Universul, iunie 1888 (Anul 5, nr. 141-169)
1888-06-01 / nr. 141
Calendar Zilnic ;pe 1383 Marți 31 Maî. Sfântul Apostol Email. Sórele resare la 4 ore 14 m., apune la 7 ore 46 m. EFEMERIDE 31 Mai 1877. Primele ofense turce din Rușciuk și împrejurimi fac stricăciuni Giurgiului. — Luptă crâncenă de artilerie între Samovitz și Islaz. — Bătălia de la Ieuslac, în urma căreia turcii pătrund în Muntenegru. Divizia IV română trece peste Olt și ia posițiuni la Bechet, Ostrovenî etc. Hai ieftin de cât oriunde Mare depou de făină, zahăr, cafea, hârtie de tipar, unt-de-lemn franțuzesc, săpun de spălat rufe, luminări de stearină și multe altele trebuinciose casei. Prețuri forte reduse — calitatea 1. Calea Moșilor No. 29 bis. LA MOARA NAȚIONALA lângă magasinul cu geamuri. APARS IUITOATS ZILELE LA 1 ORE EIMIRSAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU 19 BUCUREȘTI j IS CAPITALĂ ! * IN JUDEȚE Pe uni an . . . 20 Lei P# 1 an . , 24 Leî Pe 6 lvniȚ~i—i_10 „ 1 ijv,i,lunî ... 12 „ Pe 3 îjX^y V ■ I ,mnî ■ *» | ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMEL SE PRIMESC SOMAI LA ACHINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU I9. BUCUREȘTI Ii: .......... — :----- —|------------------------—------___________ Bgs E x tata a ae sas^sF MmmtojteB&ec feri niște dureri pe cari d’abia se póte răbda un om mare. Doresc din inimă ca să te ved vindecat cât se pote mai curând. Trebue sa sciți că tot Mackenzie a făcut operația la acest copil, care acum nu dă nici un semn de durere violentă. Insă trăsurile și ochii lui au o expresiune melancolică și duiosă, semn al suferințelor trecute. Celebrul doctor și-a exprimat convingerea că dacă peste un an va mai supune copilul la o nouă operație, el va fi pe deplin vindecat. Ziare înciudate Cea mai mare parte din gazetele germane nu se pot stăpâni de a-și arăta năcazul pentru cele petrecute in camera franceză când cu propunerea de revizuire a lui Boulanger. Germanii priveau în Boulanger un ajutor al politicei lor, un om ale cărui succese trebuia să le dea curând dreptul de a zice despre Franța: — Iată o țară de desordine și anarhie, un element primejdios pentru pacea Europei. Căci trebue să scrți că, pe cât Bismarck ține să bată pe Francia în cal de resboiu, tot pe atât el ține ca să aibă dreptul de partea sa și nu odată s’a constatat că opiniunea poparelor despre politica germană îl atinge forte mult. Acum însă când, mulțumită prudenței șefilor republicani, Boulanger a rămas de ocară și de rîs, cu alte cuvinte când s’a înlăturat un instrument pe care germanii contaseră așa de mult în ajungerea scopurilor lor, e natural ca ziarele de aici să fie grozav de înciudate da unele din ele [merg cu tonul la așa înălțime încât s’ar părea că vor să facă respunzător pe cancelar pentru că n’a contribuit întrucâtva să curățe de pe chei calea lui Boulanger. Un spărgător de ghiață pe Oda.—(Vezi pag.3) BUCUREȘTI, 31 MI 1888 Nu înțelegem cum ori-șicine nu se izbește de adevărul netăgăduit că, pentru ca se protegi ceva, acel ceva trebue mai întâi se eziste. Cu tote aceste,ameni serioși, economiști cu pretenții uzează de umflata vorbă : protegiarea industriei naționale. Acesta „protegiare“ se pote face, dupe părerile susțiitorilor orbi ai protecționismului, prin întemeiarea unui zid chinezesc în jiurul țării,—zid prin care se nu pute trece în țară produsele străine decât scumpite în chip considerabil.— De acest zid nu sunt ferite nici chiar obiectele de primă necesitate. Rezultatele imediate ale sistemei sunt cum constatam ieri: 1) îmbogățirea repede a unor fabricanți, prin scoaterea produselor lor de sub efectele legii de concurență ; 2) Scumpirea pentru consumatorii din țară a produselor. Dar, zic economiștii protecționiști și mai ales fabricanții interesați in cauză, dacă sacrificiul la care e supus publicul prin aceste măsuri e considerabil, prin aceasta se dă un imbold pentru „crearea“ și „sporul“ industriilor în țară. Ca să vedem cât de neîntemeiată e acesta „interesată“ judecată, e destul să ne uităm în giuiine. Măsuri așa zise protectare de ani mulți s’au luat; nu sunt ceva non taxele vamale asupra mărfurilor la import ; mai mult, a trecut bunișoră vreme și de la punerea în aplicare a tarifei generale—care izbește atât de greu produsele străine.