Universul, august 1888 (Anul 5, nr. 196-221)

1888-08-01 / nr. 196

­r­ S Universul No. 196 spun, că acum câte­va zile au auzit pe cei doi amorezați certându-se vio­lent. Tenera femee amenința că va spune totul soțului seu. In fine, s’au împăcat. Intr’o altă zi, Ottoga vizită iarașî pe amanta sa. Deodată vecinii auziră pe rând cinci împușcături. Ei alergară și găsiră în mijlocul odăii pe Ottoga și pe amanta lui zăcând într’un sac de sânge. Amândoi au fost transportați la spital; ranele lor sunt mortale. ȘTIRI PRIN POSTA NI se scrie din Berlin că, la întâlni­rea împăraților, s’a declarat a fi absolut exclusă din partea Rusiei ori­ce inter­venire armată în Bulgaria. * * * „Standard” află că prefectul de po­liție din Sofia, sosit in Viena, e insăr­­cinat de Stambulv cu misiunea de a negocia cu ambasadorul rus Lobanov pentru împăcarea Rusiei cu Bulgaria pe baza abdicării lui Ferdinand. * * * Se anunță din Belgrad că cererea mi­nistrului cultelor, pentru o disciplină rigurosă în cler, a fost respinsă de mi­tropolitul Teodosie ca fiind un amestec anticanonic în afacerile interiore bi­sericești.* * * Studenții francezi, ca răspuns la ser­bările poloneze, la care au petrecut forte bine, au d­ecis să dea și ei în a­­nul viitor la Paris, cu ocazia exposițiu­­nei universale, niște mari serbări, la cari să poftescă pe toți studenții Euro­pei. Studenții italiani vor fi primiți și sărbătoriți într’un chip deosebit. * * * Cornetul Enke, care’și face revoluți­­unea în 3 ani și 115 zile, a fost vă­zut din observatorul de la Greenwich lângă Londra. la olm­­ vecinic Ex împărătesa franceză Eugenia a fost poftită prin trei scrisori de că­tre regele și regina Italiei ca să se ducă la Turin să fie de față la cunu­nia nepotei sale principesa Letiția Bo­naparte cu ducele de Aosta, fratele lui Humbert. De trei ori însă Eugenia a răspuns că de la mortea fiului el și-a impus cu jurământ un doliu vecinic și că nu vrea să ia parte la nici un eveniment care ar putea s’o înveselescă fără voia ei. A adăugat că’și rezervă să îmbră­țișeze pe tinerii soți la vizita ce’i vor face-o în Anglia, cronica capitalei Ratăciții Au fost „conduși“ pe la aresturile polițienești un cal murg, un bou venăt și o pereche de papuci, cari nu-și pu­teau nimeri casa. Li se caută adresa. „ Dulcetul Mai mare iubitor de lucruri dulci ca nea Ghiță Alexandrescu nu cred să fie pe pământul României. El a fost in stare să falsifice iscăli­tura stăpânului său, d. E. Bas­biu, lo­cuind pe Bulevard, pentru ca să ia trei chilograme de dulcuță de la cofe­tăria d-lui Marinescu Bragadir, din str. Carol. Mâncase jumătate de borcan, când a fost prins. El țipă și plânge ca să i se dea apă, căci îi este rea. Se zice că, drept pedepsa pentru fap­ta făcută, poliția a­otărît să dea lui Ghiță numai dulceți—în loc de apă. Curtezan Ion Niculae Țiganu iubește mult — putem s’o garantăm,—pe feica Ica, de pe șoseua Colintineî 115. Dovada, i-a luat un sfanț, ca să dea să-l prefacă un meșter într un inel, și i­a înapoiat în schimb un inel de aramă. Țiganul, în arestul secției 17, se mi­ră de severitatea legilor cari pedepsesc nu numai pe cei ce prefac arama în aur, ca onorabilul domn Andronic, ci și pe aceea cari prefac argintul în a­­ramă. Starea Ci­vilă, Mișcarea populației pe ziua de 30 Iulie —■ Născuți 12. — Morți 20. — Căsătorii 12 adică: D. Nicolae