Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)
1889-06-03 / nr. 121
o Anul VI.—No. 121 CAMSNDAIK P.E 188® Ortodox Vineri 2 Iuniu.—Nichifor. Cato 11 o Vineri 14 Iuniu.—Basiliu. Soarele răsare la 4-15; apune la 7.48. Efemeride 2 Iuniu 1772.— Turcia consimte la răpirea Bucovinei de către Austria. BUCUREȘTI, 2 IUNIU In unul din numerile trecute, în vederea apropierii examenelor de finele anului, am atins o cestiune a cărei ridicare ni s’a părut oportună în acest moment , anume aceia a învățământului fetelor. Am spus că, după părerea nostru, acest învățământ e forte greșit organizat, căci el nu ține câtuși de puțin samă de viața practică și de trebuințele ei și face din copile niște fiind noapte pentru viața de familie. In adevăr, în seólele de fete, nimic din ceia ce are directă legătură cu viața de tote zilele nu se predă. Fetele învață cosmografie, algebră, geometrie, fizică, chimie, piane și câte altele, cunoștinț cari în absoluta majoritate a cazurilor sunt menite să nu gasesca nici o aplicare în viața practică. Și se știe care e sorta noțiunilor câștigate în scală și de cari cineva nu se mai servește după ce a ieșit din ele: acele noțiuni se uită. Timpul întrebuințat pentru câștigarea lor, forțele cheltuite și sacrificiile bănești făcute, rămân aruncate în vânt, fără nici un folos, adică sunt o pagubă reală din cele mai simțitore și care influențeză în chipul cel mai funest asupra societății, căci, ca să câștige cunoștinți nefolositore, ea n’are nici o ideie da trebuințele la care e chemată să satisfacă în sfera ei naturală de activitate și nu e de loc pregătită în vederea lor. Avem, ce e drept, câteva scoale profesionale de fete. Dar ele sunt departe de a împlini lipsa da care ne plângem ; pentru ca să se înțeleagă repede acesta, e destul să spunem că rolul femeiei în familie nu stă în a croi o rochie și a cósea rusă. Școalele profesionale sunt cât se pote de folositare, dar ele nu ating cestiunea ridicată de noi și o lasă cu totul în piciure. Dacă voim să dăm temelii seriose societății române, dacă voim să asigurăm propășirea nostră seriosă, atât pe terenul economic, cât și pe cel intelectual și moral, e vădit că trebuie se ne dăm ostenela a rezolva acestă mare chestie a educațiunii femeiei, înțelege oricine că, dacă femeia reprezintă jumătate din societate, și dacă acesta jumătate, printr’o greșită direcțiune a educației, e nedestoinică pentru viață, atunci societatea întreagă trebuie să sufere și să fie condamnata, nu numai d’a nu progresa, ci chiar de a da înapoi. Pentru ca se punem și mai bine în lumină pericolele situațiunii de azi, să rezumăm această situațiune într’o familie. Să luăm o căsnicie în care bărbatul e om muncitor și regulat. Dacă femeia n’are ideie de economia casnică, dacă în ea nu e dezvoltat spiritul de ordine, dacă satisfacerea trebuințelor casei e lăsată esclusiv pe mâni străine, e firesc că, oricât ar produce bărbatul, oricât ar aduce în casă, gospodăria nu va putea să prospereze. Mai mult decât atât, copiii, cari până la oarecare vârstă suferă mai mult influență mamei, nu se vor putea desvolta, așa încât, ajunși mari, să devie niște membri folositorilor, familiei lor și societății. De la o generație la alta, familia pe care am luat-o de exemplu va da deci fatalmente înapoi. Familie cu familie constituiesc societatea ; și dacă majoritatea familiilor dintr’o societate sunt în condițiile celei de mai sus- și la noi e marea majoritate — atunci înțelege oricine că națiunea e în pericol. 5 Nasfir în Capitală.—All Hani in Justețe Sâmbătă, 3 (15) Iunie U89 SPAKE !fI TOTE ZILELE LA 7 ORE SIMINEATA f. J ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE ------------------- artBLE- . 20 Leî Pe lan. . . 24 Le se primesc numai la REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA //Ț^*lăhî,y. K) * Pe 6 luni . . .*12 „ ADMINISTRAȚIA ZIARULUI *BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU, 19 BUCUREȘTI_____BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU II, BUCUREȘTI Chestiunea nu e deci din cele secundare, cari pot să fie amânate ; din potrivă, ea e d’un interes capital pentru viitorul nostru, putem zice chiar că de la ea depinde acest viitor. Oamenii noștri politici, acei cari sunt sa îi aspiră să fie la cârmă, trebuie deci să și îndrepte atențiunea asupra ei, s’o studieze și s’o rezolve cât mai neîntârziat. DIN GRECIA Corespondența parte a „ Universului“ Atena, 28 Msiü. Festivități De când cu sosirea marelui duce Pavel al Rusiei, logodnicul fiicei mai mari a regelui Greciei, prințesa Alexandra, a fost o serie de festivități la curtea nostra regală, care s-au terminat prin plecarea suveranilor în vizită la Petersburg. Această strălucită alianță a umplut de bucurie inimele grecilor, cari văd într’ânsa prognosticul unei sprijiniri puternice din partea Rusiei, pentru