Universul, septembrie 1888 (Anul 5, nr. 222-248)

1888-09-01 / nr. 222

Anul V.—No. 222 a acestei rotațiuni după punctul de lati­tudine în care se face experiența. Acest mijloc este cel următor : Se ia un vas mare de sticla, se um­ple cu apă aprope până la gură și se așează pe pământ într’o cameră unde nu sunt mișcări ale aerului sau alte zguduituri produse de pildă de mersul trăsurilor s’au de alt­ceva. Când se observă că apa este cu de­săvârșire liniștită, se presară pe d’asupra ei, cu o lopățică supțire, un strat sup­­țire de lycopodium (praf galben de o­­păreală­) stratul nu trebue să ajungă până la marginele de sus ale vasului și trebue să se depue cu o mare băgare de semă ca să nu se miște apa. Dacă apa s’a mișcat, atunci trebue să se aștepte până se va liniști iarăși. Când lycopodiul este bine preserat se ia praf de cărbuni și cu o bucată de car­ton îndoită se presară o dungă d’asupra lui în mijloc. Pe urma se lipesce un mic obiect pe marginea vasului în direcția dungei negre spre a se putea vedea dacă acesta dungă și a schimbat posi­­țiunea și cum și a schimbat’o. După trecere de câte­va ceasuri, ex­perimentatorul va putea să bage de samă că dunga s’a mișcat de la drepta spre stânga, adecă în direcțiunea opusă ro­tațiunei pământului. Cu cât un punct se află mai aprope de pol cu atât el se invârtesce mai re­pede. Ca ori­ce corp de pe pământ, așa și vasul de sticlă se învârtesce cu glo­bul de împreună. Apa însă, în virtutea forței ei de inerție, stă pe loc și de aci vina fenomenul schimbarea de pozi­­ție a dungei negre care nu se pote esplica de­cât prin învârtirea pămân­tului. _______________________ ILUSTRAȚIA NOASTRA Gravura de pe pagina I reprezintă lucrarea de transportare a canonierei Farcy, dusă pe uscat, până la palatul Industriei, unde va fi pusă la espoziția maritimă. A­est vas e lung de 20 de metri, larg de 5. Are un tun de calibru 14, e greu­ de 6000 kilograme. Operația acesta a transportării pe uscat a unui vas atât de mare, e o a­­devărată minune. ȘTIM PRIN POȘTA NI se scrie din Berlin că împără­­tesa Frideric are de gând să fondeze —în memoria soțului ei împăratul Fri­zerie III, un spital german la San Re­mo. Acolo se vor adăposti bolnavii cari au nevoie de clima meridională. * * * Din Paris vine veste că talentata cântăreță Taro­ta, de la Grand-Opéra, s’a otrăvit cu laudanum de gelozie pentru cântărețul Muratei, de care era amorezată nebunește. Se speră că va fi scăpată cu viață. * „Standard“, ziar englez, se ocupă de Rusia. El o reprezintă uitându­se cu un ochiu la Cornul-de-aur, Dardanele și marea Egee și cu altul spre golful Persic și in regiunile depărtate ale im­periului chinez Austria e aprope de Rusia, adaogă „Standard,“ și îi va ri­dica în cale o barieră. * * * Monitorul oficial turcesc scrie urmă­torele: „Dumnezeu să dea viață lungă și prosperitate M. S. Sultanului. „A. S. I. prințul Mahmud, vărul prea înâlțatului nostru stăpân, a murit a­fară de oftică cu tóte îngrijirile ce­lor mai mari doctori din lume“. Calendare pentru Arai 1889 In edi­țira Tipografiei „Universul“ stradla Brezoianu No. 19 București, va apare pentru anul 1889 următorele ca­lendare : Calendarul „Universului“, 150 pagine, format mare, litere noul, ilus­trații frumóse, materie calendaristică și literară cea mai variată. Lei 1. Calendarul de buzunar. 