Universul, martie 1889 (Anul 6, nr. 46-71)

1889-03-01 / nr. 46

U­ur« râul No. 46 parcul Topolder. Risticî a funcționat ca regent până la majoritatea lui Milan. In anul din urmă, deși mai mult în o­­poziție, Risticî știa sa capete încrede­rea regelui Milan, care acum­­ a încre­dințat sorta țărei și a dinastiei Obre­­novicî. 3 Mișcarea târgului de vîmătorî de la 1 Aprilie 1888 până la 16 Februarie 1889 acupă următoarea situațiune : 15810 remătorî intrați în târg, din care 2525 s’au vendut in interiorul țărei 10816 s’au exportat în Austro- Ungaria, 63 au fost uciși, iar 20406 au rămas în sălașe. Prețurile cu care s’au vândut rîmă­­torii, au variat intre 80 și 85 bani ki­logramul. Sănătatea vitelor este esce­­lentă.­­ In curând va reapare la Galați re­vista pedagogică «Amicul pedagogiei» sub direcțiunea d-lui Buisson cu cola­­borația unui comitet. Cu mișcarea pe­dagogică internă se va ocupa d. Sep­­timiu Sever Darin. Cu mișcarea peda­gogică esternă s’a însărcinat d. Buisson. Revista e bimensuală. Ni urăm succes. Din comuna Poduriști, județul Dâm­­bovița, ni se scrie : Un nenorocit accident s’a petrecut. In comuna noastră, doi țărani, Ion Bolboca și Stefan Irimie, voind să tre­­că Dâmb­ovița cu carul, s’au resturnat în apă. Ion Bolbdcă a fost lovit de boi și e grav rănit. Ieremie Ștefan s’a înecat. Carul a fost scos de niște ță­rani.­­ Adunarea generală ordinară a so­cietății Creditului funciar rural ținută la 26 F­ebuarie 1889 a reales membri în consiliu de administrație al acestei societăți, cu majoritate de 2909 voturi pe d. loan C. Brătianu și cu 2805 voturi pe d. G. Ghițu , d. general Manu a avut­­ 116 voturi, d. Gr. Paucescu 85 și d. N. Mandrea 43. După terminarea ședinței, toți mem­brii presenți au dus în corpore la do­­miciliu pe d. I. C. Brătianu.­­ D nu N. Fleva ar fi declarat că re­intră în partidul liberal național. „ Ä D. Barbu B. Secăreanu, institutor din capitală, ne a trimes două tablouri fru­­mose, esecutate la Viena, representând pe toți Domnii țărilor române, Munte­­­nia și Moldova. Aceste tablouri sunt o mare podolbă pentru ori ce casă. Se află depuse spre vânzare la tote librăriile și la editor, șoseaua Basarab No. 164. Balul organizat de domnele Craio­­vene, sub președenția domnei G An­­ghelescu, în folosul participării Româ­niei la Esposițiunea din Paris, va avea loc, în mod irevocabil, mercuria vii­­tare. Membrii Comitetului Național din București cari doresc a onora acest bal cu presința d-lor, sunt rugați a înștiin­ța Biuroul, 11 bis, strada Mercur, și a se afla Mercuri, d. a. la 4 ore la gara de Nord, spre a putea pleca cu Ful­gerul, care sosește la 8 ore sara în Craiova. Ei se vor întorce la București a doua zi dimineța, la 5 ore, cu trenul care sosește la 9 ore în Capitală. Un număr de 32 acționari ai Băncii naționale au depus o propunere, prin care cer convocarea unei adunări ex­traordinare pentru a se pronunța asu­pra nouilor modificări ce guvernul vo­­ește a introduce la acest institut. Direcția „Școlei naționale de mine din Paris“ a convenit a primi să exa­mineze în laboratoarele sale probele de ape minerale de la Călimănești, Govo­ra, Căciulata, Bivolari, etc. Acesta,­­ Carnot, directorul numitei școli și frate al președintelui republicei franceze, de­și este cu desăvârșire interzis ori­ce exa­minare de ape străine, a făcut-o însă în vederea simpatiilor dintre ambele națiuni și ca concesiune pentru numărul cel mare de tineri cari se instruesc la șc0lele franceze. „ ... are Consiliul comunal al Capitalei este convocat pentru Joi sera spre a începe discuția bugetului pe exercițiul viitor . Se zice că regele Milan va veni să stea cât­va timp în București și apoi va pleca în Germania unde se va sta­bili pentru un timp îndelungat. M Azi este termenul pentru ca d. N. Blaramberg să și desvolte interpelarea sa privitore la aliniatul din codul mili­tar, pentru declararea stărei de asediu în timp de pace.