Universul, iunie 1888 (Anul 5, nr. 141-169)

1888-06-25 / nr. 164

/ Ik Anul V.— No. 164. A. apai­nt ^Stteula | -a din noul roman APARE IS TOATE ZILELE LA 7 ORE BISUN­EATA | = || ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLASE _________________ *­­ IN CAPITALA IN JUDEȚE ! J J­x „ an T - T>­1­T „ |! SE PRIMESC NUMAI LA REDACȚIA SI fl­immJTBTE ATTA­­re­m »« • • . 20 Lei Pe 1 an . . 24 Lei * ?x aujuachftalm. Pe 6 luni . . 10 „ Pe 61nni . . . 12 „ ADMINISTRAȚIA ZIAR TJjL­IT­I . K BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19, I B­U­C­U­R­EȘTI FIUL LU­JIÉONTE­ CRISTO Va apare o fasciculă de 16 pagini în fie­care zi și se va vinde 10 bani în totă țara Calendar Zilnic pe 1888 "Vineri 24 Iunie. Nașterea Sfântului loan Botezătorul. Sőrélé resare la 4 ore 25 m. a­­pune la 7 ore 44. EFEMERIDE 24 Iuniu 1448. Marele general al armatelor ungurești Ion Corvin de Huniade, se proclamă ca român printr’u­n act public. 24 iunie 1877. Oștile lui Suleiman pașa se îmbarcă la De<?en g­*cî pe marea Egel și se în­­drepteză spre Adrianopole și Marea Neagră. BUCUREȘTI, 24 IUNIU 1888 Pate că, mai înainte ca d. Petre Carp, șeful real al guvernului actual, se fi făcut, întorcându-se de la Viena, faimo­­sa declarație în cameră, prin care acu­za pe guvernul d-lui Ion Brătianu că e prea risipitor cu banul public. Că prea mult angajeza pe urmașii noștri!­­­ata de felurite datorii, Universul s’a ridicat cu energie în contra sistemei liberal-naționale. De­și guvernul precedând pe al d-lui Ion Brătianu tot pe aceeași cale mer­gea, i-a fost dat acestuia se aducă la inflorire sistema de a face pe stat se-șî angajeze veniturile la un fel de loterie monetară internațională,— care te face rob, nu vre­unui stat străin, ci banche­rilor străini. Condamnat-am și condamnăm pripi­tele întreprinderi de fortificații și de podurile peste Dunăre. D. P. Carp le-a condamnat, dar — venit la putere—nu știe cum ar putea să grăbească mai mult făptuirea acestor întreprinderi, acum nu le mai condamnă.. Șeful adevărat al guvernului actual a strigat contra sistemei de a se aco­peri împrumuturile prin alte împrumu­turi și a dat faimosa formulă : Statul trebue se-­î plătească datoriile din veni­turile ordinare. Tot d. Carp s-a dus deunăzi la Ber­lin și a contractat u­n împrumut de 50,000,000 pentru plata de trecute da­torii și restanțe. Atâta neconsecință, din partea unui om atât de superior ca d. P. Carp, ne uimește. Dar, în afară de uimire, simțim du­rerea că vedem perpetuându-se sistema neprevăzătoare de administrare finan­ciară care ne va duce de­sigur la­ ruină. Deja anuitatea datoriei publice tinde a înghiți jumătate din veniturile sta­tului . Deja aceste venituri sunt rezultatul unor impozite cu mult mai grele decât se poate rădica în spate contribuabilul român, mai ales cel de la țară . Deja sărăcia lucie a făcut pe țăranii muritori de foame să se rădice și, ce­­rând pâne, se primească plumb . Nu e nevoie decât să se urmeze cu sistema sporurilor de ch­eltuieli și de dări, pentru ca cea mai groaznică cea mai fatală nenorocire se cadă asupra țării românești. 5 bani în Capitală.—10 bani în județe DIN ITALIA („Corespondența "part. a „Universului“) Ro­m­a, 20 Iunie. Scenă tragi­comică într’o monastire O scenă picantă s’a petrecut în ulti­mele zile ale săptămăneî trecute într’o nouă monastire de maice din calea Volturno în Genova, iată în scurt fap­tele cari i-au dat origină. D. S. are sau mai bine avea o fată adorabilă, căreia ’I dăduse o educație complectă ;ea era frumosa, simpatică și învățată. Părintele spoveduitor care avea in­trarea liberă în casă, l-a bătut mereu capul și a reușit s’o hotărască ca să intre într’o monastire. Intr’o bună dimineță, tatăl în loc de fată găsi o scrisore în care acesta ii spunea că vezénd deșertăciunile lumei aceștia și de­ore­ce era majoră, s’a dus de bună voie într’o monastire ca să se devoteze Domnului Hristos. D. L. a fost cuprins de o disperare nebun­ă. Cereri, protestări, rugăminți pentru ca fiică-Sa să se intorcă acasă au rămas de prisos. Mai la urmă a căzut bolnav de supărare și încă forte greu. Un nepot al seu, țipenii­­, care avea de gând să ia pe fată de nevastă, văzând starea de plâns în care se afla moșul seu, se decise să facă și el o încercare. Se duse la monastire și chiemând în vorbitor pe frumosa candidată de că­lugărie, îi ținu un discurs lung arătân­­du-i că dacă este o deșertăciune și­­o prostie mai mare pe lumea asta, este tocmai