M­ioreanu cu d ra Bertha Wentzel Ke­­sval, Ion Iliescu cu d-ra Rădița Bă­nică Mușetescu, Solomon Mintzer cu d-ra Maria Zomer, Niță Palera cu d ra Ana Pantelimon, Solomon Avram cu d ra Carolina Zoller, Adolf Rosen cu d-ra Sultana Cilibo Israil Samuil, Moritz Branovici cu d-ra Firma O­­renstein, Niță D. Ploeșteanu cu d-ra Paraschiva Ion Lupu, Ioniță Simeon cu d-ra Niculina Radu, Alexe Nicolae, cu d-ra Joița Oprea Negrescu, Ale­xandru Gh. Filip cu d ra Carolina E­­lisabeta Wilhelmina Gesser, Theodor Tomescu cu d-ra Maria Dimitrescu. Un palat plutitor Zilele astea a sosit la Liverpool în Anglia un vapor având pe dinăuntru forma unui palat. Căpitanul a lipit afi­­șuri pe strade că pate ori­cine să se ducă să-l vază. Curioșii au rămas în­mărmuriți de bogăția materialului și arangiarea salonelor, a salelor de mân­care, de fumat, de lectură și biliard și a camerilor de culoare. O grădină cu iarbă verde și cu copaci este menită să dea pasagerilor iluzia că s’ar afla pe uscat. Tote astea sunt așezate pe niște aparate cari suprimă urîta legănare produsă de valuri. Vasul este înzestrat cu mijlocele cele mai nouă de siguran­ță contra primejdiilor de naufragiu și de sfărîmare prin isbire. Căpitanul a afirmat că are cei mai buni bucătari și a anunțat că de la 1 Septembrie va începe curse regulate între New­ York și Liverpool. O mulți­me de lorzi s’au înscris deja ca să facă o călătorie de plăcere în America pe acest vas. BASARABII Citim în ziarele parisiane că o mare ceremonie mișcătore s’a făcut la Evian (Elveția), cu ocazia inaugurării monu­mentului, rădicat de popolația din par­tea locului, în amintirea prințului Gri­­gore Basarab Brâncoveanu, în fața gră­­dinei engleze. La trei ore, prințesa Brâncoveanu descinse din yachtul său „România.“ O mulțime imensa ’i­eși înainte și ’și manifestă dragostea pentru­ ’ familia care a creat — se pate zice — orașul Evian. „Gil Blas“ comentază ast­fel acest fapt : „Ce se pate zice, spre lauda unui om care a meritat ast­fel de omagiu ? Să contribuești puternic la prosperitatea unui oraș, să ’i fi înfrumusețat... Mul­t au statul dar puțini au făcut acesta.“ Urab­ se ibucniră când se desveli sta­tua, vreme în care prințesa, cu lacră­­mile în ochi, se retrăgea pe „România.“ CONSILIU PRACTIC Cum să se depărteze corpuri străine din ocl­iü.—Un doctor ame­rican raporteză într’o revistă că, aflân­du-se pe o locomotivă, i-a căzut în ochi o cenușă de la cuptorul mașinei, ceea ce i-a pricinuit­ o mare durere. Densul a început îndată să se frece la ochiu cu mâna, dar mașinistul l’a sfătuit să nu frece ochiul în care i-a căzut corpul străin ci să frece tot­d’a­­una cel-i­alt ochiu. Doctorul a urmat sfatul și după un minut cenușa s’a grămădit la colțul o­­chiului așa că lesne a putut fi scosă. Densul adaugă că de o sută de ori a repetat metodul acesta pentru a scote un corp străin din ochiü, când globul nu este zgâriat, și tot­dea­una a re­ușit. Sinucidere extraordinară James Mason de la Reding, în Cali­fornia, s’a sinucis într’un chip de tot extra­­ordinar. Densul a cumperat un butoiu mare de praf de mină și l’a transportat în câmp cu niște căruțași făcând o gălăgie nepomenită pe strade­le orașului. Rămânând singur, Mason s’a urcat pe butoiu și a dat foc pra­fului. Sguduirea a fost așa grozavă că toți orășenii au eșit la margine să vadă ce este. Denșii abia au putut să adune vr’o 50 grame din carnea lui Mason și câ­­te­va țăndări de oie. Restul corpului fusese cu desăvârșire nimicit. Montați Hazlii Șloim e trimis de tată-său la d-na Ruhăla, mătușă-sa, ca să-i reciteze o poezie de ziua nașterii. Sosind la d-na Ruhăla, Șloim o în­treabă : — Tata­­l a spus că o se-mi dai zece franci dacă d­­oi spune o poezie. Așa-i ? — Da, drăguță. — Ei, știi ? Dacă vrei, îți spun doe pentru 15 franci...