ca elenii s’ajungă la idealul lor : unirea tuturor grecilor. Acesta speranță e dată și de faptul că apropiarea Rusiei de țara acesta coincide cu supărarea colosului de la Nord pe bulgari, dușmanii seculari ai grecilor. O stanie Cu mare ceremonie s’a inaugurat la Syra statua ridicată în memoria amiralului Miaoulis și lucrată cu multă artă de sculptorul național Bonanou. La această inaugurare asistară regale și cu regina, principele ereditar Constantin,prințesele Alexandra și Maris, cum și marele duce Pavel. Andrei Miaoulis e unul dintre cei mai mari eroi ai grecilor. Născut în 1772 la Negroponte, el a murit în 1833 în Athena și a fost unul din șefii răscoalei de la 1821. Fiu al marinarului Dimitri Bocas, el obținu la vârsta de 19 ani comanda unui miracul, de unde i s’a dat porecla de Maoulis, cu care s’a făcut celebru. Cu acest mic bastiment, el făcu o mulțime de lungi călătorii și se îmbogăți. Atunci se așeză la Hydra, unde căpătă o mare influență. In revoluție . La primele mișcări revoluționare, Miaoulis se sculă între cei dintăi. El urmă, cu cheltuiala sa proprie, un bastiment, pe care-l numi Leonida, se uni cu flota greacă și luptă sub Tombasi, după mortea căruia fu numit comandant general al tuturor forțelor maritime. Multe fapte viteze a făcut și prin dibăcia sa—a câștigat marea bătălie da la Patras, când sfărâmă flota lui Ibrahim pașa. După război și, fu persecutat de guvernul provizoriu, apoi, după venirea pe tron a regelui Ozon, fu numit inspector al arhipelagului. înmormântarea lui Miaoulis se făcu cu mare onore. Corpul seü fu depus lângă mormântul marelui Temistocle. O dramă barbară Intr’un sat din munții noștri s’a întâmplat o dramă care arată cât de napoiați sunt unii din muntenii noștri în civilizație. Un anume Kokri, tăietor de lemne, avea o nevastă frumosă, de care era gelos foc. Bănuind deunăzi că nevasta se uita cam prea... galeș la îngrijitorul unei moșii din vecinătate, Kokri hotărîse și răzbune. El își puse îndeplinire planul noaptea, pe când nevastă-sa dormea. Kokri spintecă pe femeie și—deorece era grea de șase luni—scoase din pântecele ei copilul care credea că e rodul adulterului, și îl aruncă într’un foc mare , aprins anume. După asta, se constitui însuși prizonier. Ceea ce e mai teribil, e faptul c& să crede că femeia era credincioasă. Sigma: întâmplări din țară Accident nenorocit Individul Soliman Ismail, lucrător la calea ferată Dobrina-Huși, sărind de pe vagonetele cari mergeau încărcate cu pământ, a căzut cu piciorele între șine, și călcându-i-e rațele, i le-a sfărâmat pănă la glezne. Pacientul a fost transportat imediat la spitalul din Huși, unde a încetat din viață. Sinuciderea din Huși Tânărul Neculai Roiu, în vârstă de 17- 18 ani, fiul profesorului Iorgu Roiu din Huși, ducându-se la via bunicei sale Catinca Semaca, s’a împușcat cu un revolver în partea stângă a pieptului. Cu tóte îngrijirile ce i s’au dat la spitalul local, el a încetat din viață. «! Zdrobit Ion Radu Ciobanu, din comuna Ianca, județul Romanați, morar la mora d-lui Tache Stoenescu, voind a se uita pe lângă vălupul morei unde curgea puțin malaia, rata i-a apucat mânica cămășei și l’a tras cu gâtul între vălug și măselele ratei, de unde, fiind scop, a încetat din viață după 5 ore. Foc Un copil, de 6 ani, al locuitorului Neculai I. Iuniță din comuna Verșeni, comuna Miroslovești, județul Suceava, jucându-se în șura din ograda casei, a aprins un chibrit și, aruncându-l în eslea cu paie, a luat foc șura, apoi casa, gardurile și tóte dependințele, arzând cu desăvârșire, împreună cu parte din strae, popușor din podul casei și alte obiecte casnice și agricole, precum care, sanie, plug, etc. # înecați Locuitorul Niță Bădălace, în vârstă de 65 de ani, din comuna Bădenii Ungureni, județul Muscel, ducându-se spre casă în cătunul Lunca-Gârlii, a căzut în rîul Dâmbovița de pe puntea de la capul priboiului, unde s’a înecat. Cadavrul a fost scos de Niță Mihaiu, care se afla pescuind, și de un altul care trecea cu o povară de lemne în spate. Copilul Ștefan, fiul lui N. C. al Stancului, din comuna Jirovu, județul Mehedinți, jucându-se pe marginea unui heleșten, a căzut în apă și s’a înecat. — Copila Elena, fiica decedatului preot Gh. Câmpescu, din comuna Cârligu, județul Roman, în vârstă de 13 ani, pe când se afla la privit orzoică pe moșia Frățești, ducându-se împreună cu alte copile să se scalde în pârîul Briseanî, și dând într’o groapă, s’a înecat. Cadavrul ei s’a scos după o jumătate oră de către locuitorul Constantin Groapă, care se afla în apropiere la prăștt. Cașul s’a comunicat parchetului. © Trăsnet Căzând ploaie cu fulgere pe teritoriu comunei Poiana-Iurasc, județul Roman trăsnetul a căzut asupra casei dlui C Iliadi, proprietar pe acolo, contusionând pe servitoarea Catinca Purice, ce se afla în pod pentru serviciu.