Universul, martie 1889 (Anul 6, nr. 46-71)
1889-03-01 / nr. 46
Uur« râul No. 46 parcul Topolder. Risticî a funcționat ca regent până la majoritatea lui Milan. In anul din urmă, deși mai mult în opoziție, Risticî știa sa capete încrederea regelui Milan, care acum a încredințat sorta țărei și a dinastiei Obrenovicî. 3 Mișcarea târgului de vîmătorî de la 1 Aprilie 1888 până la 16 Februarie 1889 acupă următoarea situațiune : 15810 remătorî intrați în târg, din care 2525 s’au vendut in interiorul țărei 10816 s’au exportat în Austro- Ungaria, 63 au fost uciși, iar 20406 au rămas în sălașe. Prețurile cu care s’au vândut rîmătorii, au variat intre 80 și 85 bani kilogramul. Sănătatea vitelor este escelentă. In curând va reapare la Galați revista pedagogică «Amicul pedagogiei» sub direcțiunea d-lui Buisson cu colaborația unui comitet. Cu mișcarea pedagogică internă se va ocupa d. Septimiu Sever Darin. Cu mișcarea pedagogică esternă s’a însărcinat d. Buisson. Revista e bimensuală. Ni urăm succes. Din comuna Poduriști, județul Dâmbovița, ni se scrie : Un nenorocit accident s’a petrecut. In comuna noastră, doi țărani, Ion Bolboca și Stefan Irimie, voind să trecă Dâmbovița cu carul, s’au resturnat în apă. Ion Bolbdcă a fost lovit de boi și e grav rănit. Ieremie Ștefan s’a înecat. Carul a fost scos de niște țărani. Adunarea generală ordinară a societății Creditului funciar rural ținută la 26 Febuarie 1889 a reales membri în consiliu de administrație al acestei societăți, cu majoritate de 2909 voturi pe d. loan C. Brătianu și cu 2805 voturi pe d. G. Ghițu , d. general Manu a avut 116 voturi, d. Gr. Paucescu 85 și d. N. Mandrea 43. După terminarea ședinței, toți membrii presenți au dus în corpore la domiciliu pe d. I. C. Brătianu. D nu N. Fleva ar fi declarat că reintră în partidul liberal național. „ Ä D. Barbu B. Secăreanu, institutor din capitală, ne a trimes două tablouri frumose, esecutate la Viena, representând pe toți Domnii țărilor române, Muntenia și Moldova. Aceste tablouri sunt o mare podolbă pentru ori ce casă. Se află depuse spre vânzare la tote librăriile și la editor, șoseaua Basarab No. 164. Balul organizat de domnele Craiovene, sub președenția domnei G Anghelescu, în folosul participării României la Esposițiunea din Paris, va avea loc, în mod irevocabil, mercuria viitare. Membrii Comitetului Național din București cari doresc a onora acest bal cu presința d-lor, sunt rugați a înștiința Biuroul, 11 bis, strada Mercur, și a se afla Mercuri, d. a. la 4 ore la gara de Nord, spre a putea pleca cu Fulgerul, care sosește la 8 ore sara în Craiova. Ei se vor întorce la București a doua zi dimineța, la 5 ore, cu trenul care sosește la 9 ore în Capitală. Un număr de 32 acționari ai Băncii naționale au depus o propunere, prin care cer convocarea unei adunări extraordinare pentru a se pronunța asupra nouilor modificări ce guvernul voește a introduce la acest institut. Direcția „Școlei naționale de mine din Paris“ a convenit a primi să examineze în laboratoarele sale probele de ape minerale de la Călimănești, Govora, Căciulata, Bivolari, etc. Acesta, Carnot, directorul numitei școli și frate al președintelui republicei franceze, deși este cu desăvârșire interzis orice examinare de ape străine, a făcut-o însă în vederea simpatiilor dintre ambele națiuni și ca concesiune pentru numărul cel mare de tineri cari se instruesc la șc0lele franceze. „ ... are Consiliul comunal al Capitalei este convocat pentru Joi sera spre a începe discuția bugetului pe exercițiul viitor . Se zice că regele Milan va veni să stea câtva timp în București și apoi va pleca în Germania unde se va stabili pentru un timp îndelungat. M Azi este termenul pentru ca d. N. Blaramberg să și desvolte interpelarea sa privitore la aliniatul din codul militar, pentru declararea stărei de asediu în timp de pace. Profesorii facultaței de medicină s’au întrunit ieri seră la universitate pentru a delibera asupra mai multor cestiuni școlare, relative la facultate. Foile de peste munți vestesc două procese de presă ce li s’au intentat : unul de către procurorul din Arad ziarului „Luminătorul“, pentru două articole ce a scris, iar al douilea intentat de d. Partenie Cosma, d-lui S. Albini, redactor al „Tribunei.