Universul, august 1888 (Anul 5, nr. 196-221)
1888-08-01 / nr. 196
r S Universul No. 196 spun, că acum câteva zile au auzit pe cei doi amorezați certându-se violent. Tenera femee amenința că va spune totul soțului seu. In fine, s’au împăcat. Intr’o altă zi, Ottoga vizită iarașî pe amanta sa. Deodată vecinii auziră pe rând cinci împușcături. Ei alergară și găsiră în mijlocul odăii pe Ottoga și pe amanta lui zăcând într’un sac de sânge. Amândoi au fost transportați la spital; ranele lor sunt mortale. ȘTIRI PRIN POSTA NI se scrie din Berlin că, la întâlnirea împăraților, s’a declarat a fi absolut exclusă din partea Rusiei orice intervenire armată în Bulgaria. * * * „Standard” află că prefectul de poliție din Sofia, sosit in Viena, e insărcinat de Stambulv cu misiunea de a negocia cu ambasadorul rus Lobanov pentru împăcarea Rusiei cu Bulgaria pe baza abdicării lui Ferdinand. * * * Se anunță din Belgrad că cererea ministrului cultelor, pentru o disciplină rigurosă în cler, a fost respinsă de mitropolitul Teodosie ca fiind un amestec anticanonic în afacerile interiore bisericești.* * * Studenții francezi, ca răspuns la serbările poloneze, la care au petrecut forte bine, au decis să dea și ei în anul viitor la Paris, cu ocazia exposițiunei universale, niște mari serbări, la cari să poftescă pe toți studenții Europei. Studenții italiani vor fi primiți și sărbătoriți într’un chip deosebit. * * * Cornetul Enke, care’și face revoluțiunea în 3 ani și 115 zile, a fost văzut din observatorul de la Greenwich lângă Londra. la olm vecinic Ex împărătesa franceză Eugenia a fost poftită prin trei scrisori de către regele și regina Italiei ca să se ducă la Turin să fie de față la cununia nepotei sale principesa Letiția Bonaparte cu ducele de Aosta, fratele lui Humbert. De trei ori însă Eugenia a răspuns că de la mortea fiului el și-a impus cu jurământ un doliu vecinic și că nu vrea să ia parte la nici un eveniment care ar putea s’o înveselescă fără voia ei. A adăugat că’și rezervă să îmbrățișeze pe tinerii soți la vizita ce’i vor face-o în Anglia, cronica capitalei Ratăciții Au fost „conduși“ pe la aresturile polițienești un cal murg, un bou venăt și o pereche de papuci, cari nu-și puteau nimeri casa. Li se caută adresa. „ Dulcetul Mai mare iubitor de lucruri dulci ca nea Ghiță Alexandrescu nu cred să fie pe pământul României. El a fost in stare să falsifice iscălitura stăpânului său, d. E. Basbiu, locuind pe Bulevard, pentru ca să ia trei chilograme de dulcuță de la cofetăria d-lui Marinescu Bragadir, din str. Carol. Mâncase jumătate de borcan, când a fost prins. El țipă și plânge ca să i se dea apă, căci îi este rea. Se zice că, drept pedepsa pentru fapta făcută, poliția aotărît să dea lui Ghiță numai dulceți—în loc de apă. Curtezan Ion Niculae Țiganu iubește mult — putem s’o garantăm,—pe feica Ica, de pe șoseua Colintineî 115. Dovada, i-a luat un sfanț, ca să dea să-l prefacă un meșter într un inel, și ia înapoiat în schimb un inel de aramă. Țiganul, în arestul secției 17, se miră de severitatea legilor cari pedepsesc nu numai pe cei ce prefac arama în aur, ca onorabilul domn Andronic, ci și pe aceea cari prefac argintul în aramă. Starea Civilă, Mișcarea populației pe ziua de 30 Iulie —■ Născuți 12. — Morți 20. — Căsătorii 12 adică: D. Nicolae