Universul, iunie 1888 (Anul 5, nr. 141-169)
1888-06-01 / nr. 141
Universul No. 141. de răsboiu ale Austriei, Rusiei, Angliei,Franciei și Germaniei. Crispi a zis că -i Italia trebue să se pregătească astfel ,n cât să potă face față, oricărei întâmplări. _ _ Ședința s’a încheiat prin decisiunea.a să se comande grabnic încă 300 de mî de chilograme de praf și dinamita, să se gatesca cât mai curând ele 9 vapore de oțel și să se ridice atârniî în diferite puncte ale castei de apus.....—mni mm K0gt tag Ht m M m a maa mrmm ■ ——------ Curier judiciar Modelul fugit Se știe că în țările unde sunt pictori, este obiceiu să se tocmescă fete și femei frumose ca modele , li se plătesce dupe condițiune, până la opt mărci pe zi ca să stea cinci ceasuri într’o pozițiune nemișcată și trebue chiar să se desbrace în pelea grilă, daca pictorul ar cere-o. Aceasta nu e nici un rău ; părinții singuri caută pe pictori dacă au tipuri frumose. Deunăzi artistul Münster din Munich se duse la un sat în apropiere de acel oraș ca să zugravescă un peisagiu. Pe cănd își întinsese cortul lângă o fântână, fată vine o fată ca o zînă să ia apă. Münster s’a luat după ea și a ajuns într’o casă mare țărănescă unde era un bătrân cu barba albă și cu pipa în gură și o femee burtosă cât tate zilele. — Am venit să-mi daui pe fata dv. de model, zise pictorul de pe ușă. — De ce nu, răspunseră bătrânii. Fata fu chemată și numai cât auzi despre ce e vorba, se înroși forte tare, căci nu mai servise de model. Muma trebui s’o asigure și s ’i șoptescu îndelung la ureche ca și cum era s’o mărite. Se împăcară cu o marcă pe ceas adică cinci mărci pe zi și piciorul după ce închirie o casă în sat veni să ia pe fată în aceeași zi. Lucrurile merseră cum merseră la început, dar a treia zi, pe la trei ore după amiazi, locuitorii satului văzură o fată fugind în pereagolă pe stradă. Dânșii se pregătiră de arcane și porniseră după nebună când se întâlniră cu o ceată compusa din tatăl, mama și câteva rude ale fetei cari cu niște ciomege în mână mergeau furioși spre locuința pictorului care se încercase să -și violeze modelul. Locuitorii, înțelegând despre ce e vorba se alipiră la cota și înconjurară casa pictorului Acesta sparse podul casei, sări într’ o grădină și o croi de fugă pe câmp. Țăranii după densul. II ajunseră la malul gârlei Lecher care trece prin acel sat, îl bătură măr și’l aduseră îndărăt legat. Părinții fetei i-au intentat proces cerendu’i 500 de mărci ca despăgubire. Procesul s’a judecat acum trei zile în Münter. Münster a fost condamnat la despăgubirea cerută și la opt luni închisore, deorece fata era numai de 15 ani. OÄ.J Tragonului seu se de seidse și un om se repezi înăuntru. Regele care tocmai ațipise, sări d’o dată în piciure și văzând pe străin se repezi la el, îl apucă de gât, îl dete patru pumni, îl trânti jos și-i strigă : — Stai, tâlharule că te sdrobesc ! — Nu, d-le, nu sunt tâlhar, fie-ți milă, nu mă sdrobi, zicea streinul. Alergând personele din suită, scoseră pe om din mâinele regelui, îl înconjurară și îl întrebară : — De unde ești, cum ai venit? Omul spuse că era cu un tovarăș din Aranjuez ducânduse la Madrid într’o afacere negustorise și; la gară pe când tovarășul se instalase într’un vagon, el se dusese pentru necesitate dar, până să se întorcă, trenul se pusese în mișcare. Atunci densul a alergat după tren și a sărit în vagonul care era mai la îndemână. Ca dovadă a spus că tovarășul seu este înainte și că chiar biletul îi