Universul, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 3-22)

1889-01-14 / nr. 8

Universal N­o. 8 tu­bernația, s’a logodit cu fiica unui bancher care—pe lângă copila sa, un­­® ani de 15 ani—îi dă și o zestre de 12 milione. Un ziar parizian observă că Tanner, cu tota averea cea mare pe care o ia, o în stare să silească pe nevasta­ sa să facă experiența răbdării de fume. ȘTIRI Vineri Religuiile sfintei Paraschiva, care trau­ sé artă, au fost transportate de la biserica Trei Erarh­i din Iași la ca­­tredala mitropolitană din acel oraș. ft La scala de marină din Galați se­­ vor adăuga mai multe cursuri noul. In acest scop, o comisiune va fi in­stituită, cu însărcinare de a studia pro­gramele scoalelor de marina din străi­nătate. ft Poliția din Galați a descoperit pe un individ schimbând mai multe piese de câte cinci lei false. ft Ministerul de război ii va consulta pe comandanții corpurilor de armată asu­pra necesității lucrării fortificațiilor Ca­pitalei. ft Peste câte­va zile va apare o pasto­rală a arhhiepiscopului catolic din Bu­curești, în limba română, germană și franceză. ft. Consiliul de administrație al căilor ferate se va pronunța în ședința sa vi­­toare asupra necesității facerii unei însemnate comande de vagoane. ft D. Maiorescu a cerut colegilor săi din minister învoirea de a invita pe profesorii cari au și alte funcțiuni, să opteze pentru una din aceste funcțiuni. KM D. Ienăchiță Văcărescu, ministrul Ro­mâniei la Belgrad, va pleca azi la pos­tul seu. ft Celebra artistă română, domnișora Agata Bârsescu, a căpătat decretul de artistă a teatrului imperial din Viena. Acest decret este o rară distincție ■ pentru un artist. 1t Tribunalul care va judeca procesul lui Simeon Mihailescu, la 16 ianuarie, în sala Curței de jurați, va fi ast­fel compus : D. Iulian, prim-președinte, Oscar Ni­­culescu și Cristopol, judecători. ft Deputații conservatori din Oltenia vor­­ se propune o moțiune la proectul de lege modificator al legii muncilor agri­cole, cerând dreptul comun. ft _ In urma neînțelegerilor ce s’au ivit între prefectul județului Iași și pre­fectul de poliție, se zice că acest din urmă se va retrage. ft Se anunță următorele schimbări în magistratură : — D. Scarlat Popescu, actual preșe­dinte la tribunalul de Tutova, se nu­mește membru la Curtea de Apel din Galați, în locul rămas vacant. — D. Em. Anastasiu, președintele tribunalului de Olt, se permută în locul d d-lui Popescu, înaintat. — D. Sava Petrescu, actual preșe­dinte al tribunalului de Vâlcea, se per­mută la Olt, în locul d lui Anastasiu. — D. I. Sinescu, fost judecător de instru­ție, e numit președinte al tribu­nalului de R.­Vâlcea, în locul d­lui Sava Petrescu, permutat la Olt. D. I. Draghici, actul judecător de ocol în Metelini, din județul Botoșani, este revocat. , și Un confrate anunță că românul ba­sarabean d. Stroescu, care avea atât de mult la inimă propășirea și fericirea nemului românesc ; românul care a ofe­rit suma de 100.000 ruble guvernului român pentru înființarea de ocele ru­rale; românul care a oferit o sumă so­cietății sodalilor români de la Brașov, spre a ajuta să învețe și să se perfec­ționeze în meserii, românul-model Stro­escu a fost lovit de o grea botă și nu mai e, din nenorocire, nici o nădejde de îndreptare. ft Măcelarii din capitală au formulat o cerere, pe care au­ depus-o la Senat, pen­tru închiderea halei dumineca. ft D. inginer Balog, care e însărcinat de ministeriul agricult., ind., com. și domenilor să cerceteze dacă fabricele din țară, care se bucură de avantajele legii pentru încurajarea industriei na­ționale continuă a fi în condițile ce­rute, a constatat până acum că fabri­cele din valea Prahovei nu numai că sunt în condițiuan­e