Mioreanu cu d ra Bertha Wentzel Kesval, Ion Iliescu cu d-ra Rădița Bănică Mușetescu, Solomon Mintzer cu d-ra Maria Zomer, Niță Palera cu d ra Ana Pantelimon, Solomon Avram cu d ra Carolina Zoller, Adolf Rosen cu d-ra Sultana Cilibo Israil Samuil, Moritz Branovici cu d-ra Firma Orenstein, Niță D. Ploeșteanu cu d-ra Paraschiva Ion Lupu, Ioniță Simeon cu d-ra Niculina Radu, Alexe Nicolae, cu d-ra Joița Oprea Negrescu, Alexandru Gh. Filip cu d ra Carolina Elisabeta Wilhelmina Gesser, Theodor Tomescu cu d-ra Maria Dimitrescu. Un palat plutitor Zilele astea a sosit la Liverpool în Anglia un vapor având pe dinăuntru forma unui palat. Căpitanul a lipit afișuri pe strade că pate oricine să se ducă să-l vază. Curioșii au rămas înmărmuriți de bogăția materialului și arangiarea salonelor, a salelor de mâncare, de fumat, de lectură și biliard și a camerilor de culoare. O grădină cu iarbă verde și cu copaci este menită să dea pasagerilor iluzia că s’ar afla pe uscat. Tote astea sunt așezate pe niște aparate cari suprimă urîta legănare produsă de valuri. Vasul este înzestrat cu mijlocele cele mai nouă de siguranță contra primejdiilor de naufragiu și de sfărîmare prin isbire. Căpitanul a afirmat că are cei mai buni bucătari și a anunțat că de la 1 Septembrie va începe curse regulate între New York și Liverpool. O mulțime de lorzi s’au înscris deja ca să facă o călătorie de plăcere în America pe acest vas. BASARABII Citim în ziarele parisiane că o mare ceremonie mișcătore s’a făcut la Evian (Elveția), cu ocazia inaugurării monumentului, rădicat de popolația din partea locului, în amintirea prințului Grigore Basarab Brâncoveanu, în fața grădinei engleze. La trei ore, prințesa Brâncoveanu descinse din yachtul său „România.“ O mulțime imensa ’ieși înainte și ’și manifestă dragostea pentru ’ familia care a creat — se pate zice — orașul Evian. „Gil Blas“ comentază astfel acest fapt : „Ce se pate zice, spre lauda unui om care a meritat astfel de omagiu ? Să contribuești puternic la prosperitatea unui oraș, să ’i fi înfrumusețat... Mult au statul dar puțini au făcut acesta.“ Urab se ibucniră când se desveli statua, vreme în care prințesa, cu lacrămile în ochi, se retrăgea pe „România.“ CONSILIU PRACTIC Cum să se depărteze corpuri străine din ocliü.—Un doctor american raporteză într’o revistă că, aflându-se pe o locomotivă, i-a căzut în ochi o cenușă de la cuptorul mașinei, ceea ce i-a pricinuit o mare durere. Densul a început îndată să se frece la ochiu cu mâna, dar mașinistul l’a sfătuit să nu frece ochiul în care i-a căzut corpul străin ci să frece totd’auna cel-ialt ochiu. Doctorul a urmat sfatul și după un minut cenușa s’a grămădit la colțul ochiului așa că lesne a putut fi scosă. Densul adaugă că de o sută de ori a repetat metodul acesta pentru a scote un corp străin din ochiü, când globul nu este zgâriat, și totdeauna a reușit. Sinucidere extraordinară James Mason de la Reding, în California, s’a sinucis într’un chip de tot extraordinar. Densul a cumperat un butoiu mare de praf de mină și l’a transportat în câmp cu niște căruțași făcând o gălăgie nepomenită pe stradele orașului. Rămânând singur, Mason s’a urcat pe butoiu și a dat foc prafului. Sguduirea a fost așa grozavă că toți orășenii au eșit la margine să vadă ce este. Denșii abia au putut să adune vr’o 50 grame din carnea lui Mason și câteva țăndări de oie. Restul corpului fusese cu desăvârșire nimicit. Montați Hazlii Șloim e trimis de tată-său la d-na Ruhăla, mătușă-sa, ca să-i reciteze o poezie de ziua nașterii. Sosind la d-na Ruhăla, Șloim o întreabă : — Tatal a spus că o se-mi dai zece franci dacă doi spune o poezie. Așa-i ? — Da, drăguță. — Ei, știi ? Dacă vrei, îți spun doe pentru 15 franci...