțelepciunea partidelor parlamentare de a arăta dacă Bulgaria pate să mergă pe calea unei desvoltări pacinice. Ar fi mult de dorit ca Sobrania să evite întrebuințarea de mijloce nelegale, cari ar agrava o situațiune dificilă și neregulată. Paris, 30 Septembre. „Journal des Débats,“ amintind că Franța nu se de loc doritóre să ia Marocul, și constatând că trimiterea de cuirasate de către tote puterile în fața Tangerului pare că ascunde scopuri echivoce, îndeamnă pe Franța și pe Spania, cari singure au interese directe și precise în Maroc, să se înțeleagă direct, pentru ca să împiedice Marocul de a deveni o a doua Bulgarie. O taxiex a ELxista a clar Ieri, la Bursa București, afaceri mai de loc. — Agiul 14.95—15 ° C. InSTIEKȚIE In ziua de 29 sept. seara, venind niște prieteni și rugându-me a-î însoți până la o petrecere ce are unul din cunoscuți, am fost și am petrecut, apoi am plecat. Cum ieșirăm în stradă, ne pomenim cu sergencu cu No. 364 că ne face că suntem vagabonzi și înjurându-ne ne duce la secția 36. Acolo un d. comisar Leveanu, se scoală zăpăcit din somn și chiar amețit de băuturi spirtoase, îmi trage palme și începe a bate din picior că ne dă cu capetele de pereți fără a lua chiar interogatorul sergentului ori măcar chiar notă. Eu îmi cer permisie a spune done cuvinte, că am magazinul meu și nu pot fi arestat, deoarece am domiciliul meu și nu am făcut nici cea mai mică neorînduială; începe a înjura și trimete pe doi din noi la altă secție între pungași și pe ceilalți îi oprește acolo. A trebuit să vie familia, dupe care am trimis, ca se me scoală. D. Niculescu. Teatru Național.— Astă-seară, joi, 1 Octombre, pentru prima ora comedia în 3 acte O slujbă grea. — Spectacolul se va începe cu Gringoire, comedie într’un act. —începutul la 8 ore preciz. Teatru Dacia.—Astă sară, Banii, Gloria și amorul, operetă comică în 5 acte. A. MERCERE 2vüed.lc-ICentist Francez Are onore d’a încunoștința pe onor, public că și-a instalat cabinetul seu de Danterie, în strada Franklin No. 5, piața Episcopiei (București). Practică acesta artă cu specialitate. 15-Mi-J-D-5