Universul, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 249-273)

1888-10-01 / nr. 249

Anul V.­No. 249 Colberg 80 ani, Basiliu Namira 4 luni și jumătate, Ionița Vasile Ștefan 7 sep­­tămâni, Anica Zamfir Ian 30 ani, Iosef N. 30 ani, Ianoș Polas 30 ani, Dumi­tru Ionică Gheorghe 1­an, Elena Io­­nescu 2 luni, Leibu Alter 2 luni, Ra­du Ion Ionică 3 ani, Sava Tudor Tu­dor Dumitru 50 ani, Margareta Louis Krosch 11 luni, Ch­iriță .Ión 22 ani, ș­i ai p&x îF poștă Maiorul Hardister, unul dintre cei mai de frunte impiegați ai Statului Congo, anunță complecta peire a expe­diției Stanley și probabila morte a lui Stanley.­­ Din Par­is ni se scrie că în Algeria o bandă de arabi a fost surprinsă vîn­­zând robe africane între 10 și 14 ani. Un conte din Paris ar fi cumpărat trei robe pe preț de 250 franci, spre a și le aduce în Paris ca servitore. Arabii și contele au fost arestați, cu marfă cu tot.. * Din Lisabona vine știre, după o te­­legramă din Havana, că o furtună în­­grozitóre, plecată din golful deHVlexic, străbate oceanul venind spre Europa. Se crede că acesta furtună va bântui și continentul nostru săptămâna viitóre. Tóte vaporele și corăbiile și-au­ amânat plecarea până la trecerea ei. ILUSTRAȚIA NOASTRA Vice-amiralul conte Alexandru de Morts locțiitor-șef al amiralității și a­­miral comandant este succesorul vice­amiralului dej­aprivi la ministerul de marină al imperiului german. Tânărul împărat Wilhelm I, care se intereseză în mod deosebit de chestiu­nile privitore la marină și care ține a reorganisa pe “base nud­ marina im­perială, îndată la suirea sa pe tron a inlocuit pe ministrul de marina general de Caprivi, care nu era marinar, prin d. de Morts, care aparține marinei ger­mane aprope chiar de la fundarea ei. Ucigașii de femei Scenele hiduse petrecute zilele din urmă la Londra, pare că vor fi imitate și la Paris. Un contabil, Ludovic Carr, în vâr­stă de 22 de ani, s’a cercat d­ună­­noapte se taie gâtul unei fete, Luiza Lebailly, pe care o întâlnise întâia oră și—face nou­ă propuneri scandalose—se dusese cu dânsa acasă, în str. Wa­gram. El, după ce a tăiat gâtul fetei cu un briceag, a dispărut, fără se fure nimic. Fata e pe morte la spița­­, iar el a fost arestat. Fiind întrebat, a respins: — Nu știu cum, dar n’am putut stăpâni pornirea mea de a o ucide... Mî-era prea dragă ! — I—Toți Stâțî ZE-Ca­zl­I Intre noui căsătoriți: — Tu casei, bărbățele ? — Da, casc... Bărbatul și femeea nu formeza de­cât o singură persona­gi ’mi e urît când sunt singur. •fi­in ■ * * Lele o mie și mai bine de arestări executate la Palermo între membrii so­­cietăței secrete Mafia și despre care am vorbit în numerul de ieri, se zice că s­au făcut­ în vederea presenței împe­ratului Wilhelm la Neapol. «­­ft Din Stuttgard ni se scrie că acolo Dunărea s’a revărsat. Mănăstirea Bene­­dictinilor e cu totul Înecată. Toată va­lea Tuttlingen, cu peste 20 de sate, e un lac. * * ¥ D. Chauvière, mult cunoscutul con­­silier comunal al Parisului, ducendu­se la Bruxelles, ca se ție o conferință socialistă, a fost arestat de gândarmi și expulzat. Peste 10.000 de inși, cari veniseră la gară se primească pe Chauviere, făcură un tărăboiu ne mai pomenit. S'au distribuit ciomege și pumni. 