“ Unele ziare din străinătate ne spun că d. Iitrovo, ministru plenipotențiar al Rusiei în capitală, a primit ordinul ca imediat să se întorcă la postul său. Guvernul va susține la colegiul II și III de Roman, candidaturele d-lor Ion Gh. Ghica și Jora, propietari din acel județ. Președintele Adunărel a telegrafist primului-procuror ca să dea în judecată pe d. Anton Bacalbaga, reporter al ziarului „Epoca,“ care a ultragiat pe d. S. Nucșoreanu, deputat. i D. C. Costovici, președintele tribunalului de Dâmbovița, și-a dat demisia din acea funcțiune. Demisiunea sa a fost primită. Ä Pentru detentorii de titluri provizorii ale împrumutului de lei 32.500.000, domiciliați în județe, cari ar dori să facă de pe acum vărsămintele ulteriore spre a și libera în mod definitiv titlurile ce posedă, ministerul de finanțe a dat instrucțiuni casieriilor generale de județe a primi asemenea vărsăminte, cu începere de la 27 Februarie, în tote zilele de lucru, de la orele 11 a. m. până la 3 p. m. Vă sâmintele se pot face de la acesta dată înainte, la casieriile generale în județe, cât și la casieria centrală a ministerului de finanțe, în monetă de aur sau bilete de bancă; în acest din urmă cas, se va plăti un agio de unu la sută. Ä Se vorbește că d. colonel Voinescu, comandantul gealor de infanterie și cavalerie, va fi înaintat la gradul de general pe ziua de 8 Aprilie. * profesoară de limba germană la externatul de fete din Galați. k D. M. Kogălniceanu pe deplin restabilit a asistat ieri la ședința Camerei. Adunarea ordinară a Academiei Române va avea loc marți, 7 Martie. In această adunare se va procede la alegerea a doi membri în locurile va cante, la alegerea Comitetului pe timp de un an, și la proclamarea mai multor membri onorifici. D. Rasovici, ministru sârbesc în Capitală, a fost chemat de către ministrul săf de externe, la Belgrad, pentru afaceri de serviciu. ie Asura, la orele 6, s’a ținut un consiliu de miniștri la ministerul de interne, iar D-nu Iragiescu Miriștea, tânărul despre care am anunțat deunăzi că a susținut cu succes teza sa de drept înaintea juriului examinatoriu al Universităței din București, a plecat la Paris, pentru a-și lua doctoratul. Pe lănga drept, d sa va studia acolo și științele. ate Un confrate anunță că consiliul de administrație al Băncei naționale după lungi discuțiuni, s’a pronunțat contra principiilor stabilite de d. Carp în proiectul de lege al guvernului pentru reorganizarea acestei Bănci. D. N. Fleva a avut ieri sérá o lungă întrevedere cu d. I. C. Brătianu, la care a prânzit. . . i Regele va asista mâine la importanta conferință ce doctorul Babeș va ține la institutul bacteorologic. D. C. Perticari, șeful comptabilității generale a statului, a depus raportul său în ceea ce concerne demonetizarea rublelor, făcută de fostul ministru de finanțe, Dim. Sturza. . M D. V. G. Morțun își va pune candidatura la colegiul al 2-lea și al 3-lea din Roman. In urma concursului depus la Iași, de0ra Olimpia Orghidan, va fi numită 2 groută,țs Äazul Tramvaiul era, la sf Gheorghe, plin. Se urcă două doamne tinere. Nici unul dintre cei din căruță nu se mișcau din loc. 1 ăeala singur se sculă și zise : — Ofer jocul meu celei mai în vârstă dintre d voistră. Amândouă cocoanele opriră imediat tramvaiul și se coborâră. * * Un calän, ducând la furcă pe un osândit, îl zise: — Am să fac tot ce-ai putea, dar te prevestesc că n’am mai spânzurat pe nimeni încă. — Las, nu face nimic, respinse osănditul, nici eu n’am mai fost spânzurat până acum. Vom fi indulgent și ne vom învoi.