10 bani. Calendar umoristic ilustrat (pen­tru a rîde) 10 pagine, format mare, materia cea mai variată și plăcută 60 bani. Calendar american (cu foi zilnice); fie­care tóié cuprinde un loc reservat pentru notele zilnice precum și o re­țetă pentru bucate, lit­heran, prăjituri, vanilie, igienă, e­tc. Prețul 1 leii. C lendar de perete, ilustrat, 10 bani. La librari se acordă un mare rabat. g[J]“ Cine se va abona pentru jumătate an la „ „unversul“ va avea gratis și france­ze e aceste calendare pre­cum și un a­­bonament gratis pe o jumătate an la „Universul Literar“ care va spare o dată pe săptămână cu începere de la 15 Septembre. Să se trimită 50 bani mai mult pen­tru portul cărților. Abonamentul pentru jumătate an la „Universul“ costă lei 10 în capitală și iei 12 în județe. Un bandit sălbatec Am spus că de câte­va zile a fost executat în Corsica, prin tăerea capu­lui, vestitul bandit Rocchini care în curs de mai mulți ani a ținut într’o groză continuă populațiile acelei insule și ale părților de sud ale Franciei. Iată un fapt,—dintre multe altele,— care arată cruzimea lui. Anul trecut, aflându-se în Corsica, nu făcea alt­ceva de­cât s’alerge pe munți și pe văi ca să scape de urmăririle gendarmilor ce ’i întețind din tote părțile. In mijlocul unei câmpii dete peste o copilă care păzia o mică tur­mă de oi. Era o frumusa fată de 16 ani, pa­lidă, delicată, simpatică, cu privirea dulce și se numia Julia. Rocchini se apropia de ea, îl vorbi și simți îndată trebuința de a o po­seda. Ziua urmatare se întorse și stătu mult timp alăturea de ea, pe iarbă. Pe urmă o întrebă cu hotărîre : — Vrei tu să fii amanta mea ? Am să te fac fericită. Mare fu uimirea Iuliei pentru acestă propunere însă, gândindu-se puțin, răs­punse și dinsa cu hotărîre : — Nu. — Și pentru ce? — Pentru că nu ’mi placi, ești un ucigaș, geandarmii te urmăresc zi și noapte, îmi e groază de tine. Banditul se ridică și zise : — Gândesce-te bine , m’am­ jurat să fii a mea ! Nu ’mi face în contra­ aș putea să te ucid. Am să mă întorc peste câte­va zile și atunci îmi vei da răspunsul din urmă. In timp de câte­va zile, fata nu eși din casă. A trea zi gendarmii ajunseră pe acele locuri și cercetară toate ca­sele și toate stufi­ile ca să afle pe tâl­har. Negâsindu-l, se duseră mai de­parte. Iulia, liniștindu-se, se duse iar cu oile la păscut. D’o dată, dintr’o pă­dure vecină, îi eși Rocchini înainte. — Tu ai vorbit cu geadarmii, îi zise densul, le ai spus că ’ți vreau binele ; credeai că am să fiu arestat.Tu In loc de asta ai să ’mi fii acum amantă — Nici o dată! răspunse tata. — Acesta e cuvântul teu din urmă ? — Acesta. Atunci banditul se dădu câți­va pași și intinzând pușca zise . — Dacă ’i așa, mori! lulia căzu în genuchi și ’și împre­una mâinile, cerând iertare. — Iți las viața dacă ’mi dai amo­rul teu. — Nici o dată ! Două detunări se auziră; Iu ia căzu lovită in pept de două glonje. Încă nu murise. Atunci Rocchini o isbăvi, sfărîmân­­du-i capul cu o lovit­ură de pistol. CONSILIU PRACTIC Conopida ca parmezan.