3 #"“*«­6 “W" "f***1^ “W* «K ® M­aIL» gISUt <»isî credis: Vineri S’a disolvat consiliul comunei urbane Roman. ffe Comitetul electoral al grupurilor li­berale aliate din Iași, ținend o ședință în salonele președintelui sen. d-l G. Mâzescu, la care au asistat și d nii Ni­colai Fleva și Costică Boerescu, s’a și votat următorii candidați: La colegiul II pentru Cameră: Io­­nescu Neculai, Tzoni Miltiadi, Aslan Di­aur Neculai, Panu George, Tocilescu George, Penescu J­. Constantin. La colegiul III pentru Girnieră­: Bat­man George, (meseriaș). La colegiul I pentru Senat n a acla­mat în unanimitate :­­Sturza M. Grigore, (principele). Pentru al doilea loc la colegiul I de Senat și pentru cele­­ trei locuri de la colegiul II, candidații nu s’au fixat încă. La colegiul universitar: Ghiorghiu I. Alexandru.­­ La institutul botanic din București se va construi o florărie model, de fier.­­t Azi se trage la sorți comisiunea de examen, a candidaților care voesc a intra ca bursieri în scala de medicină superiora veterianară din capitală.­­ După noul proect pentru reorganiza­rea direcției regiei monopolurilor, se surprimă toți șefii de serviciu, lăsăndu­­se numai un director și un sub-di­rector. Lefile funcționarilor se vor egala cu lefile funcționarilor de la ministerul de finance. ft In procesul de calomnie intentat în­tregului consiliu comunal din 18­85, de către un d. Brăescu, fost șef de birou al oficiului stării civile, tribunalul, după lungi desbateri, a respins acțiunea re­clamantului, declarând achitați pe foștii consilieri comunali. ft. Curtea cu jurați din capitală a fost sesizată de un proces, în care un bă­­trîn de 79 de ani este dat judecății pentru că a atentat la pudoarea unei fete de 7 ani. fc Ministerul de interne a refuzat­­ de a primi demisia doctorului Cantacuzino din funcția de membru al consiliului sanitar. Ii­deri au­ început experiențele cu tun­urile de calibru mare, ce l’au adus pentru fortificații. La Galați, socialiștii vor susține la co­legiul al lll-lea de camieră candidatura țăranului Bulenița, din comuna Fol­­tești. alt Se zice că, îndată după întoarcerea împăratului Germaniei din Italia, Re­gele se va duce la Berlin­­ale Din cauza prea marelui număr de procese cari sunt deja pendinte la Cur­tea cu jurați din Capitală, crima din strada Dionisie se va judeca în sesiu­nea extra­ordinară a acestei curți. Pentru 35 locuri vacante la școla di­vizionară din Bistrița s’au prezentat 190 candidați, sergenți din diferite ar­me. Esamenul a început ieri­ ft O parte a subvenției ce se acordă de către Stat Teatrului național, va fi redusă prin viitorul buget. ft Consiliul permanent al instrucției pu­blice a admis resultatele esam­enelor ținute pentru internatele statului. Partida liberală, sub­ președința d-lui Dum. Brătianu, va ține, Duminică, la 2 ore d. a., o întrunire în sala vechiu­lui Ateneu. ft D. C. Iliescu, licențiat în drept, își pune candidatura ca democrat în co­legiul 3 de Olt. * In școla normală de institutori, s­au primit ca bursieri, în urma concursu­rilor ținute în București și în Iași, ur­mătorii tineri: G. Polovan, G. Coșniță, St. Negulescu, A. Baceoí, I. Petculescu D. Trotea, M. Tomulescu, G. Tomescu, I. Colongin, C. Apostoliu, Eft. Tână­­sescu, I. Luncan, I. Pompeiu, V. Do­­brovici, D. Teodor, P. Stoica, I. La­­zaridi, C. Bujoreanu, G. Popovici,Gr. Roiu și G. Vasiliu.­­ Sesiunea a 2­a a Curței cu jurați din Ilfov se va deschide sâmbătă 1 Octombre. D. Procuror Voninescu Bol­­dur este delegat a ocupa fotoliul mi­­nisteriului public. ft . Regulamentul școalelor de meseni va fi modificat.