legii, dar că fac chiar progrese. ft Ministerul instrucțiunei a elaborat un proiect de regulament pentru școalele secundare, cuprinzând întregul cerc al activității lor administrative și didac­tice, bazat pe principiul autonomiei șca­­lelor, întru cât privește disciplina, pro­­moțiunile înscrierile, etc. In alcătuirea acestui regulament, s’a avut, pe lângă acestea, în vedere sim­plificarea matricolelor școlare, fără a se micșora însă controlul și darea regu­lată a notelor. ft Cu îngrijirea medicală a elevelor Afilului Elena Domna, conjuctivita gra­­nulată ce bântuia în acel institut a fost oprită de a se întinde. Din 74 de eleve atinse de acesta boia, numai vre­­o zece au­ mai rămas încă în infirmerie, fiind și acestea într’o stare mult mai bună. ft Maiorul Fănuță este chiemat înaintea raportorului special mâine, sâmbătă, spre a fi supus la primul interogator în afacerea tulburărilor, din zilele de 14 și 15 Martie. 31e Tribunalul de comerț a declarat in stare de faliment pe ceapratarul Mo­ritz C. Busch. Sindic provizoriu a fost numit d. a­­vocat C. Năcescu. ft . Cu ocazia zilei de sfântul Ion,­regele și regina au trimis d­lui I. C. Brătia­­nu o scrisoare de felicitare forte căl­­durosă. ft Mai mulți confrați dau o știre alar­mantă . De câte­va zile, garnizona rusească din Basarabia se mărește, treptat, în chip considerabil. ft Consiliul comunal este convocat pen­tru astă seră vineri pentru a se ocupa du lucrarea pentru revizuirea listelor electorale, de regulamentul pentru ser­vitori, de castiuni de esproprieri, afi­nieri, licitațiuni, cestiuni bisericești, etc. . . ft Postul de prim arh­itect comunal, care era ocupat de d. Berthet, a fost suprimat cu începere de la 15 ianua­­rie curent. ft E vorba ca în tomna anului acestuia să se facă manevre generale pe șesul Moldovei, lângă Roman. ft In comuna Luncavița (Tulcea), s’a produs un început de revoltă, care a fost îndată stâmpărată. T­­­ot Ieri a venit înaintea tribunalului de Ilfov, secția a II, procesul țăranilor res­­culați din Mara­ Domnesca. Tribunalul a fost de părere că nu pute judeca pe țăranii răsculați, pe mo­tivul că ei au fost amnistiați de m. s. regele. ft Guvernul a expulzat mai mulți stră­ini de naționalitate Rusescă și Bulgă­­rescă pentru motivul că complotat­ in contra siguranței unui stat vecin șr­a­­mic, dIn casele acestor străini, s’au găsit mai multe arme și proclamații. ft Proectul de lege asupra organizării administrative va fi presintat Parla­mentului chiar în sesiunea aceasta. Guvernul a hotărît să presinte pro­ectul pentru organisarea administrativă pe ocale, mai întâi­ la Senat, pentru a lăsa Adunării Deputaților timpul de a discuta și vota proectele agricole de­puse pe biuroul camerei. Minune!! Minune!! SKaimfi­ile «le Catrainchi» ale «f-rului S­ertelli din Milano, pre­miate la patrue Concursuri științifice internaționale și recunoscute ca excelente și infailibile de către cei mai renumiți medici și profesori din Europa, vindecă sigur și repede ori­ce fel de tuse, bule de gât, de pept, stingerea vocei, astme, bron­­ehite, cataruri, laringit**, etc., etc.— Eficacitatea minunată a capurilor d­e Catramină este dovedită prin numerase gi strălucite certificate au­tentice de la sutimi de persone vinde­cate în urma întrebuințării lor. In tote zilele primim din tote părțile țerei a­­semenea scrisori de recunoștință. Ur­mătoarele două ne au sosit chiar astă­zi și credem de cuviință a le comu­nica publicului pe lângă cele multe deja publicate. Iată conținutul lor: Domnule. Aduc mulțumire d-lui doctor Bertelli pentru hapurile de c­atramină ale d-sale, întrebuințând aceste hapuri de catramină contra boalei ce’ am avut în gât, cu răni la berigată, răni cari ajun­geau