­­ Profesorii facultaței de medicină s’au întrunit ieri seră la universitate pentru a delibera asupra mai multor cestiuni școlare, relative la facultate.­­ Foile de peste munți vestesc două procese de presă ce li s’au intentat : unul de către procurorul din Arad zia­rului „Luminătorul“, pentru două arti­cole ce a scris, iar al douilea intentat de d. Partenie Cosma, d-lui S. Albini, redactor al „Tribunei.“ Unele ziare din străinătate ne spun că d. I­itrovo, ministru plenipotențiar al Rusiei în capitală, a primit ordinul ca imediat să se întorcă la postul său. Guvernul va susține la colegiul II și III de Roman, candidaturele d-lor Ion Gh. Ghica și Jora, propietari din acel județ. Președintele Adunărel a telegrafist primului-procuror ca să dea în jude­cată pe d. Anton Bacalbaga, reporter al ziarului „Epoca,“ care a ultragiat pe d. S. Nucșoreanu, deputat. i­ D. C. Costovici, președintele tribu­nalului de Dâmbovița, și-a dat demi­sia din acea funcțiune. Demisiunea sa a fost primită. Ä Pentru detentorii de titluri provizo­rii ale împrumutului de lei 32.500.000, domiciliați în județe, cari ar dori să facă de pe acum vărsămintele ulteriore spre a și libera în mod definitiv titlurile ce posedă, ministerul de finanțe a dat instrucțiuni casieriilor generale de ju­dețe a primi asemenea vărsăminte, cu începere de la 27 Februarie, în tote zilele de lucru, de la orele 11 a. m. până la 3 p. m. Vă sâmintele se pot face de la a­­cesta dată înainte, la casieriile gene­rale în județe, cât și la casieria cen­trală a ministerului de finanțe, în mo­­netă de aur sau bilete de bancă; în acest din urmă cas, se va plăti un agio de unu la sută. Ä Se vorbește că d. colonel Voinescu, comandantul gealor de infanterie și ca­valerie, va fi înaintat la gradul de ge­neral pe ziua de 8 Aprilie. * profesoară de limba germană la exter­natul de fete din Galați. k­ D. M. Kogălniceanu pe deplin res­tabilit a asistat ieri la ședința Camerei. Adunarea ordinară a Academiei Ro­mâne va avea loc marți, 7 Martie. In această adunare se va procede la alegerea a doi membri în locurile va cante, la alegerea Comitetului pe timp de un an, și la proclamarea mai multor membri onorifici. D. Rasovici, ministru sârbesc în Ca­pitală, a fost chemat de către minis­trul săf de externe, la Belgrad, pen­tru afaceri de serviciu. ie Asura, la orele 6, s’a ținut un con­siliu de miniștri la ministerul de in­terne, iar­­ D-nu Iragiescu Miriștea, tânărul des­pre care am anunțat deunăzi că a sus­ținut cu succes teza sa de drept îna­intea juriului examinatoriu al Univer­­sităței din București, a plecat la Par­is, pentru a-și lua doctoratul. Pe lănga drept, d sa va studia acolo și știin­țele. ate Un confrate anunță că consiliul de administrație al Băncei naționale după lungi discuțiuni, s’a pronunțat contra principiilor stabilite de d. Carp în proiectul de lege al guvernului pentru reorganizarea acestei Bănci. D. N. Fleva a avut ieri sérá o lun­gă întrevedere cu d. I. C. Brătianu, la care a prânzit. . . i­ Regele va asista mâine la importan­ta conferință ce doctorul Babeș va ți­ne la institutul bacteorologic.­­ D. C. Perticari, șeful comptabilității generale a statului, a depus raportul său î­n ceea­ ce concerne demonetizarea rublelor, făcută de fostul ministru de finanțe, Dim­. Sturza. . M­ D. V. G. Morțun își va pune candi­datura la colegiul al 2-lea și al 3-lea din Roman.