­­L. Consiliul comunal din Berind a fost disolvat telegrafic. ft D. prim ministru s’a întors azi dim­i­­neță de la Iași împreună cu d. minis­tru de resboi, care a inspectat școla militară din acel oraș, ale . Citim în fața guvernului: — D. colonel Voinescu persistând în intențiunea d-sale de a se retrage de la prefectura poliției, d. colonel Al­­giu a fost numit prefect al Capitalei. Colonelul a prezentat jurămîntul azi la 1 oră. — D. G. Cârlova, doctor în drept, procuror la tribunal, a fost numit di­rector al prefecturei poliției, în locul d­lui căpitan Dimancea, demisionat, ale La școala centrală de fete din Iași, s’au primit estimp 17 bursieri și a­­nume: Stoica Steriana, Olga Modrea­­nu, Lucreția A. Vasiliu, Elena Kos­taki, Otilia Vlaicu, Natalia Filipescu, Maria Botez, Eug. Simionescu, Maria Ștefănescu, Profira Iordăchescu, Maria Anastasiu, Eug. Istrati Vasiliu, Elena Nestor, Alexandrina Patriciu, Ana D. Popescu, Eug. Casian și Eufrosina Co­­lescu. Instrucția omorului din strada Știr­bey-Vodă asupra femeii Magdalina Fi­scher s’a terminat. D. judecător de in­strucție Pretorian a dat ordonanța de­finitivă cu cal de urmărire. Prevenitul Tașcu Telescu a fost condus de la spi­talul Brâncovenesc, la penin­ciarul Vă­cărești. D. M. Șuțu, directorul general al fi poștelor și telegrafelor, a dispus ca, la înaintările ce se vor face pe viitor în corpul funcționarilor telegrafo-poștali, să se țină sema și de vechime, în con­formitate cu legea , iar nu numai de concurs. După stăruințele administrației ju­dețului Romanați s-a înființat un gim­­nasiu­ în Caracas. St­reia guvernului anunță ca ministrul finanțelor este gata cu tate proectele anunțate în apelul către țară al mem­brilor cabinetului.­­ Principele Wilhelm de N­ohenzollern, fiul cel mai mare al Principelui Leo­pold de Hohenzollern, s-a logodit la Carlsbad cu Principesa Maria­ Teresa de Bourbon, fiica repausatului comite de Tani, principe al celor două Sicilii. D. Pretorian, judecătorul de instruc­ție de la cabinetul 4, a dat ordonanța sa privitore la instrucția afacerii su­mei de 6.000 lei ce lipsea­u­lui­ Au­­neanu, șef de biurott la primărie. D. jude de instrucție conchide în acea ordonanță că nu e caz de ur­mărire contra d­ict­ ^uneanu. it D. ministru de resbel a dat ordin ca toți rezerviștii, ce au­ fost chemați pe zece zile pen­tru manevre și cari n’au­ respins acestei chemări, să fie concentrați drept pedep­să pentru 15 zile. De vânzare în total sau în parte CU UN MARE RABAT 80 saci făină diferite calități, o partidă de griș, cafea, lumânări de stearină, săpunuri, ceai, sare de lămâe și altele. A se adresa la administrația Uni­versului. DEPEȘI Călătorie Paris, 2S Septemvre, 1). Carnot a sosit la Dijon și se va întorce mâne la Paris. El a fost forte aclamat în tota călătoria sa. Wilhelm spre Italia Viena 28 Septemvre Cei doi împărați, regele Saxei și principele Leopold al Bavariei, au so­sit la 12 și jumătate la Mürzzuschlag, venind din Neuberg. Inpăratul Wilhelm, dupa ce a luat concediu­ în chipul cel mai cordial de la împăratul Franz Iosef, îmbrățișându­l de trei ori, și de la cele­l­alte perso­nagii prințiare, a plecat cu suita sa în Italia. Intorcere Viena, 28 Septemvre. împăratul Austriei s’a întors spre scară la Viena. Prin Italia Ponteba. 