la nas și la urechi și aveam și tuse și durere de plămâni, așa că nu puteam mânca nimic,—nici nu puteam bea lapte, necum apă căci îmi da pe nas, — m’am­ vindecat, între­buințasem tot felul de alte doctorii, însă nu’mî folosiseră nimic. Hapurile de catramină le-am întrebuințat, de la 2 până la 6 pe zi, disolvate în apă cu za­hăr, și ’mi-a trecut tușa cât și rănile din gât. Ve rog, domnule, a-mî da încă una cutie ca­puri de catramină prin aducătorul acesteia și primiți costul de lei 3.90. Cu stimă Costache Drăgănescu Calea Văcărești No. 81. București, Noembre 18. D-le doctor M. Georgescu. „N’am cuvinte să vă mulțumesc pentru pilu­lele de Catr­amină ce le am primit și prin cari­e mi am recăpătat pe deplin sănătatea...“ Cu stimă Alexandru Dumitriu Comuna Jiganu, jud. Covurlui, 1 Ianuarie 1889. O cutie de adevărate capuri de Ca­­tram­ină costă lei 3­90 în capitală și lei 4­50 franco în județ­ și se vinde numai la d. doctor M. Georgescu, str. Brezoianu No. 19, București. ILUSTRAȚIA NOASTRA Ilustrația nóstra de azi represintă una din principale strada din Calcutta, ma­rele oraș indian. In fund, în dreapta, se vede Teatrul cel mare din Calcutta, iar drept în fund, turnul unei din cele mai mari pagode (biserică indiană) din Azia.­ ­ Istoria unui vizir Un negustor din Smirna avea un fiu care învăța bine la gealá și se făcu „naib“ adecă locțiitor de „cadiu“ — care are însărcinare să navigheze, ca măsurile cu care se servesc negustorii să fie drepte. Fiul știa ce măsuri întrebuința tatăl său și l-a sfătuit să și le îndrepte, însă bătrânul era necorigibil. Atunci tânărul naib s’a­­ hotărît să dea o pildă strașnică. S’a dus la el cu câți­va soldați și, prefăcându­se că nu’l cunește, îi zise: — Omule, în scute­ ti balanțele și greutățile, vreau să văd dacă sunt drepte. — Bătrânul începu să rînjească, dete cu tifla fiului său și ’l invită să mergă la alți negustori să facă treaba asta. — Soldați­ porunci fiul, răscoliți tóte colțurile și ’mi aduceți aci balanțele și greutățile. Măsurile fură aduse și sfărâmate una câte una, căci tote erau false. Bătrânul credea că o să se mântue cu atâta, însă îl condamnă încă la 50 de piaștri amendă și la bătae de 50 de lovituri de bețe. El începu să se ruge, să strige, însă fu lungit îndată la păm­ânt și i se traseră loviturile in chipul reglementar. Pe urmă naibul se aruncă în genuchi la piciorele tatălui său și î zise plângând: — Părintele meu, iartă-mă că mi-am împlinit datoria către D-zeu, către sul­tan și cătră țară. Justiția e orba, ea e mâna lui D zeu pe pământ. D-ta ai ofensat justiția, a trebuit să mănânci pedepsa.“ Sultanul a auzit de cele petrecute, a chemat pe tînărul „naib“ la Constan­­tinopol, i­a dat diferite funcții impor­tante și acum de curând l’a făcut mare vizir, sarcină pe care se zice că o în­deplinește minunat de bine. DEPESI Acusări Petresburg, 11 Ianuarie. „Noul Timp“ acuză pe Austria că face intrigi la graniță, pentru a anexa districtul Novibazar. Jurnalul rus invită pe Țar să se opună acestei luări în posesiune. Desmințire Roma, 11 Ianuarie Știrea, reprodusă­ de câteva ziare, cari semnaleză disparițiunea din biu­roul arhivelor Quirinalului, a unei co­pii a jurnalului împăratului Frederic pe care acesta ar fi dat-o regelui Hum­bert este cu totul lipsită de temerii. Rușii în Bulgaria. Viena, 12 ianuarie. „Presa“ vorbind, în articolul său de fond, de situațiunea în Bulgaria, zice că cei cari cunosc țara constată influ­ența episcopatului bulgar asupra marei mase a populațiunii, gi cred că Rușii s’ar găsi desamăgițî da­că ar aștepta e­­fectele ulteriore ale conflictului care a isbucnit între guvern și episcop­. S­tarea. Ostilă Mișcarea populației pe ziua de 12 ianuare Născuți 18. Marți 