Universul, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 249-273)

1888-10-01 / nr. 249

V / a Anul,; V No 249. 5 Bani în Capitală, — 10 Bani în Județe Sâmbătă, 1 (13) Octombre 1888- Calendar zilnic 188S Vineri 30 Septembre, St Grigore, episcopul Ar­meniei. Sarele resare la 6 ore 13 m. apune la 5 ore 20 m. Efemeride 30 Septembre 1634. Ma­tei Basarab, ales de po­por domn al țărei româ­nești, intra în București spre a se sui pe tron. București 30 Septem­­ ­âne, poî mâne se fac­­ alegerile. Vom vedea luptân­­du-se între denșii pe politicianii noștri de meserie : junimiștii, cu național lib­e­r­a­li­i (I. Brătianu) , cu liberal­­naționalii (D. Brătia­nu),­­cu conservatorii pur-sâng (L. Catargi, Vericecu), cu conser­vatorii-juni (Epoca) , cu disidenții-li­b­e­r­a­l­i [Flevaj, cu radicalii­­ G. Panuj, cu socialiș­tii (cari și ei se împart în Nădejdi­ști, socia­­liști-democrați nuanța „Drepturile­­ Omului“ , etc). O adevărata hara­babură. Fie­care om care are două trei parale de a­runcat în vânt, scote o gazetă,­ fie­care cap de gazetă (citită sau­ nu, asta e altă gâscă] să crede cap de partid, ast­fel că, afara de grup și crele înșirate mai sus, cari tote au pofta de a deveni„guvern“, mai sunt în fiecare oraș, orășel și sat câte două trei partide deo­sebite. Gale, vezi uniți pe Dumitru Brati­nești cu așa numiții colectiviști: o nouă partidă, deose­bită și de ai moșului Dumitru din București, și de colectiviști. Dincolo, vezi Las­car Catargiști , uniți cu colectiviștii în con­tra junimiștilor alt partid. Int’alte părți, vezi junimiști amestecați cu Catargiști. La Primăria din București, vezi li­­beral-conservatori junimistificați, cari vor să mistifice pe Catargi-Vernescu, e un nou­ partid, partidul Pacifist. La Iași, vezi liberali disidenți, uniți cu naționali-liberali, cu radicali, cu so­cialiști , altă amalgamă, alt partid, care nu e nici liberal, nici radical, nici so­cialist—ci de tóte ! Dumeriți-ve, omeni buni, în acésta încurcătură! Nici dracu pe uscat, de ar avea o­­norea să fie alegétor în România, cu tóta diavoleaca­­ șiretenie, n’ar putea ști unde sunt liberalii, unde conserva­torii, n’ar ști cine ce vrea și cui să­ i deie încrederea. Dar cum va putea bietul alegător român, care n’are nici în plin nici în mânică cu dracul, să-și arate el, prin buletinul pus în urnă, chipul în care vrea să fie guvernat­­? Alegerile, în Babilonia asta, sunt o adevărată farsă. Cu tote că acesta situație par­e a fi hazlie, în realitate rezultatele ei vor fi durerose. Se bat în capete grupurile, grupu­­gerele, șlehtele și cotinețele nostre po­litice, căci să vede că acest exercițiu gimnastic se place. Dar nu pate fi pe placul bietului popor român, care a­­sistă silit la acesta represintație pe care n’o înțelege, de­și e dator să plătască taxa de intrare. El fac politică de coteț, se amuzeză pe socotela nóstru a tuturora ! Rezultatul va fi nenorocit. Cu împestrițata represintanță națio­nală pe care o vom avea, nici o lu­crare cu temelii, cu cap și cu codă. (Cor. par. a „Universului“). Constant. 25 Septembre. Scandalul din harem l’am raportat des­pre scandalul petrecut în harem, tocmai în momentul când sulta­nul intrase acolo ca să se mai distragă de la obositorele sale ocupa­ții. Impăr­atul a fost așa adânc impresionat de acest omor în­cât a poruncit ca vinova­tul să fie judecat la moment. Atât consi­liul militar cât și Șeik­­ul Islamul au­ condam­nat la marte pe eunu­cul ucigaș, care a și fost spânzurat sâmbăta trecută, la două cea­suri după amiaza, în­­tr’o piață mică de la marginea cartierului Bechietaș. Din ordinul perso­nal al sultanului toți eunucii erau de față la spânzur­ar­e, pentru ca să le intre mintea în cap și să nu facă și denșii ceea ce s’a fă­cut. Doi dintre ei au fost puși chiar să se atârne de piciorele spânzu­rarului pen­tru a se convinge pe deplin că’și dă­duse sufletul. Execuțiunea acesta care a urmat așa d’aprope momentul crimei, nu dove­dește alt­ceva de­cât că sultanul este îngrijat pentru viața sa în mijlocul celor ce’l înconjura. VS amintiți cât de turbat a fost în curs d’o lună și mai bine, când cu lupta din cazarmă, în Mal trecut, între albanezi și arabi; atunci, nu mai putea nu se va putea face : mar­ea operă de orga­nizare a statului nos­tru va fi imposibilă. Cu atât mai nenoro­cit va fi rezultatul, cu cât cotețele mici po­litice cari vor umple parlamentul nu sunt— așa multe, cum sunt— despărțite în puterea principiilor, ci în in­teresele de stomac. Nici liberalii nu’s li­berali , nici conserva­torii conser­vatori, — toți se bat în capete pentru ambiții perso­nale, pentru căpătui­rea omenilor lor,—lup­tă pentru mărire, lup­tă pentru buget! Țara plătește,—țara e trasă pe sfera,—țara e bătaia de joc a tu­­turor nemernicilor, ța­ra pate plăti cu pie­lea ei aceste stupide jo­curi.... Biata țară ! Din Turcia Vice-admirabilul conte AL de Monts.—(Vezi pag. 3) .•

Next