28 Septemvre, împăratul Wilhelm a sosit după 8 ore. Generalul Lanza a urat împăratu­lui buna-venire, în numele regelui, împăratul și principele Henric s’au coborît din vagon și după ce s'au­ în­treținut cu mai multe personagii ofici­ale, au­ plecat de la 9 și 10 și vor sosi la Roma mâine la 4. 50. Contract Londra, 28 Septemvre. D. Mackenzie, represintantul Com­paniei britanice în Africa Orientală, a încheiat cu Sultanul Zanzibarului un tratat identic cu al Companiei germane. Sâmbătă, 1 (13) Octom­­bre 1888 Țarul la Tiflis Petersburg 29 Septemvre împăratul și Imperatesa Rusiei au­ sosit la Tiflis. I­mpărații și Turcia Viena 29 Septemvre-Ambasadorul Turciei la Viena a fă­cut cunoscut Porțel ca intervederea ce­lor doi împărați nu trebue să o neli­niștească de loc. Intervederea tinde într-un mod hotărît la menținerea pă­cii. Ori­ce s ar întâmpla, în privința afacerilor Bulgariei, nu se va turbura Turcia. CURIERUL FINANCIAR Eri la bursa din București s’au­ co­tat : — Naționalele 1031 cu bani, 1038- 1039 cu termen. — Daciile 256­1/., cu termen. — Construcțiile 91 cu bani. — Agiul 1.85—1.95%. TRATEK In curând va sosi d-nu A. L. Bo­­bescu cu trupa sa de 24 persoa­ne cu piesa Colectivitatea, revista umoristică politică în 3 acte, de un comitet din Iași. Sumarul acestei piese este: Bilanțul a 12 ani, a unei posesore de moșie, numită colectivitatea : Cameră nepri­e­menită, Anarh­ia, Disidența, Poporul sărăcit, Constituția sfâșiată, Libertatea sugrumată, Expulsații și Inventatorul, apel de aur. In curând la teatrul de pe Bulevard talentatul artist C. Notara va­­ da o reprezentație în beneficiul sett, cu con­cursul mai multor artiști. SOT“ mp»RIA­ T­­pg-Magassim! Carapați Casăj de confiență *31 • și bine asortată cu bijouterie, argintă­rie veritabilă și de China, prima Cali­tate. Ceasornicărie în tot felul: lanțuri, coliere, brățări, broși și cercei cu bri­liante și diamante, butoni, garnituri, ace de cravate, brelóce, serviciuri de masă și de biurotz. Tăvi, pahare de ceai și chai rusesc veritabil, fără odere de coloniale. Mărturii de botez. Se primește ori­ce comande de bi­juterie, argintărie și obiecte bisericești cu prețuri modeste și reale. Garanție sigură pentru identitatea obiectelor și a pietrelor. 104—5 DE VÎNZARE O VIE pe lângă grădina Heliade, str. Bak­u, 96, în raionul capitalei, avend camere pentru stăpâni cu tot mobilierul necesar­, grajd de 4 cai, șopron, c­ramă având teasc, fin și boloboacele necesare pentru re­coltă, odae pentru vier, toate în bună stare. Via are o privire foarte frumósa pe lacul Fundeni și Pantelimon. Vită prima calitate, pomi roditori altoiți, tran­dafiri, puț în curte.— Doritorii se pot adresa la proprietar în strada Fântânei No. 51 bis, la Dimitrie Nicolescu, far­macist militar. 15 2-6 BOALELE SIFILITICE istep­u­tință, o b­ă­ r­bătescă Vindecă după cele mai nouî metode, radical, fără durere și împiedicare după experiență de 18 ani Specialist dr. THOR str. Emigrat No. 3, intrarea din calea Victorie prin str. Sf. Voivozi (Tramway). Constalt țirui de la 8 diminața până la 6 sera. Loc de aștep­tare separat pentru fie­care. 300.167 F­oita ,,Vin.invers­u.ivLit. 12 Coroana de Spini PARTEA INTAIA — Uite, pare că văd încă ferestra a­­ceea de la rândul de sus, înconjurată de frunze verzi, de flori roșii, albe și albastre, un cadru minunat pentru d-ta. Voi­ mai avea de­sigur ocasiune se trec prin Saint-Amand și am să recu­nosc lesne ferestra și casa cea albă, cu oblanele verzi. — Nu.