Universul, august 1888 (Anul 5, nr. 196-221)
1888-08-05 / nr. 199
Anul V.—No. 399 5 Imin în Capitală.—lobații în județ 3 BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU ISt jp ________ _________________________________________________ SPARE SE TOATE ZILELE LA 7 ORE REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA, IN CAPITALA IN JUDEȚE Fem .n . . . 20 Leî Pe 1 an . . 24 Leî Pe 6 luni .10 „ Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni . . 5 „ Pe 3 luni . . 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAME SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19, BUCUREȘTI Calendar zilnic 1888 Jon 4 August.— Sfinții 6 coconi din Efes. Sarele resare la 5 ore și 3 minute. Apune la 7 ore și 4 minute. Efemeride 4 august 1877. — Luptă mare de artilerie la Corabia. Mișcarea combinată a lui Mehmed Ali din Șumla și a lui Osman din Plevna e zădărnicită de Soliman din Rumelia care nu sosește la locul indicat. București . August Cel mai revoltător lucru este, după noi, nenorocitul obiceiu pe care 1 a luat cea mai mare parte a presei române, chiar cea care, fiind de limbă străină, e menită să meargă în străinătate, de a înregistra, cu mare grabă și fără de nici un control, știrile cele mai răuvoitoare și false, despre producția și comerțul român. Ziarele românești cele dintâi, lasă că se grăbesc se publice zvonurile cele mai vagi despre ivirea, spre pildă, a molimei printre vite, a filoxerei la viță, —în dragostea lor de a da cât de multe știri de senzație, nici nu se uită la acela care le aduce o știre,—nici nu vor să vadă, cum lesne e de multe ori de văzut, că interesații de a arunca zgomote rele îngil vin de le aduc. Dar nu numai în acesta ordine de lucruri obiceiul e constant, în tote chestiile interesându-ne înde aprope, în loc de a cauta se acoperim defectele pe cari le am avea, de a scădea importanța greșelilor pe cari le-am face, nu știm cum am face să ne arătăm mai răi și mai ticăloși în ochii străinilor. Se întâmplă, spre pildă, ca deunăzi, agitații pe strade , ziarele nóstre și relații pe care români (ce „români“!) le trimit în străinătate, descriu tóte grozăviile unei revoluții teribile, ca se ne arate ca pe un popor nebun și pornit la neorânduială... Acesta, să înțelege, face pe tota lumea se piardă încrederea în noi, și se știe cu câte greutăți, cu câte mari sacrificii am câștigat acesta încredere. Iată un exemplu recent: Sunt numai câte-va zile, de când circulă în tota presa română o știre,— pe care „ Universul“ nu reprodus-o, pricepend de unde venea,— în care se spunea că recolta viilor din Odobești este pierdută. Și, au publicat acesta știre, după ce, la altă svonire de același fel, se dăduse o desmințire semificativă veștii, de către un organ cu deosebire în bună posiție ca să știe lucrurile. Acest ziar este „Buletinul camerei de comerciu și industrie din Focșani“, care iată ce scrie în numărul din urmă: „După cum am arătat deja în Buletinul nostru No 22 de la 1 iulie, mulți speculanți cu rea credință au răspândit zgomote că recolta viilor din Odobești este cu totul compromisă din causa grindinei ce a suferit la 19 iulie astfel că unele ziare chiar s’au făcut ecoul acelor știri. „Fiind forte bine informați, ne grăbim a desminți asemenea insinuări păgubitore pentru cultivatori, și sfătuim pe cumpărătorii serioși a compta pe recolta marilor podgorii din Odobești, Panciu și Vărtișcov, deorece din grindina ce a existat n’au avut să sufere decât câteva sute de hectare, și acestea n’au avut perdere decât între 20 și 30 la sută, care nu însamnă nimic față cu abundența recoltei anului curent.“ Cum am putea numi, față cu acest fapt, purtarea presei române ? Pe când la alții există o bula, numită șovinismu, care e exagerarea patriotismului, la noi există—și încă forte răspândită—lipsa de patriotizmu... Majoritatea românilor, aceia cari muncesc muncă productivă, cari își varsă sângele pentru țară, n’ar avea őre dreptul să esclame : „Ferește-mă Demne de prieteni, căci de dușmani mă apăreț singur !