Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)

1889-06-25 / nr. 140

I f­ Universul No. 140 lului aflate în aceste depozite căt și pen­tru curățenia ce a găsit în magazii , la ,p­e care a mulțumit șefilor și ofițerilor res­pectivi, pentru buna îngrijire și marea ac­tivitate ce pun în administrația averea statului.­­ Se comunică din Iași că rezultatul an­chetei de la liceu ar fi defavorabila di­rectorului Burlă. Ancheta ar fi descoperit că Burlă a căutat să facă intrigi printre elevi, ca să recla­me contra profisorului internatului d. pro­­­­fes­or V. Dogaru. 3ES D. general Manu, ministru de războiu, a stabilit pentru 8 zile plecarea d-lui co­lonel Jack Lahovari la Sigmaringen în ziua­­ de 26 curent spre a supune m. s. regelui a semna pentru ziua de 1 Iulie e., urmă­toarele decrete : 1) A. S. Ferdinand, principe moștenitor,­­locotenent, la gradul de căpitan. 2) Colonelul Jack Lahovari, la gradul de general în locul d lui general Pilat, trecut pe aceași zi la pensie. 3) Maiorii Rentz și Mihăescu, la gradul de sub-intendenți. 4) Colonelul Oprescu, ca director gene­ral al părții administrative din minister. 5) Toți ofițerii inferiori și superiori care­­ în diferite ramuri corespund legei de îna­intare. 6) Cei 22 de sub-ofițeri cari la 17 A­­prilie au reușit cu deplin succes ca sub-locotenenți asimilați în diferite ramuri administrative. 7) Elevii anului 2 din școala de ofițeri un număr de 58 în diferite ram­uri. 8) Tabloul pensionarilor ofițeri : generali, ofițeri superiori și inferiori în număr total de 138 cari corespund legei pen­siunilor ca intră în vigoare pe ziua de 1 Iulie curent spre a fi trecuți la pensie lăsându-se ast­fel câmpul de avansare­­ deschis. Avansarea elevilor școalei militare de la Bistrița, a stabilită de d. general Manu, ministru de războiu, pe ziua de 1 August 1889. * D. general Manu, ministru de războiu, a stabilit în noua organizare a departamen­tului ce intră în vigoare pe ziua de 1 Iulie curent, ca toți ofițerii de prin cancelariile militare, să fie luați din administrație și cei­l­alți asimilați, iar directorii servicii­­lor numai, pot fi și combatanți. Mâine Duminică 25 Iunie, va avea los tragerea rotăriei din Paris. Toate biletele rămase nev­îndute până­­ astă­zi, se vor strânge și depune Dumi­nică la toate intrările gradinei Cișmi­­giului unde va avea loc și tragerea. Vînzarea lor va dura până la ora 2 p. m., când cele nevândute se vor lua și în­chide în casa de fier, ce va fi așezată pe estradă în fața publicului. Iată cum vor funcționa membrii comer­ciali ai tribunalului de Ilfov în timpul va­canțelor : De la 1—25 Iulie, d. Christu D. Elef­­terescu. De la 26 Iulie până la 31 August d. N. O. Ioanianu. 4 D-nn inginer Vernescu a fost numit inginer asistent la băile de la Lacul-Serat.­­ Venerabilul cetățean Ioniță Hrisanti, în etate de 76 ani, fost deputat în diva­nul Ad-hoc în 1857, deputat în consti­tuantă, fost președinte al trib. Tecuciu și ai comitetului permanent, președinte al societății de economie „Prevederea“, tot­deauna luptător neobosit și bun pa­triot,—a încetat din viață Mercur! 21 Iu­nie, 10 ore noaptea, după o scurtă su­ferință, în urma unui acces de apoplecsie. „ Se vorbește cu insistență cum că d. Herișescu, inspector general al poștelor și telegrafului, va fi înlocuit. * 1 — 3 Sâmbătă, do­ctorii vor da un banchet în onorea d-lui dr. Asaky. Cu începere de la 1 Noembre viitor societatea de asigurare „Dacia-România“, va face împărțirea averea grupei de aso­­ciațiuni mutuale de supravețuire a anu­lui 1889 a fostei societăți „România.“ + D-ra Littmann, odinioară elevă a con­servatorului nostru și care a cântat în I­­talia în stagiunile trecute, cântă acum la Londra sub numele de d-ra Lita, la tea­trul „Covent­ Garden.“ ¥ Este vorba ca școala comercială din București, să fie ridicată de ministerul comerciului, la rangul de academie co­mercială, după modelul celeia din Graz. 4 Actele concursului pentru catedra de limba română de la școla normală de in­stitutori, au fost comunicate ministerului instrucției publice. 