Universul, august 1888 (Anul 5, nr. 196-221)

1888-08-01 / nr. 196

Amü V.—No. 196 5 tani în Capitală. —lobanî în județ. APARE­­ TOATE ZILELE LI­B­ARE BÎMIBEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU IS BUCUN­EȘTI Luni și Marți, 1—2 (13—14) August 1888 ADMINISTRAȚIA ZIAR­U­L­U­I BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU '­­ BUCUREȘTI IN CAPITALĂ IN JUDEȚE Pe un an . . . 20 Leî Pe 1 an . . 24 Leî Pe 6 luni . . 10 n Pe 6 lnnî ... 12 „ Pe 3 luni . . . 5 n Pe 3 luni . .6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI REGLALE SE PRIMESC NUMAI LA Calendar zilnic 1888 Duminecă 31 Iulie. Sim­țul și dreptul Evdoch­im..• (Lăsatul secului de postul Sfântei Marii). Efemeride 31 Iulie 1877. Mare ma­nifestație în Atena în favo­­rea resbelului cu Turcia-31 Iulie 1878. Arh­idu­­cele Albrecht,generalisimul armiei Austro-Ungare, vine la Sinaia să fac­ă o vizită M. S. Domnului României. Bucureștî 30 Iulin E cu rioisă pornirea pe care o are românul de a alerga —cum zice poporul—dupe doi ie­puri de­odată. O febrilă, dar în a­­celași timp stearpă a­­gitație s’a început în țară pentru punerea în practică a cât se póte de riguroase măsuri protecționiste : ori­un­­de te întorci, n’auzi decât fraze pompoase, dar reci, privitoare la crearea și aducerea la înflorire a „industriei naționale“. Molima se întinde grozav de răpede și puțină vreme va mai trece până ce să nu mai fie român ori neo­­român în țară, care se nu viseze zi și nópte decât la mijlocele prin cari „el“ va întemeia în România o industrie mai duhai decât a Bel­giei sau a Angliei. Industriomania ace­­sta ar fi bună, când ai vedea o pornire con­dusă de dreapta-jude­­cată, pentru întemeia­­rea unei stări nouă e­­conomice de lucruri, ea însăși folositoare țării; dar așa, când se face numai gălăgie în vânt, când vezi oameni cari n’au nici ideie slabă de lucruri zbătându-se în deșert, întreagă agita­ția e stricătoare. Ce e mai trist, nu numai persone izolate, ci chiar corporații de la cari cu dreptate te­ai aștepta la o pătrun­dere mai mare, înlocu­­esc lucrarea seriosă tot prin frazeologie. Am avut deja ne­plăcerea se ne ocupăm de raportul secretarului camerei de comerț din București, asupra chestiei reînoirii tra­tatelor de comerț cu­­ alte țări și în deosebi cu Austro-Ungaria. Revenim astăzi asupra lucrului și— ca să arătăm lipsa de seriozitate a ce­lor cari la noi în țară se ocupă cu chestia relațiilor­­ comerciale internațio­nale — vom cita, din susindicatul ra­port, câte­va bucățele cari n’au nevoie decât să fie reproduse ca se fie și combătute. Iată cum începe onorabilul secre­tar al primei camere de comerț din țară: „Cuno șteți cu toții căușele care au de­terminat politica vamală inaugurată prin tariful autonom. Necesitatea creărei unei industrii naționale care să dea României nouă­­ puteri materiale și morale fu­ră, într’un curent, ve­derile țerei și ale gu­vernului sau cu ocasiu­­nea elaborărei acelui tarif. Denunțarea fos­tei convențiuni cu im­periul vecin, fu prima încercare a României pe acestă cale, „îndată după pune­rea in aplicare a tari­fului autonom, vedem imediata sa consecință: înființarea unei mulți­me de fabrici și ten­dința continuă pentru crearea altora noui.“ Nu e frumos și ade­vărat ? Nu e drept că ma­rea minune a înteme­ierii unei mulțimi de fabrici a coincidat per­fect cu momentul de­nunțării convenției cu Austro Ungaria ?— A­­fară de nenorocitul ac­cident care a distrus singura fabrică română de hârtie, esceptând închiderea unei fabrici de zahăr, lăsând la o parte închiderea mai multor alte fabrici mai mici, e sigur că, ca și ciupercile după plaie, în țară s’aîi întemeiat felurite industri în scur­ta vreme din urmă. „Dacă dar în ase­menea condițiuni s’ar acorda industriei Aus­tro-Ungare concesiuni cari ar vătăma intere­sele similarelor lor din România, putem afir­ma că capitaluri în­semnate de zecimi și chiar de sutimi de mi­­lióne s’ar vedea com­promise și cu ele în­treg viitorul economic al acestei țări.“ Sute de milióne de lei s’au­ închis în no­ile fabrici întemeiate din cauza și în urma ruperii relațiilor de co­merț cu Austro-Unga­­ria­­—Dacă s’ar reîn­­cheia o convenție cu monarh­ia vecină, „în­treg viitorul economic al acestei țări“ ar fi compromis. Se putea aștepta ci­­ne­va, de la organul­­primei reprezentanțe comerciale din țară, la mai puțină seriozitate? Dar, mai auziți mi­nune , pe vorbă a circulat : convențiunea cu imperiul Austro-Ungar se va în­cheia și deja s’a putut constatata o­are­care șovăire în afacerile industriale; fabricelor proectate li s’a întrerupt cur­

Next