Universul, august 1888 (Anul 5, nr. 196-221)

1888-08-05 / nr. 199

Anul V.—No. 399 5 Imin în Capitală.—lobații în județ 3 BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU ISt jp ________ _________________________________________________ SPARE SE TOATE ZILELE LA 7 ORE REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA,­ IN CAPITALA IN JUDEȚE Fe­m­ .n­ . . . 20 Leî Pe 1 an . . 24 Leî Pe 6 luni .10 „ Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni . . 5 „ Pe 3 luni . . 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAME SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19, BUCUREȘTI Calendar zilnic 1888 Jon 4 August.— Sfinții 6 coconi din Efes. Sarele re­­sare la 5 ore și 3 minute. Apune la 7 ore și 4 minute. Efemeride 4 august 1877. — Luptă mare de artilerie la Corabia. Mișcarea combinată a lui Mehmed Ali din Șumla și a lui Osman din Plevna e zădărnicită de Soliman din Rumelia care nu sosește la locul indicat. București . August Cel mai revoltător lucru este, după noi, nenorocitul obiceiu pe care 1 a luat cea mai mare parte a presei române, chiar cea care, fiind de limbă străină, e menită să meargă în străinătate, de a înre­gistra, cu mare grabă și fără de nici un con­trol, știrile cele mai rău­voitoare și false, despre producția și co­merțul român. Ziarele românești cele dintâi, lasă că se grăbesc se publice zvo­nurile cele mai vagi despre ivirea, spre pil­dă, a molimei printre vite, a filoxerei la viță, —în dragostea lor de a da cât de multe știri de senzație, nici nu se uită la acela care le aduce o știre,—nici nu vor să vadă, cum lesne e de multe ori de văzut, că interesații de a arunca zgomote rele îngil vin de le a­­duc. Dar nu numai în a­­cesta ordine de lucru­ri obiceiul e constant, în tote chestiile interesându-ne în­de aprope, în loc de a cauta se acoperim defectele pe cari le am avea, de a scă­dea importanța greșelilor pe cari le-am face, nu știm cum am face să ne ară­tăm mai răi și mai ticăloși în ochii străinilor. Se întâmplă, spre pildă, ca deunăzi, agitații pe strade , ziarele nóstre și rela­ții pe care români (ce „români“!) le tri­mit în străinătate, descriu tóte groză­viile unei revoluții teribile, ca se ne arate ca pe un popor nebun și pornit la neorânduială... Acesta, să înțelege, face pe tota lumea se piardă încrede­rea în noi, și se știe cu câte greutăți, cu câte mari sacrificii am câștigat a­­cesta încredere. Iată un exemplu recent: Sunt numai câte-va zile, de când circulă în tota presa română o știre,— pe care „ Universul“ nu reprodus-o, pri­­cepend de unde venea,— în care se spu­nea că recolta viilor din Odobești este pierdută. Și, au publicat acesta știre, după­ ce, la altă svonire de același fel, se dădu­se o desmințire sem­ificativă veștii, de către un organ cu deosebire în bună posiție ca să știe lucrurile. Acest ziar este „Buletinul camerei de comerciu și industrie din Focșani“, care iată ce scrie în numărul din urmă: „După cum am arătat deja în Bu­letinul nostru No 22 de la 1 iulie, mulți speculanți cu rea credință au răspândit zgomote că recolta viilor din Odobești este cu totul compromisă din causa grindinei ce a suferit la 19 iulie ast­fel că unele ziare chiar s’au făcut ecoul acelor știri. „Fiind forte bine informați, ne gră­bim a desminți asemenea insinuări pă­­gubitore pentru cultivatori, și sfătuim pe cumpărătorii serioși a compta pe recolta marilor podgorii din Odobești, Panciu și Vărtișcov, de­ore­ce din grin­dina ce a existat n’au avut să sufere de­cât câte­va sute de hectare, și a­­cestea n’au avut perdere de­cât între 20 și 30 la sută, care nu însamnă ni­mic față cu abundența recoltei anu­lui curent.“ Cum am putea numi, față cu acest fapt, purtarea presei române ? Pe când la alții există o bula, nu­mită șovinismu, care e exagerarea pa­triotismului, la noi există—și încă forte răspândită—lipsa de patriotizmu... Majoritatea românilor, aceia cari mun­cesc muncă productivă, cari își varsă sângele pentru țară, n’ar avea őre drep­tul să esclame : „Ferește-mă Demne de prieteni, căci de dușmani mă apăr­eț singur !