­­­ In urma concursului depus la Iași, d­e0ra Olimpia Orghidan, va fi numită 2 gro­u­tă,țs Äazu­l Tramvaiul era, la sf Gheorghe, plin. Se urcă două doamne tinere. Nici un­ul dintre cei din căruță nu se mișcau din loc. 1 ăeala singur se sculă și zise : — Ofer jocul meu celei mai în vârstă dintre d voistră. Amândouă cocoanele opriră imediat tramvaiul și se coborâră. * * Un calän, ducând la furcă pe un osândit, îl zise: — Am să fac tot ce-ai putea, dar te prevestesc că n’am mai spânzurat pe nimeni încă. — Las, nu face nimic, respinse o­­sănditul, nici eu n’am mai fost spânzu­rat până acum. Vom­ fi indulgent și ne vom învoi.* * * Un cocoșat era întrebat o dată ce ar dori mai mult sa 1 facă­­ zeu drept, ca pe cei l’alți omeni, sau să-i facă pe cei l’alți omeni cocișați ca dânsul. — Mai bine aș vrea, răspunse el, să îi facă pe cei l’alți cocoșați ca mine, ca să pot avea plăcerea d’a mă uita la el, cum se uită ei la mine, acum. CORPURILE LEGIUITOARE O­A­M­E­E­A Ședința de la 21 Februare 1889 D. Menelas Ghermani, ministru de finanțe, depune mai multe mesagii, în­tre care un proiect de lege pentru mo­dificarea sistemului monetar, unul pen­tru introducerea etalonului de aur și unul pentru modificarea băncii de scumpt și circulație. D. Caton Lecca anunță două inter­pelări, una prin care întrebă pe guvern ce are de gând să facă față cu ac­chi­tarea lui Simion Mihălescu, ca nefiind însărcinat cu arendarea moșielor Efo­riei, și alta prin care întreba pe mi­nistrul de finan­țe asupra mai multor puncte relative la creditul funciar ru­ral și la priveghiarea acelei instituțiuni de către guvern. D. C. C. Dobrescu întrebă pe biu­­roü de ce nu se lasă țăranii în curtea Camerei. D. Mariu Isvoranu, vice-președinte, zice că va lua dispoziție să se cerce­teze și apoi va răspunde. D. I. Nădejde să plânge ae­menea de oprirea țăranilor de către prefectul poliției de a intra în curtea Camerei. D. Grig. Păucescu interpelează pe guvern asupra neregularităților de la creditul funciar rural. D. ministru de finanțe roagă că am­bele interpelări, aceia a d lui Lreca și a d-lui Păucescu, să fie com­­pute , va răspunde odată. D. N. Blaremberg se asociază la in­terpelările d-lor Paucescu și Lecca. Se naște un scindal din pricină că reporterul „Epocei“ a insultat pe d. deputat Nucșoreanu. D. I. Dumitriu interpelează pe gu­vern asupra interpelărilor ce socialiștii adresează guvernului. D. N. Filipescu exprimă regretele sale, că un reporter de nici o însem­nătate, de la ziarul la care colaborează și d-sa, și a permis un act de necu­viință față cu un coleg a­­seu din par­lament. D. Take Ionescu depune un proiect de lega -are zice că Statul contribue cu 300.000 lei pentru palatul de jus­tiție din Craiova. D. G. Apostoleanu loco­țiitor de ra­portor, dă citire articolului 16, nevenit 17, care s’a módid­at, ținându-se soco­teală de amendamentele aduse. D. Alex. Lahovary, ministru al do­meniilor, explica ca articolul 17 modi­ficat dispune că se vinde mai întâiei pământ acelora cari n’au de loc și da­că va mai rămâne se va vinde celor­­l’alți. Discuția se închide. Amendamentele se resping tote. Articolul 17 se primește în unani­mitate ast­fel precum a fost modifi­cat. După o mică discuție se voteaza ne­modificate articolele din proiectul co­mitetului delegaților, de la 18 —38 in­clusiv. Ședința se ridică. SENATUL Ședința de la 25 Februarie D. Vivier interpelează guvernul în privința faptului că o scrisoare trimisă de d. Pacha Protopopescu d lui Fântâ­­naru, în loc să o ducă poșta la destina­ție, a ajuns în mâinile d-lui Gr. Păucescu și acesta a citit-o la credit. D. Ion Plesnilă, senator dl Galați își des­voltă interpelarea relativă la tu­nelul de la Bărboși. Zice că din dosarul acestei afaceri nu să poate ști ce s’a petrecut cu a­­ceastă afacere, de part­ea în acest dosar nu să văd nici caet de sarcini, nici lu­crări pregătitoare, nici cine a fost în­sărcinat cu această lucrare. D. senator de Galați arată că lucrările începute sunt părăsite, iar