este la densul. Ancheta s’a făcut în mersul trenului și s’a constatat că numitul a spus curatul adevăr. O Întâmplare a regelui Oscar Pe la sfârșitul lunei trecute regele Oscar al Suediei se ducea la Madrid într’un tren de persone. Era nópte și d’abia trecuse trenul de gara Aranjuez. CRONICA CAPITALEI Morte grabnică Căruțașul cu no. 415, trecând pe strada Femeilor, a căzut deodată... nu de amor, ci de un atac de apoplexie. Bietul om a murit pe loc. Șt Cu o sticlă Chiar Carol Ciomârtan se te chîeme, și tot nu-ți e permis să faci unele lucruri. Dacă tot omul are voia să golească conținutul unei sticle, n’are și pe aceea ca, odată golită, să-i încerce tăria de capul altui om. In necunoștință se vede de acest lucru, Ciomârtan a fost arestat, fiindcă a spart capul lui Matei Gomolea. La poliție, el zice că socotea mai tare de cap pe Gomolea... decât o sticlă. Ä Provizie Niță Ștefan, din str. Popa-Tatu, e acum la arestul secției 57. El a fost prins de un sergent pe când ducea acasă o grămadă de lucruri din casa femeii Tinca Manole. 3* Rătecit Un cal negru, găsit fără de stăpân pe astradă, c*a fost dud la cK5 © i**> 29 a*- f Dramele Adulteriului Mai alaltăieri s’a găsit înecat în Sena, în dreptul orașului Billancourt, cadavrul unui orecare Dellebron, de origină belgiană. Fața lui era vânătă și burta umflată ca un butoiu. Mai iutei autoritatea a crezut că era la mijloc o sinucidere, dar pe urmă a descoperit că fusese strangulat de femeea lui care ținea o cârciumă în Paris și trăia de doi ani în adulteriu cu un flăcău Deschambelaire. Bărbatul certa mereu pe muiere că lăsa uneori prăvălia singură și se ducea într’un coșar ca să fie mângâiată de amant. Densa s’a săturat de mustrări și într’o nopte l’a gâtuit. Pe urmă l’a pus într’un sac și l’a dus singură de l’a aruncat în Sena. — 2 — Amantul n’a fost părtaș la crimă. Femeea și-a mărturisit crima și tot d’o dată a declarat că reposatul era într’o stare de neputință pentru a merge la femei. Pentru băutorii de vin Profesorul Lorenzo Cavedoni și asistentul său Petru Cappeli, de la institutul chimic, farmaceutic și bacteorologic al universităței din Parma, au descoperit un mijloc simplu și practic de a cunosce falsificările sau otrăvirile vinului. JT" Este vorba de o cartă de hârtie înmuiată într’o disoluțiune chimicescă și pe care dacă verși o singură picătură cunoști îndată,de este vinul curat sau nu este, dupe cum pata ce rămâne este verde sau roșie. Carta acesta insă nu numai ea nu se află prin București pentru a servi consumatorilor, dar încă nu există nici în Parma, ci amuri în mintea numiților profesori, astfel că totă vorba e degeaba. ȘTIMPl POSTA Rușii, pentru a t-și strămuta trupele de la granița despre Germania și Austria, s’au decis să le puie la manevre acolo pe loc, unde se află. Astfel tote satele și orașele de la fruntariile de apus au primit poroncă să se îngrijască de zactarea pentru armată. * * Din Petersburg ni se comunică știrea că la Novo-Georgievsk o bombă de dinamită de 2 puși a explodat în atelierul artileriei de fortărețe. — Trei soldați au fost uciși și zece răniți. «A V.- V. . 