19, adică: Tudor Manolache 45—50 ani, Panait Constantin 60 ani, Elisa Wilhelm Frank 44 ani, Gheorghe Bărbulescu 48 ani, Iosefina Kubacek 22 ani, Nae Mihailescu 40 ani, Trinco Palearini 40 ani, Manole Constantin Sairi 6 luni, Maria Ion I. Dorojeanu 40 ani, Marin Dumitru 3 luni, Maria Florea Arsenie 7 luni, Sultana Mari­­nescu 56 ani, Ioan Triandafil 47 ani, Micu Marin 80 ani, Zamfira Ion Poe­ Sâmbătă, 14 (26) Ianuare 1889 naru 80 ani, Mogog Iorgu 2 ani, Nas­­tasia Mihai 50 ani, Gheorghe Ionescu 52 ani, Irina Marchand 47 ani. Emplastrul Mazza Reumatismele, durerile de spate și de șolduri, provenind dintr’o sforțare pre­care, slăbiciunea de gale, atât de comune la femeile însărcinate și la cele ce autor de emoragie (pierderi de singe) sunt vindecate iute și sigur prin apli­carea emplastrului Mazza, care nu murdărește, nu vinteză și nu are nici un miros. Numerose certificate medicale și particulare dovedesc eficacitatea lui. Prețul în capitală lei 2,50 și franco în județe lei 3. Se vinde numai la d. doctor Mihail Georgescu, str. Brezoianu No. 19, Bu­curești. FABRICA DE CUȚITĂRIE ANTONIO PAULON Calea Tixinrei iTo. -1t-S. — CRAIOVA — Mare depou de cuțitărie și tacâ­muri de masă, se execută*ori­ ce fel de cuțitărie după comandă,* repară și se ascute ori­ce obiect tăios* Prețurile moderate. UK 15­9 DAVID A DA NI A AGENT de PUBLICITATE No. 33, Strada Sf. Ion Nou, No. 33 Primește anunțuri, inserții și reclame pentru tote ziarele din țară și străi­nătate. 3-2 Ediția pentru Capitală CORPURILE LEGIUITOARE C­AMERA Ședința de la 12 ianuarie 1889 D. G. Burghele, cere să i se comu­nice lucrările ce au servit la delimita­rea frontierei cu Austro-Ungaria. D. P. Carp răspunde că dosarele nu le pute da decât peste 10 zile. D. Popovici anunța o interpelare a­­supra învățământului rural. D. Ernest Sturza anunță o interpe­lare asupra mișcării socialiste, d­ea spune că învățătorii și profesorii fac propagandă socialistă. Se proclamă deputat de Emil Laho­­vari. Se începe discuțiunea proiectului de lege pentru restabilirea porto-francu­­rilor. D. I. M. Epureanu arată cauzele cari au făcut ca orașul Galați să cadă în stare prostă. Spune că retrocedarea Ba­sarabiei a făcut mult rea Galaților, însă nu trebue să exagerăm prea mult lu­crurile. Taxele vamale și convențiunea co­mercială cu Austria au dat de aseme­nea mari lovituri Galaților. Critica politica economică a guvernu­lui trecut, care a înfepdat țara în poli­tica Germaniei, a făcut că mărfurile ger­mane au umplut piețele comerciale din țara nostra.­­ sa termină rugând Camera ca să nu lase Galații să cadă cum au că­­zut Focșanii și Iașii, cere să dea vo­tul ei patriotic pentru a se putea res­tabili porto-francurile. D. Duca combate porturile france. Zice că restabilirea acestei franchețe va aduce mare pagubă întregii țări. D. Carp, somat ca să­­ vorbească în numele guvernului, declară că minis­terul va vorbi când va crede oportun și că această chestie nu va aduce dez­binare în sinul cabinetului. D. Lascar Catargiu ia cuvîntul. Președintele Camerii declară că știe Foița. ,'XJ'r­iTz­er3vii*CLI“‘ 106 Coroana de Spini PARTEA A DOUA Da, se gândea une­ori însă forte puțin. Sunt omeni cari pot să fie fără ști­rea lor mișei și miserabili. D. de Verdraine era de felul aces­tora. E atâta zgomot în Paris în­cât den­sul nu putea să ’și audă strigătele con­­­seiinței. Dar mai avea el vre o con­­ștința ? Intr’o dimineță contele primi o scri­­sóre cu sigiliul Grenoblei. Pe plic recunoscu scrierea notarului seu și zîmbi, ca un om fericit ce era. Se afla singur în salon. Leona nu se sculase încă, îi plăcea să dorma mult diminața în interesul prețiosei ei frumu­seți. In sala trecută fusese cu Maxim al operă pentru ca să