* * * Ștrengarul de Păcală stă la taifas cu doe gingașe domnișoare.­ ­ 3­­ — Duelul e câte­odată trebuincios, zice el. — Ast­fel, domnișoarelor, odată, primind o palmă... — A ! zise cea mai tînără dintre fete. Ce am făcut ? — Am dovedit celui care mă insulta­se că sunt bărbat... — O ? îngână d soarele, ascunzendu și fața... Ești necuviincios ! * # * La examenul de istoria naturală. — Din ce familie fac partea melcii? — Din a nostra. — Da. Mama ne dă în tote zi­lele la masă melci fierți, primă­vara. * * * La examenul de anatomie. Profesorul. Presupune că ți-aș da un picior în partea de dinapoi : cari mușchi au să ți se puie în mișcare ? — Mușchii mâne!... fiind­că ți-aș da numai de­cât o palmă. * * * Un domn fugea pe bulevard de’I scă­­parau călcăile după un ucenic de cis­­mărie. Un prieten îl opresce. — El stăt puțin: unde alergi așa ? — Alerg după blestematul acela... a zis să mă scuipe în nas când o fi só­­rele la amiazi. Prietenul, scoțând ceasornicul. — Apoi ai vreme, crabia sunt 11 ceasuri. m Un prinț ștrengar Am vorbit deja de plimbarea ștren­gărească la Paris a tînărului prinț de Bavaria. Iată amănunte : Nu se știe unde fugise junele. Se trimiseră de către Regent telegrame în toată Europa, dar de­geaba. Ca sin­gur rezultat, se arestară o mulțime de nenorociți de nemți, sămenând mai mult sau mai puțin cu prințul fugar. Dar într’una din zile atenția poliției pariziane fu atrasă de un tânăr neamț, cu apucături aristocratice, care voia se vândă d­e inele de diamant, asupra dreptului de proprietate a cărora dă­dea răspunsuri zăpăcite. Era fugarul. Isprăvise banii și voia să mai petreacă. De­și în vârstă numai de 19 ani, prințul avuse deja relații... prietenești cu nevasta unui băcan din München.­ Aceste relații aduseră ruperea convor­birilor pentru căsătoria prințului cu ar­­h­iducesa Maria Valeria, cea mai tî­nără dintre fetele împăratului Austriei la editura Tipografiei „Universul“ strada Brezoianu, București A APĂRUT REGINA BUCĂTĂRIEI SAU SITCMAXA raiYE SAU pentru sănătoși și Bolnavi Nici o carte în felul acesta atât de complectă și bine deslușită nu a a­­părut până acum în România. Este un volum de aproape 200 pagine, format mare, care cuprinde «»I0 rețete pentru a putea face ori­ce mâncări, prăjituri, cofetărie, liqueruri, înghețate și altele. Cine va trimite lei 2.50 la Adminis­trația „Universul“, Str. Brezoianu 19 București, o va primi franco și reco­mandată în ori­ce parte din țară. In capitală se vinde cu 2 lei. ȘTIRI Duminică Din Iași, emigrarea evreilor sporește. Marțea trecută numai au plecat 25 de israeliți în America. * „Societatea pentru­ învățătura poporu­lui român“ anunță că, pe lângă cele 7 bur­se puse la concurs s’a deschis încă una cu spesele județului Buzău și că con­cursul se va ține în ziua, locul și în condițiile publicate în „Monitorul Ofi­cial“ No. 85 din 19 Iulie 1888. Aspiranții la acesta bursă trebue să fie din județul Buzău.