* * * Ștrengarul de Păcală stă la taifas cu doe gingașe domnișoare. 3 — Duelul e câteodată trebuincios, zice el. — Astfel, domnișoarelor, odată, primind o palmă... — A ! zise cea mai tînără dintre fete. Ce am făcut ? — Am dovedit celui care mă insultase că sunt bărbat... — O ? îngână d soarele, ascunzendu și fața... Ești necuviincios ! * # * La examenul de istoria naturală. — Din ce familie fac partea melcii? — Din a nostra. — Da. Mama ne dă în tote zilele la masă melci fierți, primăvara. * * * La examenul de anatomie. Profesorul. Presupune că ți-aș da un picior în partea de dinapoi : cari mușchi au să ți se puie în mișcare ? — Mușchii mâne!... fiindcă ți-aș da numai decât o palmă. * * * Un domn fugea pe bulevard de’I scăparau călcăile după un ucenic de cismărie. Un prieten îl opresce. — El stăt puțin: unde alergi așa ? — Alerg după blestematul acela... a zis să mă scuipe în nas când o fi sórele la amiazi. Prietenul, scoțând ceasornicul. — Apoi ai vreme, crabia sunt 11 ceasuri. m Un prinț ștrengar Am vorbit deja de plimbarea ștrengărească la Paris a tînărului prinț de Bavaria. Iată amănunte : Nu se știe unde fugise junele. Se trimiseră de către Regent telegrame în toată Europa, dar degeaba. Ca singur rezultat, se arestară o mulțime de nenorociți de nemți, sămenând mai mult sau mai puțin cu prințul fugar. Dar într’una din zile atenția poliției pariziane fu atrasă de un tânăr neamț, cu apucături aristocratice, care voia se vândă de inele de diamant, asupra dreptului de proprietate a cărora dădea răspunsuri zăpăcite. Era fugarul. Isprăvise banii și voia să mai petreacă. Deși în vârstă numai de 19 ani, prințul avuse deja relații... prietenești cu nevasta unui băcan din München. Aceste relații aduseră ruperea convorbirilor pentru căsătoria prințului cu arhiducesa Maria Valeria, cea mai tînără dintre fetele împăratului Austriei la editura Tipografiei „Universul“ strada Brezoianu, București A APĂRUT REGINA BUCĂTĂRIEI SAU SITCMAXA raiYE SAU pentru sănătoși și Bolnavi Nici o carte în felul acesta atât de complectă și bine deslușită nu a apărut până acum în România. Este un volum de aproape 200 pagine, format mare, care cuprinde «»I0 rețete pentru a putea face orice mâncări, prăjituri, cofetărie, liqueruri, înghețate și altele. Cine va trimite lei 2.50 la Administrația „Universul“, Str. Brezoianu 19 București, o va primi franco și recomandată în orice parte din țară. In capitală se vinde cu 2 lei. ȘTIRI Duminică Din Iași, emigrarea evreilor sporește. Marțea trecută numai au plecat 25 de israeliți în America. * „Societatea pentru învățătura poporului român“ anunță că, pe lângă cele 7 burse puse la concurs s’a deschis încă una cu spesele județului Buzău și că concursul se va ține în ziua, locul și în condițiile publicate în „Monitorul Oficial“ No. 85 din 19 Iulie 1888. Aspiranții la acesta bursă trebue să fie din