4 Din Brăila se scrie că în urma ploaei torențiale ce a căzut asupra acelui oraș în ziua de 13 c., mai bine de 18 case de ale locuitorilor au fost distruse; de a­­semenea și 14 magazii de la port, au fost inundate, suferind paguba mari. 4 Joi sară la orele 8, a avut loc in sala Otelului Union, banchetul dat de studenții facultăței de medicină iubitului lor profe­sor doctorul Asaky, pentru reîntoarcerea d sale în țară. Afară de studenți cari erau în număr de vr’o 150, au asistat mulți medici distinși d’ai noștri­, între care Buicliu, Istrati, și alți. Dintre colegii d-sale, profesori ai fa­cultăței n’au asistat nici unul. Dr. Istrati a fost aclamat ca președinte al banchetului. S’a citit mai multe depeși și scrisori de la persoane invitate ce n’au putut să a­­siste. Intre altele o scrisoare a d-lui efor Blaremberg în care își arată admira­­țiunea sa pentru doctorul Asaky. In urmă s’a început toasta. Primul al d­lui Assaky care a mulțumit studenților pentru onoarea ce-i fac. in urmă a vor­bit d­in*. Marinescu student al facultății, dr. Istrati, dr. Kiriac, Laurian, Frunzescu de la „Lupta“, Gr. Ventura care a băut pentru Francia muma intelectuală a doc­torului Assaky și a noastră a mai tutulor. Dupe acest toast care a fost viu a­­plaudat muzica a cântat Marseilleza. S’a ținut și alte toasturi. Banchetul s’a sfârșit la orele 11. .+ Comisiunea numită de ministerul indus­triei pentru a asista la esamenele școalei de arte și meserii, va presinta d-lui mi­nistru Peucescu un raport, prin care va cere reforma totală a programelor de studio. Comisiunea va avea în vedere la întoc­mirea acestei programe, specialisarea bine hotărîtă, a de Tînărul Dinicu, odiniora elev al con­servatorului din București și actualmente elevul favorit al tuturor profesorilor con­servatorului din Viena, va merge în cu­rând la Paris, pentru a da vreo 2—3 con­certe la Trocadero. + Stațiunile Bărbătești, Bibești Filiagi și Gilort se introduc ca stațiuni de expedi­­țiune în tariful excepțional No. 3. + In sesiunea aceasta s’au presentat la examenul de bacalaureat în Iași, 50 de andidațî, dintre aceștia au reușit sa tesă 38. Examenul oral s’a sfîrșit și azi se vor ști rezultatele. 4 Azi, se judecă de Curtea cu jurați din Capitală, procesul lui Ștefan Venescu, au­torul asasinatului de la Tăbăcari. Acusațiunea va fi susținută de însuși d. procuror general Burada. Eri, portărelul Curții a mers la peni­tenciarul Văcărești, unde față cu directo­rul, a înmânat acuzatului o copie după lista juraților.­­ Se vorbește de numirea d-lui Ștefan Eleftarescu în funcția de casier central al ministerului de finance. D. Elefterescu a mai ocupat o dată această funcție.­­ D. Lascar Catargiu e definitiv hotărît de a presenta Camerei în sesiunea viitore un proiect de lege prin care D­obroge­a să se bucure de aceleași drepturi ca și res­tul țerei. Pentru acest scop, d-sa pe lângă știin­țele culese din inspecția ce o va face per­sonal în Dobrogea, va cere și prefecților mai multe date statistice. & La societatea Română de arme, gim­nastică și dare la semn, din str. Brânco­­veanu No. 16, va avea loc Duminecă 25 Iunie începând la 8 ore dimineața ser­barea anuală, concurs și distribuirea pre­miilor, pentru care sunt rugați toți mem­brii a lua parte la această serbare. <#* După terminarea inspacțiunilor sale. d. Lascar Catargiu va adresa M. S. linkül un raport asupra stărei în care a gmPH diferitele județe ale țarei. Acest raport va fi publicat în „Moni­torul Oficial“. 3. Domnul Dimitrie Ceaianu, directorul g­e­­neral al poștelor și telegrafelor a înaintat un raport ministerului de interne, prin care arată starea de miserie și insufici­ența a localului unde sunt instalate ser­viciile poștale și telegrafice din Capitală. D. Ceaianu cere d-lui ministru ca să schimbe actualul local cu prefectura poliției Capitalei, pe locul căreia s’ar putea con­strui un adevărat Palat, comod, în centru și în același timp higienie, iar prefec­tura să se mute în localul ocupat actual­mente de direcția poștelor. Eri de dimineață d. prim-ministru Las­­căr Catargiu, împreună cu d. Craianu, directorul general al poștelor a început a face cercetări la direcția generală a a­­cestui serviciu pentru a descoperi ade­vărul in privința gravelor acusațiuni ce se aduc în contra d-lui Harișascu, in­spectorul general.