—Tai co­nopida le­rățele și o fierbi în apă fier­binte sărata, apoi o strecori bine și o așezi într’un sahan rînduri, rînduri, cu parmzan și pesm­i­țe d’asupra pus pesmet mai multicel ca să prindă puțina cója. Torni unt cald peste tot și pui la cuptor. Când vezi ca s’a ru­menit ca aurul dat la masă. O jumă­tate oră este de ajuns. csTFR T fhn®SBafii»e»’ «WHKEß «bMhOT OHM» Wn$SB Mercurî. Duminecă a început a funcționa pe liniile căilor ferate române serviciul în­chirierea pernelor pentru călători, prin care se aduce o mare comoditate voia­jorilor pentru puține parale; voiajorii nu au altă responsabilitate de­cât nu­mai a lăsa la sosirea lor la destinație perna în vagon. Pernile sunt de o cu­rățenie exemplară și îmbrăcămintea ce­lor de clasa I și 11 se schimbă cu o față de olandă albă după de care călătorie. La tote st­țiunile principale se găsesc deposite de p­ene cari sunt distribuite de agenți speciali. A­l. Gh. Duca, director general al căi­lor ferate, și a dat demisia.­­ Se zice că d. Al. Marghiloman, mi­ni­trul justiției, se va retrage din mi­nister. Üof In editură a­lui V­­. Morțun va apare săptămâna viitore un volum din operele marelui Eminescu. Acest volum va conține : Sărmanul Dionisie, nuvelă; Făt-Frumos din la­crimă, poveste . Influența austriacă, con­ferință , poeziile apărute în urma pu­blicarei volumului editat de d. Socec, și în urele încercări ale maestrului, pu­blicate în ziarul „Familia“, la vârsta de 16 ani. Volumul cuprinde peste 200 pagini și va fi tipărit cu mare ingrijire. O sută unu examplare se vor scote pe hârtie de lux și cu portretul lui Eminescu, a 10 lei exempl. Cinci sute­­unu exempl., pe hârtie bună, a 4 lei exempl., edițiune populară a 2,50 exem. 2RC Procesul escrocului Andronic se va judeca de tribunal la 19 Septembrie. Consiliul de rezbel al corpului 3-lea de armată a achitat pe sub­locotenen­tul Chinezu, care a fost inculpat de a fi propagat idei socialiste. * Mâne încep examenele de admitere la școlele de poduri și șosele și de conductori. i­ La 1 Aprilie se va creea un post de general cu atribuțiunile inspectora­tului general al infanteriei.­­ D. Laurian, secretar general al mi­nisterului de culte și instrucțiune pu­blică, a sosit ieri în capitală. b­ Toți elevii anului al doilea din­­ casa militară de infanterie și cavalerie, care n’au avut media trecătore la exame­nul de vară au fost admiși pentru e­xamenul care va începe Joi, 1 Sep­temvrie.­­ Ministrul industriei a fost sezisat de o cerere din partea direcției manutan­ței de la Colentina de a i se acorda beneficiile legei pentru încurajiarea in­dustriei naționale.­­­ Se zice că acum câte­va zile a so­sit la Varna un vapor care pare a fi austriac și a debarcat un însemnat număr de arme.­­­ Se vorbește despre retragerea din diplomație a d­lui Vasile Alesandri, care­­ și-ar pune candidatura de sena­tor la Roman. In Brăila au sosit 2 vapore cu ci­ment pantru fortificații. Societatea Vas­ion et Yoell, care a procurat Statului acest material, a cerut direcțiunea cai­lor ferate române 8 vagone pentru transportul lui. Direcția a răspuns că n’are vagone. Atunci, d. Waston tele­­grafiază primului ministru arătând re­fuzul direcției de a da vagone, și face în același timp răspunzător atât pe Stat cât și pe direcție în perderile ce s’ar face acestui material, a cărui va­lore e de 500.000 franci. M Gazeta guvernului desminte știrea despre înlocuirea directorului §celei de agricultura de la Herestren. Ä Azi consiliul comunal al capitalei va ține o ședința publică. Sânt la ordinea zilei urmatorele ces­­tiuni : Numirea unui arh­itect în consiliul tehnic ; Cestiunea construcțiunei localului le­gați­unei rusești; Cestiunea platei primului vărsământ din împrumutul contractat cu Dresd­ner Banck și plata către Banca Națio­nală a sumei datorite. D. comptabil cu tabloul de amor­tisment al