județul Buzău. Șase spitale rurale s’a decis de a se clădi și a se termina cel mult până în vara viitoare. Aceste spitale se vor construi în județele Covurlui, Olt, Vlașca, Fălciu, Argeș și Dolj. Lucrările se vor da prin licitație. & Numirea d-lui N. Krețulescu în funcția de efor al spitalelor civile în locul d-luî Dum. Ghica pare definitiv hotărîtă. + Consiliul județian din Putna a ales de președinte pe d. Apostoleanu, iar de vice-președinți pe d-nii Al. Costescu și I. F. Robescu. Autorii tâlhăriei cu omor asupra celor trei olteni din Valea Tânganului și ai tâlhăriei celor trei turci din plasa Dâmbovița s’au descoperit. Criminalii sunt țigani, cari lucrează pe la binale. In zilele de 26 și 27 Iulie, în portul Brăilei, s’au vândut pentru export 10,300 hectolitrii grev de 59 — 60 livre cu preț de 9 până la 12.12 lei în aur. Rapiță s’a vândut 1700 hectolitri cu 14.10 lei. ne D. I. Poienaru-Bordea ridică cu propriile sale chelti’cu o școală primară la Perieți, în Ialomița. & Mâne se va face a doua licitație pentru clădirile școlare (institutul pedagogic de fete și școala normală Vasile Lupu) din Iași. * In afacerea din strada Brezoianu, actul d-lui doctor legist Alexianu confirmând arătările martorilor că fetița s’a născut moartă, afacerea s’a pus la dosar. Generalul Fălcoianu și colonelul Lahovary vor conduce manevrele din acest an. * D. general Fălcoianu se va duce peste câteva zile în Moldova , daa, împreună cu o parte bună din ofițerii din statul major, va face un voiagiu prin Moldova de sus. Cuartierul general va fi instalat în Botoșani. D. Djuvara, agentul nostru diplomatic din Bulgaria, pleca azi la Sofia, pentru a -și lua în stăpânire postul. + Creditorii falitului Friedman au încheiat cu acesta un concordat cu 20 la sută, plătibil în 6, 12 și 18 luni. + In ziua de 6 August, ziua aniversării nașterii împăratului Frantz Ioseph, colonia ungară din București va da un banchet. D. Olănescu, noul titular al secretariatului general de la ministerul de externe, va pleca în cursul acestei săptămâni la Schlangenbach, unde va sta vreo patru săptămâni. Direcția teatrului național a primit de la un impresariu al unei trupe italiane o cerere prin care îl face cunoscut că densu este gata să primescă un angajament cu teatrul național, pentru lunele februar și marte. Consiliul județean de la Tecuci și-a constituit biuroul în modul următor : D. Iordache Giurgea a fost ales ca președinte, bd. Vasile I. Gheorghiu și Gh. Demetrescu vice-președinți, iar do. Iordachi Bulai și Costică N. Brailiță ca secretari. La comitetul permanent au fost aleși: D. Vasile I. Gheorghiu, președinte, lancu Ghenoiu și Constantin Bobeică ca membrii, iar do. D. Petrovici și C. Brailiță ca supleanți. Un arest de 15 zile la garda pieți a fost dat colonelului de intendență Petroni, în urma anchetei ce d. colonel Șișman a făcut-o la Câmpu Lung, relativ la un conflict întâmplat între acest ofițer superior și primarul numitului oraș, d. Rizeanu. DEPEȘI Desmințire Berlin, 30 Iulie „Gazeta Germaniei de Nord“ zice că știrea relativă la apropiata călătorie a împăratului Wilhelm la Strasburg și la Metz, este inexactă. Amenințare Paris 30 Iulie. O circulară a d-lui Goblet, relativă la Masuah, conchide zicând că dacă atitudinea Italiei ajunge la suprimarea pură și simplă a