­­ Primăria Capitalei a hotărât înființarea unui antrepozit model de visuri la Co­­troceni. D. Pache Protopopescu a adresat minis­terului de interne un memoriu relativ la această decisiune a consiliului comunal. Ștefan central o dată ,Moni- ILUSTRAȚIA NOASTRA La 25 luniu stil nou, s’a serbat la [ Stuttgardt, capitala regatului Wurtem­­­­berg, jubileul de 125 ani de domnia ai regelui Carol. Actualul rege al Wurtembergului, a că­ruia fotografie o dăm­ în pagina întâia, s’a născut la la 26 și s’a urcat pe tron la 25 luniu 1861. El a voiajat mult prin Europa, s-a că­sătorit la 1846 cu Olga, fiica Țarului Nicolaie; la 1870 a fost dintre cei din­tâi care a aderat la confedarațiunea ger­mană. Wurtembergul a propășit mult subt domnia lui. In anii din urmă, regele Ca­rol a fost mai mult bolnav. ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ co Regele României Sigmaringen, 23 iunie. Regele și Regina României au plecat la Umkirch, aprope de Friburg, șederea de vilegiatură a principelui Leopold. Conflictul germano-svițeran Berlin, 23 iunie. „Jurnalul oficial“ publică trei depeși ale principelui de Bismarck adresata mini­strului Germaniei în Elveția. Aceste trei depeși, datate de la 5, 6 și 26 iunie conțin vii reclamațiuni în contra­atitudinea Elveției care încuragiază și pro­tegiază pe socialiștii germani. Depeșa din 26 iunie denunță tratatul din 1876 relativ la domiciliu, între El­veția și Germania. din Austria Viena, 23 Iunie. „Fremdenblatt“ zice că deplina identi­tate de vederi ce există între direcțiunea afacerilor străine și raportorii celor două Delegațiuni e o nouă probă de liniștea și de desinteresarea tuturor populațiun­ilor imperiului pe lângă cam­ politica comite­lui Kalnoky găsește un sprijin puternic. Foaia vieneză adaugă că Austria nu e chemată să exercite o acțiune oare­care cu ocazia fie­cărei mișcări a unui partid în Serbia sau în România. Ea n’ar face o de­cât în cazul când aspirațiunile ar fi de natură a jigni drepturile și interesele sale. Atunci judecata sa bine-voitoare și obiectivă ar trebui să facă loc unei alte datorii ce ar îndeplini de­sigur.­­ Comisiunea bugetară a Delegațiunii austriaca a adoptat restul articolelor din bugetul extraordinar al ministerului de războiu. Ea a început discuțiunea bugetului ordinar al armatei. In privința creării a 14 baterii mari, ministrul da­resbel a declarat că e de trebuință să se sporească artileria în pro­porție cu a celor­l­alte țări; el a spriji­nit mai cu deosebire trebuința de a nu rămâne înapoi pe acest teren, căci pri­mejdii grave ar putea rasulta. Ministrul a declarat în urmă că crea­rea unui al treilea batalion al unui regi­ment pentru drumurile de for și telegra­fe e minimul exigențelor sale.­­ Proectul de procedură criminală mi­litară se află în stare de negociat­­ între cinci ministere. Nu e deci probabil că a­­ceastă Gestiune va fi în curând resolvată. Țarul și Germania Berlin, 23 Iunie. „Bost“ zice că știrea privitore la apro­piata sosire a Țarului la Berlin și la în­trevederea sa cu împăratul Germaniei tre­­bue să fie considerată ca o curată născo­cire și ea o manoperă de Bursă, având de scop de a menține o încredere oarbă în valorile rusești. Foaia berlineză combate în urmă opti­mismul ce s’a creat oficial în privința va­lorilor rusești. Regele Alexandru și țarul Cralievo, 23 Iunie. In ziua ungerii regelui Alexandru, s’a dat un mare prânz în onorea d­lui Per­­siani. Tânărul suveran a ridicat un toast în sănătatea nașului său iubit Alexandru al 111-lea, împărat al Rusiei, care­­ i-a făcut onoarea particulară de a face să se re­­prezinte la ceremonia ungerii de ministrul său, d. Persiani. Tânărul suveran a terminat toastul său prin strigătul: „Trăiască împăratul Alec­­sandru !“ D. Persiani a mulțumit regelui și a dat asigurarea simțimintelor celor mai bine­­voitore­gi celor mai amicale ale Ța­rului pentru tânărul suveran. Regele va sosi la Belgrad la 30 iunie, stil vechiü. Catastrofa din Franța Paris, 23 Iunie. Lucrările de scăpare la St. Etienne s’a întrerupt în urma inundării puțului St. Louis care comunică cu puțul Verpilleux. Trupele păzesc puțul pentru a împe­­dica năvălirea mulțim­ei. Două ingineri voind să se scoboare în puțul în care gazurile au făcut explozie, au trebuit să fie urcați îndată. Ei au fost pe jumătate asfixiați. D. Carnot și ministrul lucrărilor publice au trimes ajutoare.