împrumutului de 13 milione contractat cu Dresdner Banck. Resultatele diferitelor licitațiuni ce s’au ținut. D. inginer șef cu proectele de ali­niere ale stradelor : Bulevardul, Usinet de gaz partea I, Precupeții noi și Cor­tul, Aureliu, Lyrel, Stindardului, Fetei, Laptelui și Puțu de Piatră . Mai mulți se roagă că alinierea stra­­dei Puțu de Piatră să rămână cum este actualmente. Cestiunea relativă la ordonanțele pri­măriei care nu se execută de căruțașii care transportă pământ, var, etc. și care conținut se risipește pe strade, cum și propunerea pentru controlul co­munei asupra sergenților și ca admi­nistrarea biuroului de servitori să fie dat comunei. M D. Păun, profesor de limba și lite­ratura româna pe lângă A. S. princi­pele de coronă al Româiei, a sosit de câte­va zile in capitala venind din Düs­seldorf. Se zice că ministerul instrucțiunei a refuzat de a prelungi d-lui Păun con­­cediul pentru reintorcerea la Düssel­dorf și l’a invitat să ’și reia funcțiunile de profesor gimnasial in capitală. Ca profesor român pe langa princi­pele nostru de coronă suntem informați că ar fi vorba de a se numi d. Angel Dumitrescu.­­­ Se vorbește că în curând se va în­ființa un laboratoriu de medicină le­gala și higiena.­­ îndată după manevre, vor reîncepe conferințele la cercul militar.­­­ In Caracal zilele acestea, a fost com­plectă lipsa de monede de argint, așa că orășenii erau siliți pentru a putea schimba câte o hârtie de 20 lei să plă­tesca cââte un leu și dol­ ie. E vorba ca Banca Națională să -și ridice scumptul efectelor. *r . Un duel cu pistolul a avut loc la Caracal între d-nii căpitan I. Ghiba­­nescu și N. Angelian, redactor la zia­rul „ V­ulturul“. S-a schimbat câte două glonțe fără ca vre­unul din adversari sa fie rănit. Banditul Stoiadinovici, care a fost condamnat la morte de guvernul șerb, a dispărut din arest, refugiându-se în Ungaria. Aci el fu prins din nou, dar peste nópte Stoiadinovici sparse zidul și scăpă din nou din închisore. Se zice că ar fi trecut în România.­­­ In noptea de 25 ale carentei, pe la orele 12, trenul de marfă ce se ducea la Galați a detaliat. Dar din fericire nu s’a produs nici un alt accident re­gretabil. IKTO TO-tățî ZE3Za,zici Pârerea lui Păcală asupra dragostei cu ani femeile una către alta. — Femeile se iubesc între densele, întocmai ca doi băcani cari-și au pră­văliile față în față. DEPEȘ1 Cârma baloanelor Paris, 30 August „Figaro“ asigură că comandantul Renard a descoperit în sfîrșit motorul care permite să se cârmuiască baloa­­nee. Franța și Italia Roma, 30 August. D. Elena, sub­secretar de stat, a rostit la Arangi un discurs care con­stată că provocarea la ruperea nego­cierilor comerciale cu Franța n’a por­nit de la Italia și care demonstră că răspunderea întreagă er a Franței. Agitații Londra, 30 August „Daily News“, semnalând recenta ple­care a unor emisari bulgari din Odesa la București, crede că ei se supun pro­babil unui cuvînt de ordine al șefilor revoluționari. Execuție Paris, 30 August. Asasinul Schumacher a fost executat dimineța. El a arătat un mare curagiu.­ ­MIETTAÍ £ 3 Ș Roman dramatic-social de ^ <§ mare sensație. —. Apare în fas­­cule zilnice splen­g­«3 did ilustrate, ce se vând câte 5 E. bani fascicula în totu țara. j. MIETTA este un contrast de gf scene uimitore, de situ­ațiuni miș g" ■g cutare, de caractere mărețe. w 5? MIETTA face să palpite, face 3" să plângă, face să cugete pe ori g> 0 ce om cu inimă simțitorre. d­. g Cereți la toți vânzătorii de zi­­g are fascicula No. x din a­­cest magnific roman, care fasci­­^ cu­m se împarte gratis. ^ a Au apărut fasciculele No. 1, fg| 12, 3, 4, 5, 6, 7, 8 și 9. Ț Éli Editura Tip. „Universul.