capitulațiunilor din Masuah, Francia va lua notă de acesta, pentru a trage consecințele ce -i va dicta interesul ei. Hemani are Constantinopol 30 August Agob Pașa, ministru al listei civile, e numit ministru de finanțe ad interim, în locul lui Mahmud-Pașa, destituit. Tâlharii In Bulgaria Sofia, 30 Iulie. D. Rangabe, agent diplomatic al Greciei, a trimestată corespondența schim brii. 1 (13) August 1888 bată între tâlharii , prisonieri și d. Illiopulos. Una din aceste scrisori, semnată Dimitri, ce se zice Albanez, zice : „N’avem să ne temem de guvernul bulgar, căci avem a face cu representanții Austriei și Greciei.“ Principele Ferdinand se va intorce mâne la Sofia. Pierdere Heidelbreg 30 iulie. Istoricul Weber a murit. din Serbia Belgrad 30 Iulie. Generalul Horvatovici a fost pus în retragere. Greva Paris 30 Iulie Se observă orecare destindere în situațiunea grevei terasierilor. Inaugurare Sofia 30 Iulie Alteța Sa, însoțit de ministrul președinte, s-a întors ieri sara la 10 ore la Sofia. Astă seră la 9 ore va sosi trenul din Constantinopol care aduce pe invitați la inaugurarea drumului de fier internațional. Speranțe Berlin 30 Iulie „Gazeta de Voss“, într’un articol simpatic Bulgariei, zice că pe cât timp principele și președintele său de consiliu, d. Stambulof, vor merge de acord, speranța Rusiei de a vedea pe principele Ferdinand depărtat printr-un plebiscit, nu se va realisa. Aprobare Paris 30 Iulie. Se asigură că tote cancelariile, afară de cea din Berlin, au aprobat pe deplin moderațiunea și tăria notei dlui Goblet. Refuz Londra, 30 Iulie După „Daily News“, principele Waldemar ar refusa într’un mod energic tronul Bulgariei. IEFTIN^ TOT In calea Moșilor No. 29 bis la Mara Națională se vinde făină, zahar, cafea, untdelemn franțuzesc, săpun pentru spălat rufele, luminări de stearină și multe altele trebuinciuse casei, cu prețul Mai ieftin decât oriunde Mare depou de hârtie de tipar CALEA MOȘILOR No. 29 bis Qa II+A furnisori pentru cantitatea Uu DaVld. de 1500 klgr. și mai mult de fulgi curățați și pui, amatori vor adresa ofertele împreună cu mostrele atât pentru total cât și în mici cantități al Antreprisei închirierea Pernelor pentru călători Căilor Ferate Române și Lemberg Cernăuți-Iași-București Str. Dionisie 18. Qo nrimpdo Pentru Serviciul In- CO printibUÎchirieri Pernelor pentru călători pe Căile ferate Române și Lemberg-Cernăuți-Iași se mai primește Agenți pentru distribuirea pernelor în Stațunile mai jos notate, se prefer cel din localitate : Ploeșt -Buzău-Focșani Bacău-Roman- Pașcani-Iași-Brăila-Galați Pitești-Piatra- Oltu-Craiova T. Severin Verciorova Cererile de admitere se vor adresa înscrisu la antreprisă strada Dionisie 18. MARE MAGAZIN — de CUȚITARIE ȘI TOCILĂRIE PI^IUI iști Bucuresci—Strada Lipscani 54—Bucuresci Se ascute orice obiect tăios precum: brice, forfeci, bricege, cuțite și orî ca instrumente chirurgicale cu prețuri forte moderate. 15-1d-8 De/pazarp de cărb uni coc VCl ltd I v» ort.ce cantitate, strada 11 Iunie No. 49 (Filaret) la d. Vasile Dinescu. Up nobilist de acum 8na de la L C I lUlllll dl Dimitrie: 1 prăvălie, 10 camere și 2 pivnițe în strada Viilor L7 în apropiere de fabrica Mândrea unde lucreza peste 600 cm cul; a se adresa la Vasile Dinescu proprietar, sf -ida 11 Iunie 49 (Filaret). 15—6