vadă pe dănțuito­rea Flora, supranumită Fluturele, o stea de ântâia mărime care de cât­va timp atrăgea tot Parisul în jurul ei și care tocmai avusese un nou triumf intr’un ba­­let-pantomină comandat și montat într’a­­dins pentru ea de către direcția aca­demiei naționale de musică și danț. La Intorcere, Leona cam certase pe Maxim fiind­că acesta cam de multe ori își îndreptase lorieta spre Flora și esclamase ce vr’o trei ori : — O ! se persona frumosa! o ! ce creatură răpitore ! impăcăciunea se făcuse îndată însă se culcaseră târziu­ și nu adormiseră nu­mai de­cât. Nu era deci de mirare că Leona se afla înca în pat la 10 ore. — Ia să văd ce -mi mai scrie bravul Percier, zise contele rupând plicul. Având mereu pe buze zîmbetul care avea să dispară iute, deschise scriaórea gi citi : „D-le conte, „Mizerabilul care a aruncat fetița d-tale în lacul de la Verdraine, se află în sfârșit în mâinele justiției. El a fost recunoscut pe drumul mare de credin­­ciosul Miro și doi gendarmi din Saint- Marcelin l’au arestat. Este un italian numit Ion Castori. A mărturisit că este autorul crimei insă t 4 d’o dată a spus că n’a fost de­cât un instrument adecă că ar fi lucrat pe contul une alte per­sone de la care a primit șase mii de franci. „O mare emoțiune domnește în tot or­aș­ul unde nu se mai vorbește de­cât despre afacerea a Asta. Insa instru­țiu­nea este ținută așa secretă în­cât e greu de aflat ceva. „Am fost chemat ieri în cabinetul d iui Daubrun, jud câtorul da instruc­ție ; el are trebuință, mi-a spus, de niște informații pe care d ta singur poți să i le dai ; n’am­ crezut că pot refuza sâ’i dau adresa d-tale pe care mi-o cerea. „Ln același timp cu scrisorea mea trebue să primești probabil una și de la d.. Dau tiran: „încetez un moment d’a scrie pentru a primi un client care vrea numai de­cât sa’mi vorbescă. „D le conte, continuu scrisorea. „Clientul pe care l’am primit și care m’a ținut mai bine de o jumătate ceas era gineriie prezidentului du Tilloy ; a venit să’mi spue, în cel mai mare se­cret, un lucru neînchipuit, uimitor, care are să claseze afacerea de Ver­­draine printre procesele celebre. „Italianul Ion Castori s’a hotărît în sfârșit să facă cunoscut persona care i-a plătit pentru ca să arunce în lac pe mica Isabela. „Ai să rămâi și d ta uimit ca și mine, ci le conte,­ și ai să esclami , nu’i ade­vărat ! cu tote astea e adevărat. Com­plicele italianului este o fem­ee care era fórte considerată la Grenobla­gi pri­mită în lumea cea mare. „Femeea aarsta mi­serabilă, d-le conte, este d­na de Brognies. In locul acesta al scrisorei contele se opri; pe ochi i se puse ca o pânză de<a și nu mai vedea : fu cuprins d­­­de o tremurătură convulsivă și în gât­lejul său­ strîns se produse un fel de răget. Trăsăturile feței i se sgârciră în­grozitor și peptul îi fu rădicat de mu­gete gata a scucni. Dacă s’ar fi supus întăei mișcări de furie, ar fi apucat o armă pre care, s’ar fi, rep­­zit în camera Leoneî gi fără să ’i zică nici un cuvânt, fără să’i spuie iată pentru ce te lovesc, ar fi ucis-o ca pe o bestie rea facetóre. In curs de vr’o cinci minute stătu cu capul pe nept ca gi cum ar fi as­cultat zgomotul tempestei ce se iscasc in el. Puțin câte puțin norul ce i se pusese pe ochi se risipi și putu să sfărșască de citit scrisorea care de alt­fel nu mai conținea de­cât aceste cuvinte : „Complicea lu Ion Castori este acum căutată cu acitivitate de poliția franceză și cea Italiană. Sa speră că n’o să treca mult până să vie și deasa în inchisoria Grenobleí ca să ți­ de urât tovarășului ei.“ (Va urma) Semânță de Rapită Se cere la Fabrica de Uleiuri vegetale Frații George. Assan, șoseaua Ștefan cel mare 131 București, oferinduse 115 franci­rila 12­7

Next