7. D. Hasenklever, deputat socialist german, fiind izbit de nebunie, a fost pus sub interdicție; o aegere legislativă se va face, deci, încixrînd la Berlin. * * *. Sinodul din Petersburg a întărit judecata tribunalului care a osândit pe directorul ziarului „Novoia Vremea“ la 150 ruble amendă pentru calomnie în contra atașatului militar german von Wuilbaume. * * * Ni se scrie din Colonia că în mina de cărbuni de la Riestedt a ibucnit un incendiu. Lut: -ii în număr de 20 au perit; 40 ne de cărbuni ard încă. D* Londr negocierile între dl . g. T, a marii turnătorii engleze, și d. Turpin, inventatorul melinitei, grozavul esploziv, s’au terminat. D. Turpin și-ar fi vândut casei engleze brevetul cu suma de 750000 de franci. Călătorie de mângâiere. Boulanger are să se ducă în curând la Bruxel ca să se întâlnescă sau câțiva pretendenți expulsați și de aâo își va îndrepta pașii spre Londra,unde are se petrece cel puțin o lună la, să’și mai uite din nenorocirile de la Paris. * * Drept protestare m contra măsurii ministrului austriac de finanțe, prin urcarea prețului țigărilor, fumătorii din partea locului s’au pus în grevă și nu vor mai cumpăra țigări scumpite. Ni se scrie din Sofia că la 4 Iunie se însoră în Târnova d. Stambulov primul ministru bulgar, cu d-șora Staniov de la Sistov, rudă de aprope a ministrului de finanțe și fostului agent în București Nacevici. O furtună spăimântătore a bântuit statul Ontario din America; mai mult de 500 persone au fost omorîte, iar pagubele prin orașe și câmpii trec de 5 milione dolari. Veninul Tiparilor Intr-o notă comunicată Academiei din Lincei, profesorul Angelo Moise a anunțat că a descoperit în sângele țiparilor și a mrenelor prezența unui venin întocmai ca al năpârcei. Un tipar de greutatea de 2 chilograme conține în sângele său atâta venin cât trebue la 10 omeni spre a muri imediat. Țiparul nu are în gură ca șerpele, organe speciale pentru a inocula veninul care de altfel nu -și manifestă în nici un chip efectul când animalele se întrebuințeză ca hrană, fie că el este distrus prin ferbere fie că se distruge infecând prin stomac, ca și veninul -viperei. Starea Civilă. Mișcarea populațiunei pe ziua de 30 Marți Născuți 20. Căsătorii nici una. Morți 17 adică: Petre Ecaterina Roman 10 luni, Mihai Stan 45 ani, Stana Vasile 106 ani, Catrina Petre Gheorghe 2 ani, Petra Dumitru 46 ani, Mihail Hewing 70 ani, Nicolae Dumitru Gogani, Const. Elena Gheorghe 5 luni, Edeg Ferentz născută marta, Maria Anica Ion născută mortă, Teodor Dumitru 1 an și 7 luni, Lupea Tipuriță 50 ani, Frusina Prigorie 25 ani, Marița Ianoș Bartoș 8 ani, Matache Popescu 65 ani, Niculae Dumitriu 85 ani, Tarsița Vasile Roman 1 lună. TREI CADAVRE O dramă îngrozitore a emoționat forte mult pe locuitorii principatului de Monaco. Un tânăr brazilian, Raoul Hergues, care cina cu frate-său și cu cumnată-sa în villa Anita, a fost cuprins, la sfirșitul mesei, de o furie groznica. El a IWUS pe cei doi oampaeri ,ț K& ; apoi îndreptând către sine însuși cele două revolvere cu cari ucisese pe rudele sale, îi trase câte un glonț în fiecare ureche. Când servitorii alergară, nu găsiră în sufragerie decât trei cadavre. Din ancheta deschisă de magistrați, rezultă că Raoul Hergues era, acu câțiva ani impiegatul fratelui său, care conducea o casă de comerț comanditată de Hergues tatăl. La moartea părintelui, fratele lui Raoul lichidă casa în condiții avantagioase, dar rădicând din partea fratelui său protestări energie cărora rezistă. Raoul prinsese un necaz grozav pe care izbuti multă vreme să-l ascundă. Acu trei luni, el sosi la Monte Carlo și se stabili la otel. Părea a avea cu rudele sale relațiile cele mai prietenești. In toate serile, să ducea de cina Miercuri, 1 (13) Iuntu ISIS la Villa Anita, unde totuși avură loc câteva certe cu privire la lichidarea casei din New-York. Hergues