* * * Un cocoșat era întrebat o dată ce ar dori mai mult sa 1 facă zeu drept, ca pe cei l’alți omeni, sau să-i facă pe cei l’alți omeni cocișați ca dânsul. — Mai bine aș vrea, răspunse el, să îi facă pe cei l’alți cocoșați ca mine, ca să pot avea plăcerea d’a mă uita la el, cum se uită ei la mine, acum. CORPURILE LEGIUITOARE OAMEEA Ședința de la 21 Februare 1889 D. Menelas Ghermani, ministru de finanțe, depune mai multe mesagii, între care un proiect de lege pentru modificarea sistemului monetar, unul pentru introducerea etalonului de aur și unul pentru modificarea băncii de scumpt și circulație. D. Caton Lecca anunță două interpelări, una prin care întrebă pe guvern ce are de gând să facă față cu acchitarea lui Simion Mihălescu, ca nefiind însărcinat cu arendarea moșielor Eforiei, și alta prin care întreba pe ministrul de finanțe asupra mai multor puncte relative la creditul funciar rural și la priveghiarea acelei instituțiuni de către guvern. D. C. C. Dobrescu întrebă pe biuroü de ce nu se lasă țăranii în curtea Camerei. D. Mariu Isvoranu, vice-președinte, zice că va lua dispoziție să se cerceteze și apoi va răspunde. D. I. Nădejde să plânge aemenea de oprirea țăranilor de către prefectul poliției de a intra în curtea Camerei. D. Grig. Păucescu interpelează pe guvern asupra neregularităților de la creditul funciar rural. D. ministru de finanțe roagă că ambele interpelări, aceia a d lui Lreca și a d-lui Păucescu, să fie compute , va răspunde odată. D. N. Blaremberg se asociază la interpelările d-lor Paucescu și Lecca. Se naște un scindal din pricină că reporterul „Epocei“ a insultat pe d. deputat Nucșoreanu. D. I. Dumitriu interpelează pe guvern asupra interpelărilor ce socialiștii adresează guvernului. D. N. Filipescu exprimă regretele sale, că un reporter de nici o însemnătate, de la ziarul la care colaborează și d-sa, și a permis un act de necuviință față cu un coleg aseu din parlament. D. Take Ionescu depune un proiect de lega -are zice că Statul contribue cu 300.000 lei pentru palatul de justiție din Craiova. D. G. Apostoleanu locoțiitor de raportor, dă citire articolului 16, nevenit 17, care s’a módidat, ținându-se socoteală de amendamentele aduse. D. Alex. Lahovary, ministru al domeniilor, explica ca articolul 17 modificat dispune că se vinde mai întâiei pământ acelora cari n’au de loc și dacă va mai rămâne se va vinde celorl’alți. Discuția se închide. Amendamentele se resping tote. Articolul 17 se primește în unanimitate astfel precum a fost modificat. După o mică discuție se voteaza nemodificate articolele din proiectul comitetului delegaților, de la 18 —38 inclusiv. Ședința se ridică. SENATUL Ședința de la 25 Februarie D. Vivier interpelează guvernul în privința faptului că o scrisoare trimisă de d. Pacha Protopopescu d lui Fântânaru, în loc să o ducă poșta la destinație, a ajuns în mâinile d-lui Gr. Păucescu și acesta a citit-o la credit. D. Ion Plesnilă, senator dl Galați își desvoltă interpelarea relativă la tunelul de la Bărboși. Zice că din dosarul acestei afaceri nu să poate ști ce s’a petrecut cu această afacere, de partea în acest dosar nu să văd nici caet de sarcini, nici lucrări pregătitoare, nici cine a fost însărcinat cu această lucrare. D. senator de Galați arată că lucrările începute sunt părăsite, iar