“ Lucrările de la Panama.—(Vezi pag. III) Un premiu de ^2 milion de Petit Journal din Paris cel mai răspândit ziar din Franța, a pus un premiu de o jumătate milion acelui scriitor care va presenta cel mai fru­mos roman. Ei bine, acel premiu a fost acordat Romanului Mietta scris de celebrul romancier E. Richebourg. Acest roman a avut un tm­agiu de 3 milione și a obținut nu numai în Franța dar și în totă Europa cel mai mare succes. Romanul Mietta va apare în curând în editura Tipografiei Universul în fas­cicole ilustrate, zilnic și se va vinde 5 bani fascicola în tota țara. DIN FRANCIA (Corespondența part. a „ Universului(„ Paris 1 August Greviștii Muncitorii greviști s’au adunat și ieri Vineri, 5 (17) August 1888 în număr de vr’o mie dar de astă dată n’a fost nici o neorânduila. In cele mai multe părți ale exposițiunei, lucră­rile au fost reîncepute. Camerele sin­dicale instalate la Bursă au înțeles în fine ce mare pagubă le-au pricinuit manifestațiile din ultimele zile. Dense­le au adresat presei o comunicare în care declară că n’au avut nici când in­­tențiune să facă causă comună cu gre­viștii și că bunele relațiuni n’au înce­tat nici un moment între ele și patroni. Tot d’o dată au cerut ca, în fața ma­rilor pagube ce s’au pricinuit, să se redeschidă imediat Bursa muncei și să se alunge din ea pe organizatorii de desordine. Tote ziarele au publicat comunicarea acesta și se pare că tulburătorii și-aui perdut curajul, ast­fel că lucrurile se pot privi ca și liniștite. încercare de mobilizare a flotei Pe când englejii umblă cu flota lor în jurul Scoției, bombardând castele, guvernul nostru a hotărit să mobilise­­ze și el flota care va face mai multe evoluții și simulacre de bătălii pe Me­diterana și pe Ocean Mobilizarea va fi gata la 25 August. Se hf­er éza acum la aprovi­­sionarea vaselor cu d’ale mâncărei. Esca­dra de evoluție care execută în acest mo­ment a doua parte a manevrelor sale de va­ră, se va apropia de Tulon la acea epocă și va ataca ca vrăjma­șă portul Tulon. Flota de reservă va înainta atunci din altă parte și, de împreună cu torpilo­rii și cu forturile de pe uscat, vor căuta să apere orașul. Se asigură că aces­te manevre vor fi forte interesante, între tote câte s’au făcut până acum. O mulțime de pari­­sieni își propun să se ducă să asiste la ele. O mulțime de engleji amatori și-au­ oprit de asemenea apartamente la Tulon. Portul Hyeres va fi și el atacat și apărat de flotă, după care bas­timentele vor fi trecu­te într’o mare revis­tă și trimise pe la pos­turile lor. Boulanger fugit pe feréstrá In călătoria ce a fă­cut Boulanger prin de­partamentul Somme, i s’a întîmplat o mare neplăcere. Ajungând într’un sat, a voit să fie un discurs la vr’o 300 de țărani adunați de emisarii săi. Pe când se afla d’abia la începutul cuvântărei , au năvălit în sală o cota de vr’o 50 de țărani sub con­ducerea unor reserviști și au­ început să strige : jos Boulanger ! jos regalis­tul ! jos șarlatanul! O parte din auzitori s’au indignat de aceste strigăte și au sărit să dea a­­fară pe noii sosiți, însă, cum dânșii nu erau pregătiți de luptă iar anti-bulangiștî aveau pe sub taine niște bețe scurte și grase, au mâncat o bătaie țapănă, încurcătura fu nedrescrisă în sală. Bou­langer a dispărut d’o dată de la tri­bună și a stat mai bine­­ d’un sfert de ceas amestecat în învălmășală. Ce-o fi pățit în timpul acesta Ș nu se scie, a­­tâta e sigur că la vr’o 20­­ de minute de la sosirea cetei a doua, o ferestra a sărit în o mie de­­ucăți și s’a văzut sărind prîntr’ensa, ex-generalul cu părul vâlvoiu, galbăn la față și cu hainele rupte; el a ținut’o într’o fugă până la autoritatea comunală; în urma lui au sărit tot pe ferestru o mare parte din partizanii săi pornind de fugă în dife­rite părți. Un procuror din orașul de reședință s’a dus la fața locului ca să cerceteze cazul cu d’amănuntul.

Next