ce s’a făcut este cu desăvârșire d­i­ctuos. D. ministru Marghiloman recunoște că d. senator Pi­sniia are perfectă drep­tate, că nici d-sa n’a putut vedea ce s’a petrecut cu ace­sta afacere care e un adevărat dezastru. D-sa cere să se acorde câte­va zile, până ce comisia însărcinată de d-sa, ca să studieze a­­facerea, îl va pune în deplină cunoștință de acestă afacere. Miercuri, 1 st 3) Marte 1889 D. Plesnilă consimte a amâna inter­pelarea, până ce d-nul ministru va a­­vea lămuririle ce așteptă. D. Theodor Rosetti depune proiectul de Lge pentru combaterea fi'ox'-ref. D. dr. Frumușanu, raportor, dă ci­tire raportului și proiectului de lege re­lativ la taxele asupra băuturilor spir­toase. D. Vivner cere respingerea legii fiind­că pune taxa pe suprafață în privința prunilor și fiind­că să deființeză prima de export. D. P. S. Aurelian susține luarea în considerație, rezervându­și dreptul de a cere ore­cari modificări și în special menținerea primei de export pentru spirt. Legea se ia în considerație. Art. 1 să votează fără discuție, cu modificările făcute de comitetul dele­gaților Senatului. La art. 2, d. Fleva propune un a­­mendament prin care să cere „scutirea de taxe a fracțiunilor de hectar, când "se nu trec peste 50 de pruni“ și un altul „prin care să cere scutirea de taxe pe timp de 4 ani, a hectarilor noi plantați“. D Ghermani combate amendamentul d-lui Fleva. D-sa cere încă ca taxa de la 2 fr. să se urce la 4 fr. de pogon. D. dr. Frumușeanu combate pe mi­nistrul de finanțe. D. Racotu propune un amendament pentru urcarea taxei la 4 lei. D. Codrescu propune un amenda­ment ca rachiurile din prunele rafi­nate să fie taxate ca spirturile. D. Greceanu propune un amenda­ment ca viile filoxerate să fie scutite de taxe. Comitetul delegaților admite urcarea taxei la 3 fr. Amendamentul să admite. Să admite și amendamentul d-lui P. Grâd’stranu. Amendamentele d lui Fleva și al d lui Codrescu să resping. Art. 2 să votează cu amendamentele votate. Ședința se ridică. PREA IMPORTANT LA MAGASINA CARAPATI Au eșit de sub tipar Non de tot și ceva rar Frumuse­e Marfisóre Forme noi ca stelișare Rotunde și inimióre Pentru Domne și Domnișare De argint și imitațiune Pe care se scrie­ ori­ ce nume. Și cu baba Douhia Lepădând cojacele, să îmbrace Iia. D­E­P­E­SI Turcia și Italia. Roma, 26 Februarie Se știe că, de când Italia s’a apucat să stabilesca­pcele naționale italienești, în dif­rite orașe din Siria, întâmpină numeroase greutăți din partea autori­tăților turcești. D. CrLpi a remis la 3 Martie lui Fotiades-Pașa o notă care semnalează un incident grav întâmplat la Alep, unde mai multe lăzi adresate consulului ita­­lian fură confiscate de vamă, sub pre­text că aceste lăzi trebuiau să conțină cărț școlare. D. Crispi semnaliza pe lângă aceea că din ordinul guvernato­rului Alepului, ulemalele fac predică în giamii în contra s­alelor italienești și că aceste predici constitue o primej­die seriosa pentru consulatul italian și personalul sculelor. D Crispi con­­chide cerând ca Porta să ia măsuri pentru a remedia la a­ dou­a­ „T­erau­­xi“ 300 Tainele Poliției PARTEA A DOUA „Drepturile de „mână-mortă“ sunt „scumpe, dar am și câți­va bani. Ridi­când piatra căminului din odaia cea „frumosă, vei găsi într’o ascunzătare „320 de ludovici de aur și 140 de „scude de șase livre. „Daca vei refusa acestă donațiune, „să știi că mă vei dispera până și în „mormânt... Primește, dacă nu pentru „d-ta, cel puțin pentru... nu îndrăsnesc „să scriu acesta, dar d-ta mă înțeleg . „Dacă Maurice nu va­­ omorî", eu „voi căuta să fiu mereu între el și glonte ; „el te va lua de soție... Atunci va tre­­­bui pate învoirea lui ca să primești „darul meu. Cred că nu ’l va refusa. „Nimeni nu pate fi gelos de cei morți. „Afară de asta, el știe că n’ai avut „nici­odată o privire pentru bietul țe­­­ran, care te-a iubit atât de mult... „Nu te supăra de cele ce’ți spun ! „sunt ca și în agonie, nu e așa? și sunt „sigur că nu voi scăpa... „Aide... adio Marie-Anne. „Chantouineau.