­răspunse Paula clătinând ca­pul , ai căuta în zadar: casa nostruj nu mai există. — Ce spui ! — Da , o mână criminală i-a dat foc și a prefăcut-o în cenușă. — O ! — Pagubele ar fi fost forte mari dacă casa n’ar fi fost asigurată; de căte­va zile reconstruirea a început și pentru moment locuim eu, tata și mama la bunicul meu Petre Rouget a cărui casă este a doua de la marginea satu­lui ; se vede d’aci, printre copaci. —Da, o văd. Cunoști pe d. de Vau­­creux a cărui moșie este la opt k­ilo­­metri de Saint-Amand? — Da, d-le, îl cunosc, am fost chiar de căte­va ori cu bunicul meu la cas­telul Chaumele. — Ei bine, d s0ră, eu sunt acum ospele d-lui de Vaucreux și am să stat­ pote la Chaumele până la sfârșitul a­­cestei luni, timp îndestulător ca să pot face un mic resbot epurilor și prepe­­lițelor. Ochii Paulei se îndreptară mașinal­­mente spre geanta de vânatóre atârnat la capsa tînerului.­­­ N’am fost fericit în ziua asta, re­luă vânătorul zimbind ; am ucis nu­mai vr’o zece prepeliți. Dupe o mică pausă, continuă : — D-ta mi ai spus cum te numescL d-șură ; cred că aș lipsi de la împli­nirea unei datorii dacă nu ți-aș spune și eu numele meu­ ; eu sunt contele Maxim de Verdraine. Fata tresări din tot trupul și un ful­ger de bucurie îi ilumina privirea. — Fata asta e un înger, cugeta ti­ner­ul vânător, și cu cât o privesc și o ascult mai mult cu atât o găsesc mai adorabilă. Nu putea să’șî dea bine samă de ceea ce simți­a însă se afla fermecat ca toți cari se apropiau de frumusa Paula. Ne­mai­având ce să’șî spue, ar fi trebuit să plece fie­care în drumul său­, cu tote astea nici el nici ea nu se mișcau­. Părea că le vine greu să se despartă. Maxim spuse curat Paulei că vrea să mai lungască conversația. — D. de Vaucreux, reluă dânsul, este un prieten vechi și al bunicului meu­, marchizul da Verdraine. Dânșii nu se văzuseră de vreo 15 ani, când anul trecut, d. de Vaucreux a venit să ne visiteze în castelul de Verdraine, în Dauphine. A stat cu noi trei săptămâni și la plecare m’a făcut să’i făgăduesc ca să vin­ să’l visitez la Chaumele. Am venit astă primăvară însă de óre­ce aveam atunci niște treburi la Paris, n’am putut sta de­cât 5 zile; îmi părea forte reu să plec așa curând căci fusesem primit de minune. D. de Vaucreux, ca să mă facă să mă întorc și știind câ’mi place vână tarea, îmi descrise pădurile sale pline de cupriere și de epuri , pentru ca să nu fac supărare bunului bătrân am venit acum a doua oră și’ți mărturi­sesc câ’mi pare forte bine, mai întâi pentru că mi am satisfăcut dorințele de vânător al doilea pentru că avui acum fericirea să te întâlnesc pe d-ta, d-șoră Paulo. — O! domnule ! zise fata a cărei inimă începu iar să bată cu tărie. — Dă’mi voe să’țî spun, d-șoră, re­luă el iute, că nu voiți uita nici o dată fericitele momente pe care le petrecut aci cu d ta, nu voitt uita nici o dată că m- ai fostâmpărat setea, întocmai cum a astâmpărat Rebeca setea servitorului lui Abraham. Al­­ții spun drept că colțul acesta al Burgoniei îmi pare acum cel mai frumos loc din lume și că n’am mai văzut nici o dată un sare așa de plă­cut ca acesta care se scobora acum spre orizon învăluindu te cu rașe e lui ca și cu o mantie ceresca. — Dumne, d­le, de ce-mi spui mie tóte astea ? îngână fata cu o mare în­curcătură și turburare. (Va urma).

Next