ce s’a făcut este cu desăvârșire dictuos. D. ministru Marghiloman recunoște că d. senator Pisniia are perfectă dreptate, că nici d-sa n’a putut vedea ce s’a petrecut cu acesta afacere care e un adevărat dezastru. D-sa cere să se acorde câteva zile, până ce comisia însărcinată de d-sa, ca să studieze afacerea, îl va pune în deplină cunoștință de acestă afacere. Miercuri, 1 st 3) Marte 1889 D. Plesnilă consimte a amâna interpelarea, până ce d-nul ministru va avea lămuririle ce așteptă. D. Theodor Rosetti depune proiectul de Lge pentru combaterea fi'ox'-ref. D. dr. Frumușanu, raportor, dă citire raportului și proiectului de lege relativ la taxele asupra băuturilor spirtoase. D. Vivner cere respingerea legii fiindcă pune taxa pe suprafață în privința prunilor și fiindcă să deființeză prima de export. D. P. S. Aurelian susține luarea în considerație, rezervânduși dreptul de a cere orecari modificări și în special menținerea primei de export pentru spirt. Legea se ia în considerație. Art. 1 să votează fără discuție, cu modificările făcute de comitetul delegaților Senatului. La art. 2, d. Fleva propune un amendament prin care să cere „scutirea de taxe a fracțiunilor de hectar, când "se nu trec peste 50 de pruni“ și un altul „prin care să cere scutirea de taxe pe timp de 4 ani, a hectarilor noi plantați“. D Ghermani combate amendamentul d-lui Fleva. D-sa cere încă ca taxa de la 2 fr. să se urce la 4 fr. de pogon. D. dr. Frumușeanu combate pe ministrul de finanțe. D. Racotu propune un amendament pentru urcarea taxei la 4 lei. D. Codrescu propune un amendament ca rachiurile din prunele rafinate să fie taxate ca spirturile. D. Greceanu propune un amendament ca viile filoxerate să fie scutite de taxe. Comitetul delegaților admite urcarea taxei la 3 fr. Amendamentul să admite. Să admite și amendamentul d-lui P. Grâd’stranu. Amendamentele d lui Fleva și al d lui Codrescu să resping. Art. 2 să votează cu amendamentele votate. Ședința se ridică. PREA IMPORTANT LA MAGASINA CARAPATI Au eșit de sub tipar Non de tot și ceva rar Frumusee Marfisóre Forme noi ca stelișare Rotunde și inimióre Pentru Domne și Domnișare De argint și imitațiune Pe care se scrie ori ce nume. Și cu baba Douhia Lepădând cojacele, să îmbrace Iia. DEPESI Turcia și Italia. Roma, 26 Februarie Se știe că, de când Italia s’a apucat să stabilescapcele naționale italienești, în difrite orașe din Siria, întâmpină numeroase greutăți din partea autorităților turcești. D. CrLpi a remis la 3 Martie lui Fotiades-Pașa o notă care semnalează un incident grav întâmplat la Alep, unde mai multe lăzi adresate consulului italian fură confiscate de vamă, sub pretext că aceste lăzi trebuiau să conțină cărț școlare. D. Crispi semnaliza pe lângă aceea că din ordinul guvernatorului Alepului, ulemalele fac predică în giamii în contra salelor italienești și că aceste predici constitue o primejdie seriosa pentru consulatul italian și personalul sculelor. D Crispi conchide cerând ca Porta să ia măsuri pentru a remedia la a doua „Terauxi“ 300 Tainele Poliției PARTEA A DOUA „Drepturile de „mână-mortă“ sunt „scumpe, dar am și câțiva bani. Ridicând piatra căminului din odaia cea „frumosă, vei găsi într’o ascunzătare „320 de ludovici de aur și 140 de „scude de șase livre. „Daca vei refusa acestă donațiune, „să știi că mă vei dispera până și în „mormânt... Primește, dacă nu pentru „d-ta, cel puțin pentru... nu îndrăsnesc „să scriu acesta, dar d-ta mă înțeleg . „Dacă Maurice nu va omorî", eu „voi căuta să fiu mereu între el și glonte ; „el te va lua de soție... Atunci va trebui pate învoirea lui ca să primești „darul meu. Cred că nu ’l va refusa. „Nimeni nu pate fi gelos de cei morți. „Afară de asta, el știe că n’ai avut „niciodată o privire pentru bietul țeran, care te-a iubit atât de mult... „Nu te supăra de cele ce’ți spun ! „sunt ca și în agonie, nu e așa? și sunt „sigur că nu voi scăpa... „Aide... adio Marie-Anne. „Chantouineau.