călugăria. Fata însă nu se convingea de loc. La cele mai elocinte și duióse cu­vinte ale amaorezatului densa răspun­dea cu un refus categoric. Tînerul a ajuns până să cadă la pi­­ciorele ei, să împreune mâinele și să se târască în genucchi rugând-o să re­nunțe la monastire, să se intorcă acasă lângă bătrânul ei tată care era bolnav. Insă de­geaba. Atunci tînerul se indignă. El apucă în brațe pe vară sa și voi s-o scotă cu forța. Fata țipă. Alergară alte călugărițe cari râzând ce se pe­trece, deferă alarma. Părintele duhov­nic puse atunci în mâinile călugărițe­lor umbrele și bastóne și luând co­manda regimentului, năvăliră în vor­bitor să bată pe răpitor. Acesta își lăsase prada și nu se gân­­dia acum de­cât cum să scape. Era din tóte părțile înconjurat și simția că vârfurile bastónelor i se apropie de spete. Densul voia să -și procure o eșire. Smulse un ciomag din mâna unei că­lugărițe și începu să ’1 învertescă. Duhovnicul a fost lovit forte ren la falcă și la ochiii care i s’a umflat de tot. Două călugăriți au fost lovite peste mâini așa de ren încât zac și azi. A­­tunci haita muerescă a început să țipe și să urle de s’a resculat tot­ orașul. Tînerul O. a sărit peste gardul de zid și a fugit într’un suflet până la casa moșului seu. Când poliția a bătut în porta monastire­, călugărițile tot mai urlau încă și abia s’au liniștit pena sara. Duhovnicul zace în pat. Lumea este indignată contra acestui popă șarlatan care precum s’a aflat acum a aruncat deja nenorocirea în mai multe familii bune momindu-le fetele, cu tóte astea n’are nimeni ce să’î facă. Fata a rămas bine călugărită iar starea d-lui L. s’a agravat și mai rău. V’am raportat întâmplarea asta ca să știe pe acolo românii să se păzescă ca de dracu de duhovnicii catolici. Căsătoria prințului moștenitor Regele Humbert va pleca mâne sară de aici cu regina și prințul regal la Sâmbătă, 25 Iuniu (7 Iuliu)1888 ..­­■^"■HBn HilwlM"MNI>MM,I­­Ma:aBMWMNI"w>h­TM|ttato*BsTM»aBWtt^^ •—­—­­­— =r_~­.—­ .... .■ [UNK] [UNK] [UNK]—. . . ■ ■ [UNK] ■ ............................. — ■ ... . ------------------- — Monza. De aci prințul își va continua călătoria prin Belgia spre Londra unde are să stea mai multă vreme ca espe al reginei Angliei. Dacă și împărătesa văduvă Victoria se va duce acolo cu fetele sale se pare ca relațiile de ini­mă dintre fata cea mai mică Margata și prințul italian să dea o desvoltare mai mare și să aibă de resultat o că­sătorie. Holera La Messina au murit zilele astea mai multe persone cu tote simptomele de holeră. Lumea se alarmase însă exa­minarea amănunțită a mărunt­elor a dat asigurarea că acele persone nu mu­riseră de holeră. In Italia de sud domnește o căldură forte mare Antigon In­temaplări din țară Nenorociri Ba­tel­ul „Mangalia“, proprietate a căii ferate Constanța-Cernavodă, eșind din portul Mangalia, unde fusese cu niște lemne și mergând prea aprape de vechiul cheiu genovez de sub apă, s’a isbit de pietre și resturnându-se la o parte, au căzut în apă 4 ómeni, din cari 3 au scăpat prin grabnicul ajutor dat­­ de piloții locali, al patrulea însă s’a înecat. Batelul trăgându-se înapoi lângă po­dul din port, unde a ancorat, s’a găsit găurit într’o parte. 77 z*ua 12 curent, Const. N. Spiridon, din comuna Suhuleț, județul Vasluiu­, suindu-se într’un cireș și, din nebăgare de semă, căzând a murit a doua zi.* Viață lungă Maria Gheorghe Șușuleț, din comuna Păncești, județul Bacău, în etate de 105 ani, văduvă, a încetat din viață. In tot timpul vieței n’a fost bolnavă, și a câștigat numai prin munca sa cele necesare pentru existență, având con­duita exemplară. Foc S’au aprins și au ars 7 pătule înve­lite cu șiță și coceni ale d-lui Marin Dobrescu, arendașul moșiei d-lui ge­neral Florescu, din comuna Cornetu, județul Dâmbovița, cari erau pline cu coceni de porumb; tot atunci au ara și zece rîmători mari grași cari erau sub pătule. Focul, în urma ajutorului dat de locuitori s’a localisat scăpându­­se magaziele cari erau­ învelite cu fer. Pagubele causate se urcă la suma de lei 12.500 a înecat Un copil al preotului Alexe Florescu, din comuna Osica-de-Sus, județul Ro­­manați, anume Gheorghe, ducendu­se să se scalde la un gropan cu apă, afară din comună, alături cu rîul Oltețu, s’a înecat. Cadavrul s’a găsit plutind d’a­­supra apei.­ ­­ Un nenorocit Individul Constantin Bunătate, din comuna Cotu-Vameșu, județul Roman, ce era bolnav de pelagră în ospitalul Precista-Mare, din Roman, în noptea

Next