“ f|p ♦ ♦ Fascicula 5 Bani ANUNCI. Sub-semnatul aduc­­a cunoștința d-lor amatori că, la gara Titu posed propri­etatea mea pe care voasc­a o închiria și vinde chiar; acesta proprietate se compune din : o ca­meră prăvălie un salon de biliard împreună cu biliardul cinci camere mo­bilata pentru pasageri, și bucătărie. Doritorii se vor adresa la sub­sem­natul la gara Titu unde locuesc abia în sus arătata proprietate. Cu su­ma 5—1 I. Rădulescu In Asia­ ­ Paris, 30 August Știrile din Afganistan anunța ca res­­culații înaintează asupra Cabulului. Circulă știrea că Emirul e forte bolnav. Furtuni mari Madrid, 30 August Mai multe furtuni au pustiit mai multe punte din Spania. Se semnaseră mari nenorociri. Carnot în Normandia rari», 30 August. D. Carnot și Floquet au plecat în Normandia. Li s-au făcut ovațiuni. Din Bulgaria Sofia, 30 August. Principele pl­eacă la Bazargik. El va merge în urma sa asiste la marile ma­nevre de la Ihtiman. Jour, 1 (13) Septembre 1888 Convocare Sofia, 30 August. Guvernul a autorizat convocarea sf. Sinod care nu a fost întrunit de cinci ani. Ședințele vor începe la 13 Septemvre. Călătorie Viena, 30 August. Pincipele de Walles a sosit dimi­neața. El a primit la 11 ore vizita Îm­păratului și la amiaza pe acea a arhidu­celui Rudolf. Principele s-a dus la unu, îmbrăcat cu uniforma regimentului său austriac la palatul imperial, spre a mulțumi­ împăratului pentru numirea sa ca șef de regiment, apoi a înapoiat vizita ar­hiducelui Rudolf și com­itelu Kalnoky. El va pleca mâine seară cu Împăra­tul la Belovar, unde va asista la ma­rile manevre. Inundații Verona 30 August. In urma lucrării constante a trupe­lor pentru a construi poduri și zăga­zuri, inundarea este liminată la o par­te de jos a orașului. Apele fiind sta­ționare de mai multe ceasuri, se speră aici că nici o nouă primejdie ulterioră nu e­ de temut. O vlc­torie Berlin 30 August. împăratul a plecat joi seară la Bre­merhaven unde va asista la manevrele flotei. Wilhelm in Viena Vi­ena, 30 August. împăratul Wilhelm va sosi la Viena la 4 0c­tombre și va descinde la cas­telul Schoenbrun. CURIERUL FINANCIAR Ieri, marți, la Bursa din București, s’au­ cotat: Națion. 1050,1048, cu termen : 1042, cu bani. Agio : 90%—100% —105%­Fascicula 5 Bani ♦ ♦ H Publicație ilustrată zilnică ♦ -------------- ♦ @ EMILE RICHEBOURG @ Liceul Alecsandri 1, —Strada Armână,—1. Fondat în 1871 Cel mai vechi­, sistematic și bine a­­ra­­jat institut din România. Cursurile primare și liecale, prepa­­rațiuni pentru școla mi­ltara și școla de comerciu vor reîncepe la 1/13 s Sep­tem­bre. Direcțiunea studiilor este încredin­țată distinsului profesor, domnul Sava Ștefănescu.­­ Înscrierile și ori­ce informați­uni în tóte zilele de la orele 8—12 dimineța și de la 4—8 sóra. 15-28 Direcțiunea. BOALELE SIFILITICE epro­tinței. "toá.r Toá.tescu Vindecă după cele mai nouă metode, radical, fără durere și împiedicare după exp­unen ă de 18 ani Specialist dr. THOR gtz Emigrat No. 3. intr rea din calea Victorie prin str. 81. Voivozi (Tra­vHy) Cons­ultț­nni de la 8 dimineți până la 6 sura. Loc de aștep­tare separat pentru fie­care. 300.16

Next