“ Maurice o citi și el în două rânduri, înainte de a înapoia acea scrisore în care la fiecare curent se simțea o pasiune sublimă. Se gândi un moment și cu o voce înecata : — Nu poți să refuzi, zise el, ai face rău! Marie-Anna, deși își căpătase cunoștința, era tot slabă, așa că nu era chip să se scule din pat. După îndemnul l lui Bavois, Maurice aduse un doctor din împrejurimi. Acesta declară că tânăra damă, afară că era însărcinată, avea și un mare chin moral care putea s-o prăpădescă. Maurice se gândi o zi și o nopte și ajunse la concluzia că chinul nu putea să fie din altă pricină decât că biata fată își simțea rodul în pântece fără să fi fost cununată. Pe vremea aceea în Piemont se putea cineva cununa fără tote formalitățile de azi. După alte trei zile de mari îngrijiri bolnava se simți mai bine și fugarii putură să-și continue călătoria. Ajungând la Viena, aci un preot binecuvânta căsătoria dintre Maurice d’Escorial și Marie-Anna Lache jar și după ce îi înscrise în registru bisericei sale, le dete un act pa care’l iscăliră ca martori un om din sat și caporalul Bavois... Preotul Michon, înainte d’a se despărți de Maurice, îi spusese să se duca la Turin cât va putea mai în grabă. — E un oraș mare, îi zise el, vă veți perde în mulțime. Ceva mai mult, am acolo un prieten, a căru adresă ți-o voi da, te vei duce să’l vezi și sper ca prin el să ’ți dau noutăți despre tatăl d-tale. Deci Maurice, Marie Anna și caporalul Bavois se îndreptară spre Turin. Dar inavitau forte încet, fiind siliți să ocolască drumurile cele frecventate și să renunțe la mijloacele obișnuite de transport. După cum erau și locurile pe unde treceau , închiriau o căruță sau mai adeseori caiii umblau de la răsăritul sorelui și până noptea. Aceste ostealt cari ar fi trebuit să omore pe Marie-Anna, din potrivă o însănătoșiră. După 5 sau 6 zile puterile i se întorceau și sângele i se ridica în obrajii ei îngălbeniți. — Destinul se va osteni pate, îi zicea Maurice. Cine știe ce răsplată ne păstreză viitorul! Nu, destinul nu ostenise, nu era decât o uitare a sartei. Maurice sfârșise de prânzit și se sculase de la masă ca să plate mă birtașiței, când un strigat sfișietor îl făcu să se întorcă. Marie-Anna paidă, cu privirea rătăcită, ținea în mână o gazetă și zicea cu o voce turburată :— Colo... Maurice... privește !... Era o gizda francesă, verbe de 15 zile, uitata fără îndoială de vreun clător și care da atunci rămăsese pe acolo. Maurice o luă și citi : „Emi a fost executat Laeheneur, capul revoltaților d la Montaignac. Acd miseralul răsvrătitor și-a păstrat, până și pe eșafod, vinovata îndrăsneala despre care a dat atâtea dovezi...“ Și tot articolul, scris sub influența ideilor d-lui de Salrmeuse și ale marchizului de Courtomieu, urma pe acest ton. — Tatăl meu a fost executat! reluă Marie-Anna cu un aer posomorit, și eu fiica lui n’am fost acolo, ca să-i primesc ultima-i voință și ultima-î privire... Se sculă și cu un ton poruncitor. — Nu voi merge mai departe, zise ea; trebue să ne întorcem îndărăt, fără să mai perdem o minută! vreau să mă întorc în Franța. Sa se interna în Franța... era să se expue la o lei mai mari primejdi! Acesta observare o făcu și caporalul Bavois, dar cu multă sfială!.. Batrânul soldat se temea să nu fie luat drept un fricos... Dar Maurice nu ’l asculta. Tremura !... I se părea că baronul d’Escorval fusese atins și lovit în acelaș timp cu Laekeneur. — Da, să plecăm ! strigă el. (Va urma)