­­ Șase spitale rurale s’a decis de a se clădi și a se termina cel mult până în vara viitoare. Aceste spitale se vor construi în ju­dețele Covurlui, Olt, Vlașca, Fălciu, Argeș și Dolj. Lucrările se vor da prin licitație. & Numirea d-lui N. Krețulescu în func­ția de efor al spitalelor civile în locul d-luî Dum. Ghica pare definitiv­ hotărî­tă. + Consiliul județian din Putna a ales de președinte pe d. Apostoleanu, iar de vice-președinți pe d-nii Al. Costescu și I. F. Robescu. Autorii tâlhăriei cu omor asupra ce­lor trei olteni din Valea Tânganului și ai tâlhăriei celor trei turci din plasa Dâmbovița s’au descoperit. Criminalii sunt țigani, cari lucrează pe la binale.­­ In zilele de 26 și 27 Iulie, în portul Brăilei, s’au vândut pentru export 10,300 hectolitrii grev de 59 — 60 livre cu preț de 9 până la 12.12 lei în aur. Rapiță s’a vândut 1700 hectolitri cu 14.10 lei. ne D. I. Poienaru-Bordea ridică cu pro­priile sale chelti’cu­ o școală primară la Perieți, în Ialomița. & Mâne se va face a doua licitație pentru clădirile școlare (institutul pe­dagogic de fete și școala normală Va­sile Lupu) din Iași. * In afacerea din strada Brezoianu, actul d-lui doctor legist Alexianu con­firmând arătările martorilor că fetița s’a născut moartă, afacerea s’a pus la dosar. Generalul Fălcoianu și colonelul La­­hovary vor conduce manevrele din a­­cest an. * D. general Fălcoianu se va duce peste câte­va zile în Moldova , d­aa, împreună cu o parte bună din ofițerii din statul major, va face un voiagiu prin Moldova de sus. Cuartierul gene­ral va fi instalat în Botoșani.­­ D. Djuvara, agentul nostru diploma­tic din Bulgaria, pleca azi la Sofia, pen­tru a -și lua în stăpânire postul. + Creditorii falitului Friedman au în­cheiat cu acesta un concordat cu 20 la sută, plătibil în 6, 12 și 18 luni. + In ziua de 6 August, ziua aniversă­rii nașterii împăratului Frantz Ioseph, colonia ungară din București va da un banchet.­­ D. Olănescu, noul titular al secreta­riatului general de la ministerul de ex­terne, va pleca în cursul acestei săp­tămâni la Schlangenbach, unde va sta vreo patru săptămâni.­­ Direcția teatrului național a primit de la un impresariu al unei trupe ita­­liane o cerere prin care îl face cunos­cut că densu este gata să primescă un angajament cu teatrul național, pentru lunele februar și marte.­­ Consiliul județean de la Tecuci și-a constituit biuroul în modul ur­mător : D. Iordache Giurgea a fost ales ca președinte, bd. Vasile I. Gheorghiu și Gh. Demetrescu vice-președinți, iar do. Iordachi Bulai și Costică N. Brailiță ca secretari. La comitetul permanent au fost a­­leși: D. Vasile I. Gheorghiu, președinte, lancu Ghenoiu și Constantin Bobeică ca membrii, iar do. D. Petrovici și C. Brailiță ca supleanți.­­ Un arest de 15 zile la garda pieț­i a fost dat colonelului de intendență Petroni, în urma anchetei ce d. colonel Șișman a făcut-o la Câmpu Lung, relativ la un conflict întâmplat între acest o­­fițer superior și primarul numitului oraș, d. Rizeanu. DEPEȘI Desmințire Berlin, 30 Iulie „Gazeta Germaniei de Nord“ zice că știrea relativă la apropiata călătorie a împăratului Wilhelm la Strasburg și la Metz, este inexactă. Amenințare Paris 30 Iulie. O circulară a d-lui Goblet, relativă la Masuah, conchide zicând că dacă a­­titudinea Italiei ajunge la suprimarea pură și simplă a