cel mai mare spuse verde fratelui său că, dacă voia se trăiască în liniște cu densul, se nu-x mai vorbesc de afacerea a ceea; atunci, Raoul se oțărî se-l omoare, pe densul și pe nevasta lui. In sera despre care pomenirăm, se duse la cină ca de obiceiu. In vremea mesei, păru tăcut și mohorît. In sfârșit, în momentul în care se ridicaseră tacâmurile de pe masă, se sculă cu un revolver în mână, împușcă pe cele două rude ale lui , apoi se sinucise. S’au găsit la dânsul, afară de cele două revolvere cu carie și comisese crima, un al treilea revolver încărcat cu șase cartușe, șase boxuri și două pumnale. HOLERA Pe vasul francez „Canton“ care venea din Cochinchina au fost cinci vasuri de holeră urmate de morte. Vasul a fost oprit la Port Said unde echipagiul este desinfectat zilnic cu acidfenic. Comisia sanitară de la Suez a reluat riguros tote măsurile înființate anii trecuți contra flagelul. La Aden în Arabia au murit septemrna trecută 17 omeni de holeră. IST unități Hazlii Pe când deputații unui oraș adresau cuvintele cele mai frumose regelui Enric IV, un măgar începu sa sbiere. — Opriți-ve, d-lor, zise regele, vorbiți pe rînd* Stăpâna (către slugile cele noi, între cari rândașul, un băiat forte frumos): Băgați bine de somn, când o sa sun de done ori să vie bucătăreasa, când o să sun o dată să vie fata de casă și când n’o să sun de loc să vie rândașul ! STIM Linia ferată Crasna — Huși, cerera să se deschidă la 1 Iunie stil nou, nu se va deschide nici la 1 Iulie vechiu, nefiind încă totul gata. Se asigură însă că până la 15 Iuniu, totul va fi gata. ninerî 3 Iuniu, a. c. se judecă de către Consiliu de resboi al corpului al II-a de armată (București) procesul celor 34 soldați din regimentul al 6-a de dorobanți, implicați că în afacerea revoltei țăranilor n’ar fi esecutat ordinul comandantului lor căpitan Bratu de a trage în carne. Apărarea acestui important prova fi susținută de d-nn advocat Dimitrie Manolescu, căpitan în retragere. Curtea de casație, secțiuni unite a fixat la 9 iunie ziua judecății procesului însemnat dintre doctorul Keresteni cu creditul rural. Ruptura între liberali și conservatori în Iași s’a făcut, căci după ce liberalii și radicalii au avut majoritate mare în comitet, conservatorii au declarat ca nu se supun votului. XX Marți. Ispita, „xrinversuilui“ _ ___________________ Copilul Mahalalei PARTEA A DOUA Faptele mamei Langloie XXV Prizoniera — Brion, du-te și deschide, ordonă marele Bernard, veți rămânea aci amândoi ca să respundeți ; eu fug trecând prin grădină, me duc singur la Montreuil. Dacă mâini dimineță, la șase ore, nu vei fi la mine, mă voi întorce ca să văd ce se întâmpla. El strînse mâna camarazilor sei și dispăru. Brion alergă să deschiză poarta pe care agenții se pregăteau deja să o spargă. Erau trei, doi gardiști de oraș și un agent al poliției de siguranță. — Hoții/ omorâtorii mai strigă încă o dată Solange, opriți-î. Un sergent de oraș îl apucă pe Brion de guler. — O! nu face osteneala să mă ții și nu am deschis porta ca se fug, ci ca se intrau. — Nu suntem hoți, și mai puțin încă omorâtori, zise atunci Bourguignon înaintând către agenți. — Minte, sunt hoți, erau trei, unul a fugit, arestații urlă bătrâna femee. — înainte de tate să taci, ’i zise cu asprime unul din sergenții de oraș. Agentul de siguranță interveni. — Dacă nu sunteți hoți, ceea ce vreau să admit, atunci cine sunteți? — Suntem doi lucrători ebeniști din mahalaua Saint-Antoine. — Ah! sunteți