“ Lucrările de la Panama.—(Vezi pag. III) Un premiu de ^2 milion de Petit Journal din Paris cel mai răspândit ziar din Franța, a pus un premiu de o jumătate milion acelui scriitor care va presenta cel mai frumos roman. Ei bine, acel premiu a fost acordat Romanului Mietta scris de celebrul romancier E. Richebourg. Acest roman a avut un tmagiu de 3 milione și a obținut nu numai în Franța dar și în totă Europa cel mai mare succes. Romanul Mietta va apare în curând în editura Tipografiei Universul în fascicole ilustrate, zilnic și se va vinde 5 bani fascicola în tota țara. DIN FRANCIA (Corespondența part. a „ Universului(„ Paris 1 August Greviștii Muncitorii greviști s’au adunat și ieri Vineri, 5 (17) August 1888 în număr de vr’o mie dar de astă dată n’a fost nici o neorânduila. In cele mai multe părți ale exposițiunei, lucrările au fost reîncepute. Camerele sindicale instalate la Bursă au înțeles în fine ce mare pagubă le-au pricinuit manifestațiile din ultimele zile. Densele au adresat presei o comunicare în care declară că n’au avut nici când intențiune să facă causă comună cu greviștii și că bunele relațiuni n’au încetat nici un moment între ele și patroni. Tot d’o dată au cerut ca, în fața marilor pagube ce s’au pricinuit, să se redeschidă imediat Bursa muncei și să se alunge din ea pe organizatorii de desordine. Tote ziarele au publicat comunicarea acesta și se pare că tulburătorii și-aui perdut curajul, astfel că lucrurile se pot privi ca și liniștite. încercare de mobilizare a flotei Pe când englejii umblă cu flota lor în jurul Scoției, bombardând castele, guvernul nostru a hotărit să mobiliseze și el flota care va face mai multe evoluții și simulacre de bătălii pe Mediterana și pe Ocean Mobilizarea va fi gata la 25 August. Se hfer éza acum la aprovisionarea vaselor cu d’ale mâncărei. Escadra de evoluție care execută în acest moment a doua parte a manevrelor sale de vară, se va apropia de Tulon la acea epocă și va ataca ca vrăjmașă portul Tulon. Flota de reservă va înainta atunci din altă parte și, de împreună cu torpilorii și cu forturile de pe uscat, vor căuta să apere orașul. Se asigură că aceste manevre vor fi forte interesante, între tote câte s’au făcut până acum. O mulțime de parisieni își propun să se ducă să asiste la ele. O mulțime de engleji amatori și-au oprit de asemenea apartamente la Tulon. Portul Hyeres va fi și el atacat și apărat de flotă, după care bastimentele vor fi trecute într’o mare revistă și trimise pe la posturile lor. Boulanger fugit pe feréstrá In călătoria ce a făcut Boulanger prin departamentul Somme, i s’a întîmplat o mare neplăcere. Ajungând într’un sat, a voit să fie un discurs la vr’o 300 de țărani adunați de emisarii săi. Pe când se afla d’abia la începutul cuvântărei , au năvălit în sală o cota de vr’o 50 de țărani sub conducerea unor reserviști și au început să strige : jos Boulanger ! jos regalistul ! jos șarlatanul! O parte din auzitori s’au indignat de aceste strigăte și au sărit să dea afară pe noii sosiți, însă, cum dânșii nu erau pregătiți de luptă iar anti-bulangiștî aveau pe sub taine niște bețe scurte și grase, au mâncat o bătaie țapănă, încurcătura fu nedrescrisă în sală. Boulanger a dispărut d’o dată de la tribună și a stat mai bine d’un sfert de ceas amestecat în învălmășală. Ce-o fi pățit în timpul acesta Ș nu se scie, atâta e sigur că la vr’o 20 de minute de la sosirea cetei a doua, o ferestra a sărit în o mie deucăți și s’a văzut sărind prîntr’ensa, ex-generalul cu părul vâlvoiu, galbăn la față și cu hainele rupte; el a ținut’o într’o fugă până la autoritatea comunală; în urma lui au sărit tot pe ferestru o mare parte din partizanii săi pornind de fugă în diferite părți. Un procuror din orașul de reședință s’a dus la fața locului ca să cerceteze cazul cu d’amănuntul.