capitulațiunilor din Masuah, Francia va lua notă de acesta, pentru a trage consecințele ce -i va dicta interesul ei. Hemani are Constantinopol 30 August Agob Pașa, ministru al listei civile, e numit ministru de finanțe ad interim, în locul lui Mahmud-Pașa, destituit. Tâlharii In Bulgaria Sofia, 30 Iulie. D. Rangabe, agent diplomati­c al Gre­ciei, a trimes­tată corespondența schim­ brii. 1 (­13) August 1888 bată între tâlharii , prisonieri și d. Illiopulos. Una din aceste scrisori, semnată Dimitri, ce se zice Albanez, zice : „N’a­­vem să ne temem de guvernul bulgar, căci avem a face cu representanții A­­ustriei și Greciei.“ Principele Ferdinand se va intorce mâne la Sofia. Pierdere Heidelbreg 30 iulie. Istoricul Weber a murit. din Serbia Belgrad 30 Iulie. Generalul Horvatovici a fost pus în retragere. Greva Paris 30 Iulie Se observă ore­care destindere în si­­tuațiunea grevei terasierilor. Inaugurare Sofia 30 Iulie Alteța Sa, însoțit de ministrul pre­ședinte, s-a întors ieri sara la 10 ore la Sofia. Astă seră la 9 ore va sosi trenul din Constantinopol care aduce pe in­vitați la inaugurarea drumului de fier internațional. Speranțe Berlin 30 Iulie „Gazeta de Voss“, într’un articol simpatic Bulgariei, zice că pe cât timp principele și președintele său de con­siliu, d. Stambulof, vor merge de a­­cord, speranța Rusiei de a vedea pe principele Ferdinand depărtat printr-un plebiscit, nu se va realisa. Aprobare Paris 30 Iulie. Se asigură că tote cancelariile, a­­fară de cea din Berlin, au aprobat pe deplin moderațiunea și tăria notei d­­lui Goblet. Refuz Londra, 30 Iulie După „Daily­ News“, principele Wal­demar ar refusa într’un mod energic tronul Bulgariei. IEFTIN^ TOT In calea Moșilor No. 29 bis la Mara Națională se vinde făină, zahar, cafea, unt­de­lemn franțuzesc, săpun pentru spălat rufele, luminări de stearină și multe altele trebuinciuse casei, cu pre­țul Mai ieftin de­cât ori­unde Mare depou de hârtie de tipar CALEA MOȘILOR No. 29 bis Qa II+A furnisori pentru cantitatea Uu DaVld. de 1500 klgr. și mai mult de fulgi curățați și pui, amatori vor adresa ofertele împreună cu mostrele atât pentru total cât și în mici canti­tăți al Antreprisei închirierea Pernelor pentru călători Căilor­­ Ferate Române și Lemberg Cernăuți-Iași-București Str. Dionisie 18. Qo nrimpd­o Pentru Serviciul In- CO printibUέchirieri Pernelor pentru călători pe Căile­ ferate Române și Lemberg-Cernăuți-Iași se mai pri­mește Agenți pentru distribuirea per­nelor în Stațunile mai jos notate, se prefer cel din localitate : Ploeșt -Buzău-Focșani Bacău-Roman- Pașcani-Iași-Brăila-Galați Piteșt­i-Piatra- Oltu-Craiova T. Severin Verciorova Cererile de admitere se vor adresa înscrisu la antreprisă strada Dionisie 18. MARE MAGAZIN — de CUȚITARIE ȘI TOCILĂ­RIE PI^­IU­I iști Bucuresci—Strada Lipscani 54—Bucuresci Se ascute ori­ce obiect tăios precum: brice, forfeci, bricege, cuțite și orî­ ca instrumente chirurgicale cu prețuri forte moderate. 15-1d-8 De­­/pazarp de cărb uni coc VCl ltd I v» ort.ce cantitate, strada 11 Iunie No. 49 (Filaret) la d. Vasile Dinescu. Up nobilist de acum 8na de la L­ C I lUlllll dl Dimitrie: 1 pră­vălie, 10 camere și 2 pivnițe în strada Viilor L7 în apropiere de fabrica Mân­drea unde lucreza peste 600 cm cul; a se adresa la Vasile Dinescu propri­etar, sf -ida 11 Iunie 49 (Filaret). 15—6

Next