“ Maurice o citi și el în două rânduri, înainte de a înapoia acea scrisore în care la fie­care curent se simțea o pasiune sublimă. Se gândi un moment și cu o voce înecata : — Nu poți să refuzi, zise el, ai face rău! Marie-Anna, de­și își căpătase cunoș­tința, era tot slabă, așa că nu era chip să se scule din pat. După îndemnul l lui Ba­­vois, Maurice aduse un doctor din îm­prejurimi. Acesta declară că tânăra damă, afară că era însărcinată, avea și un mare chin moral care putea s-o prăpădescă. Maurice se gândi o zi și o nopte și ajunse la concluzia că chinul nu putea să fie din altă pricină de­cât că biata fată își simțea rodul în pântece fără să fi fost cununată. Pe vremea aceea în Piemont se putea cine­va cununa fără tote formalitățile de azi. După alte trei zile de mari îngrijiri bolnava se simți mai bine și fugarii putură să-și continue călătoria. Ajungând la Viena, aci un preot bi­necuvânta căsătoria dintre Maurice d’Escorial și Marie-Anna Lache j­­ar și după ce îi înscrise în registru bise­ricei sale, le dete un act pa care’l is­căliră ca martori un om din sat și ca­poralul Bavois... Preotul Michon, înainte d’a se despăr­ți de Maurice, îi spusese să se duca la Turin cât va putea mai în grabă. — E un oraș mare, îi zise el, vă veți perde în mulțime. Ceva mai mult, am acolo un prieten, a căru adresă ți-o voi da, te vei duce să’l vezi și sper ca prin el să ’ți dau noutăți despre ta­tăl d-tale. Deci Maurice, Marie Anna și capo­ralul Bavois se îndreptară spre Turin. Dar inavitau forte încet, fiind siliți să ocolască drumurile cele frecventate și să renunțe la mijloacele obișnuite de transport. După cum erau și locurile pe unde treceau­­ , închiriau o căruță sau mai adese­­­ori cai­ii umblau de la răsăritul sorelui și până noptea. A­ceste ost­ealt cari ar fi trebuit să omore pe Marie-Anna, din potrivă o în­sănătoșiră. După 5 sau 6 zile puterile i se întorceau și sângele i se ridica în obrajii ei îngălbeniți. — Destinul se va osteni pate, îi zi­cea Maurice. Cine știe ce răsplată ne păstreză viitorul! Nu, destinul nu ostenise, nu era de­cât o uitare a sartei. Maurice sfârșise de prânzit și se scu­lase de la masă ca să plate mă birtași­­ței, când un strigat sfișietor îl făcu să se întorcă. Marie-Anna pa­idă, cu privirea rătă­cită, ținea în mână o gazetă și zicea cu o voce turburată :­­— Colo... Maurice... privește !... Era o gizd­a francesă, verbe de 15 zile, uitata fără îndoială de vre­un c­­­lător și care da atunci rămăsese pe a­colo. Maurice o luă și citi : „Emi a fost executat Laeheneur, ca­pul revoltaților d la Montaignac. A­­cd miseralul răsvrătitor și-a păstrat, până și pe eșafod, vinovata îndrăsneala des­pre care a dat atâtea dovezi...“ Și tot articolul, scris sub influența i­­deilor d-lui de Salrmeuse și ale marchi­­zului de Courtomieu, urma pe acest ton. — Tatăl meu a fost executat! re­luă Marie-Anna cu un aer posomorit, și eu fiica lui n’am fost acolo, ca să-i primesc ultima-i voință și ultima-î pri­vire... Se sculă și cu un ton poruncitor. — Nu voi merge mai departe, zise ea; trebue să ne întorcem îndărăt, fără să mai perdem o minută! vreau­ să mă întorc în Franța. Sa se interna în Franța... era să se expue la o lei mai mari primejd­i! Acesta observare o făcu și caporalul Bavois, dar cu multă sfială!.. Batrânul soldat se temea să nu fie luat drept un fricos... Dar Maurice nu ’l asculta. Tremura !... I se părea c­ă baronul d’Escorval fusese atins și lovit în ace­­laș timp cu Laekeneur. — Da, să plecăm ! strigă el. (Va urma)

Next