lucrători, fie. Dar cum explicați presența vostră în casa asta ? Bourguignon și Brion schimbară o privire care nu scăpă agentului din vedere. — Vedeți bine, că sunt niște hoți, zise Solange. — Femeea asta pretinde că eraț trei, adeverate ? întrebă agentul. — Da, eram trei și chiar patru. — Unde vă sunt complicii? — O ! complicii, nu e tocmai, cuvântul ăsta cel potrivit, dar în sfirșit, erau mai grăbiți decât noi și au plecat. Răspunzând astfel, Bourguignon, se vede, își agrava singur posițiunea sa și a amicului său. — Bine, zise inspectorul poliției, îi găsim noi. — N’o să fie greu, răspunse Brion zîmbind. — Vă arestez, reluă agentul, urmați-ne. — Unde ? întrebă Bourguignon. — La comisarul de poliție. — Ah! Se vede că ne iei drept niște hoți ? — Cunosc prea bine pe omeni că sa me pot înșura, răspunse agentul , sunt convins că sunteți cum spuneți, doi lucrători, iar vă găsim în casa asta care nu cum are o bună reputație trebue să se știe ce caut aicea. — Bun, ești un șiret și jumătate zise Brion.— Nu cerem nici noi altceva decât a fi duși la d. comisar de poliție, zise Bourguignon, suntem gata să te însoțim. Numai, iți face bine, dacă ați pofti pe domni să ne însoțescă și ea. Un surîs ciudat se ivi pe buzele agentului. Făcu un semn la sergenții de oraș, cari se piseră de amândouă părțile bătrânei Strange. Bătrâna încspți să tremure din tote membrele. — La ce să mă luați și pe mine ? zise ea, sunt be trenă, am nevoe de odihnă, lâsați-mi să mă culc. — Trebue să’ți faci plângerea. — V’am mai făcut o, nu mai am nimic de zis. Oamenii ăștia au intrat în casă, nu știu cum s’au aruncat asupra mea, mi-au pus o batistă în gură, pentru a mă împedica de a chema în ajutor, și m’au închis într’o cameră. De ce ? Pentru a mă fura, nu pot zice altceva. — Ei bine, o să o repeți comisarii lui. Va fi de al mintrelea forte mulțumit de a te vedea, căci de mult dorește el să facă cunoștința d tale. — Haide, domnilor, luați cu voi pe femeea asta, reluă agentul de siguranță adresându se la sergenții de oraș. Văzând reaua întorsătură ce iau lucrurile, Solange înțelese cât de imprudentă și de nesocotită a fost scoțând acele strigăte nebune care au adus pe agenți; din prostie, ca singură să perduse. Profitând de un moment când agenții nu aveau ochi asupra ei Solange făcu o săritură îndărăt cu intențiunea de a fugi, dar fu apucată în același moment de amândouă brațele. Atunci ea căzu în genunchi, galbenă de spaimă. O sudarei acoperea fruntea, dinții i clănțăneau. — Sunt o sărmană femee bătrână, zise ea cu un glas pițigăiat de capră, nu mai pot merge fie pe milă de mine. Agenții nu se putură opri de a nu rîde. Ea simți că nu avea nimic de sperat din partea lor. Cu tote acestea, ea crezu că ar putea óre cum să î înduioșeze simulând un atac de nervi; se rostogoli pe pământ scoțând niște plângeri și strigăte lamentabile. Tate astea însă fura în zadar. — Seara mea a fost bună, murmură inspectorul de poliție privind pe Solange care se svârcolea pe jos. Sergenții de oraș așteptau ordinele sale. — Nu vedeți, zise el, că acesta bătrână femeie ne jocă o comedie de talia sa ? Timpul trece, aidem la drum ! Trebui să târască pe Solange până în stradă. — Pentru a explica prezența agentului de siguranță la acesta ora din nopte la Joinville, precum și atitudiunea sa față cu Solange, trebue să spunem că în urma unor plângerii numerose aduse de către vecinii, casa misteriosă era supraveghiată de câtva timp—Poliția știa prea bine că femeea