—Am dori să ni se arate avântul cel mare ce a luat industria; am dori să nu să numere fabricele ce s’au creat; puținele cari s’au întemeiat și mai merg, să ni se arate în ce stare sunt. Nu, sistema nemerită pentru întemeiarea industriilor nu e scoterea lor de sub efectele legii de concurență : un comerț și o industrie merg bine atunci tocmai când mai mare e concurența,când prin urmare mai puternice sunt sforțările ce face industriașul sau comerciantul ca să producă mai bine să vândă mai bun și mai ieftin decât rivalii săi. De altfel, avantajele pe care le au asupra industriei streine, fabricile ce s’ar întemeia la noi, nu sunt mici. Pentru acele industrii cari isvoresc firește din producția solului nostru, materia brută e mult mai ieftină; avantajele prin teren mai ieftin, prin scutire de taxe pe un anume timp, prin ușurințele de transport—cari mai mari încă s’ar putea face,—sunt considerabile și în stare să le facă să concureze, atunci când producerea lor ar fi firească, cu produsele străine. Vom vedea asemene de ce tarifele vamale mari mai degrabă pot strica sporirii industriei naționale, decât să o ajute. RIN GERMANIA (Corespon. particulară a „ Universului“) ’ Berin, 29 Mai. Doi pătimași După dorința doctorului Mackenzie, s’a presentat ieri împăratului Frederic la Potsdam un băiat de șase ani căruia i se făcuse cu un ani înainte operațiunea traheotomică într’o spital din Londra și care ca și împăratul portă o canulă prin care se resufla. Manevre în fundul mării La 15 August viitor se vor face manevre generale navale în marea Baltică. Vor lua parte la aceste manevre escadrele Balticei, a mării Nordului, a Mediteranei precum și trei cuirasate din escadra Africei, cari vor sosi in curând in fața Hamburgului. Cu acestă ocazie se vor face niște exerciții ne mai făcute până acum, adică se vor lupta în fundul mării opt torpilori de o construcție cu totul nouă , al cărei secret îl au numai germanii. r Dânșii l-au cumpărat anul trecut cu două milione mărci de la inginerul german Hans din America. Vasele submarine au forma unor butoaie și se pot mișca la orco adâncime cu o mare iuțâlă. Când vrei s’o dregi mai reți o strici. D-na D. de aici, o femee de 25 ani și de bună condițiune, văduvă cu 2 copii, a cedat stăruințelor unui căpitan de ulani și a rămas însărcinată . Nenorocita, ca să-și scape onoarea, a luat substanțe de avort însă a fost cuprinsă de dureri așa de mari încât a trebuit să cheme un doctor. Acesta a constatat îndată causa durerilor și s’a dus de a denunțat-o cu tóte rugămintele d-nei D. Astfel numita azi, în loc d’a fi numai cu rușinea d’a fi iubit un plan, mai are pe cap și răspunderea unei crime. Faptul acesta adeveresce proverbul cel vechi, că atunci când vre s’o dregi mai rău o strici. Megrer --- ■ [UNK] — —■— Copilul este fiul unui umil negustor din Londra Percy D. și a venit la Potsdam d’împreună cu mamă sa pe socoteala doctorului Mackenzie, împăratul a rămas forte emoționat de răbdarea cu care frumosul copilaș își sufere sorta. L-a luat pe genuchi, la mângâiat, i-a dat bombane și șacaladă și a vorbit cel puțin un ceas cu muma și cu Mackenzie despre începutul balului. După ce Frederic a ascultat cu atențiune explicațiile doctorului, a întrebat pe mumă despre condițiunile ei financiare și apoi punând mâinele pe capul copilului a zis : — O, scumpul meu, cât îți plâng de milă, că tu de mic am avut să iu înarmările Italiei Din Roma ni se scrie că în cel din urmă consiliu de miniștri ținut acolo s’a tratat într’o vie discuție chestiunea înarmat