­­Subscripții particulare s’au deschis la Paris. Duminecă, 25 iunie (7 iulie) 1889 Ziarele au deschis și ele subscripții în timpul dimineței. Cu tota activitatea și devotamentul ce se depun în lucrările de scăpare nu s’au obținut rezultate . Numai s’a dobândit trista siguranță că sunt de la 180-200 de morți din cari cea mai mare parte nu vor putea fi regăsiți. Miniștrii Constant și Guyot au plecat în timpul serei la St. Etienne. S’au trimes ajutore, dar credite supli­mentare se vor cere după intorcerea d-lor Constans și Goyot. întrebat asupra catastrofei din St. E­­tienne, ministerul a răspuns ca ultimele știri anunță că numărul morților e de 196. Căsătorie Viena, 23 Iunie. Se anunță din Petersburg ziarului „No­ua Presă Liberă“ că în cercurile Curții se așteaptă în curând logodirea principe­sei Anastasia de Muntenegru cu marele duce Dimitrig Jomistandinovici. Se asigurl SJHpr­emenea că Țarul ar dor­­mai cu deosebire căsătoria marelui­­duce moștenitor cu principesa Elena de Muntenegru. — „Jurnalul oficial“ publică punerea în retragere, pentru motive de sănătate, a guvernatorului Triestului baron Pretis, care e numit membru al camerei senio­rilor, ca recunoștință pentru serviciile în­semnate ce le a adus statului. Protestare Atena, 23 iunie. Arhiepiscopul de Corint a adresat Si­nodului o protestare în contra decisiunii guvernului care refuză a convoca consi­liul local pentru a judeca pe episcopii a­­cuzați de simonie. Statua libertății Paris, 23 iunie. ErT, a avut loc în insula Lebedelor, inaugurarea solemnă a statuai Libertatei care luminează lumea. D. Carnot a asistat la ceremonie. S-au pronunțat discursuri de către pre­ședintele consiliului municipal, de minis­trul Statelor­ Unite și de d. Spulzer. Discursurile au fost aclamate de o mulțime imensă. V Turburări în Armenia Constantinopol, 23 Iunie. Știri din Erzerem semnalează arestarea câtor­va Armenieni asupra bănuelii exis­tenței unui complot în contra guvernului. Se asigură că Poarta are intențiunea da a trimite în Armenia spre a potoli fierberea spiritelor, pe monseniorul Rimian, fost episcop de Wao, care e forte popu­lar și forte iubit și în Armenia. — Mohsin-Khan pleacă mâine­­a Ma­­rienbad de unde va merge la Paris. După ce va fi primit de Șahul, va merge la Stockholm ca să asiste la congresul orientaliștilor. — Noul ministru al Americei, d. Hirsch, a fost primit ieri în audiență solemnă de către Sultanul și a prasintat Suveranului scrisorile sale de creanță. Primirea a fost foarte cordială, Isprăvindu-se peste câte­v Blestematele Parisului, curând fascicula No. 1 din REGINĂ FRUMUSITEI Român dramatic-criminal de mare sensațiune de celebrul scriitor parisian ADOLPHE BELOT Atragem deosebita atențiune a citito­rilor asupra acestui nou roman, care în­trece în frumusețe toate romanele publi­cate până acum. Megina Frumusețe! va apare în fascicule zilnice ilustrate ce se vor vinde 5 bani în toată țara. Acest roman va ține tel mult 40 de fascicule. IF’oița, „Trai Ty era­ j.l-CLI“ 44. FIICA OCNAȘULUI VII Darea afară — Nu te îngriji de mine, Filomene. Și la dus și la întors voiu merge cu tră­sura... Cu toate că băuse vin multișor, Mar­gareta clănțănim din dinți de frig gi de boală. Ea se înfășură în gat, puse pe cap o brobóda, în buzunarul hainei puse banii ce­ i mai românești din cei șase galbeni dați de doamna Emilia, sărută din nou pe copiii adormiți și pe Filomena, căreia i­ se uscaseră lăcrămile și nu avea putere nici se plângă și plecă însoțită până la poarta casei de Filomena cu o luminare.. La poartă vântul stinse luminarea... Cele două surori iar începură să se îmbrățișeze și să se sărute... Apoi, zicân­­du și adio, Margareta se pierdu în întu­­nerecul ulicioarei și pieri din ochii Filo­­menei... Stradele erau întunecate, tăcute și pustii. Frigul era mare. Nu trecea nimeni pe strade... Margareta ajunse repede în strada „Fo­aia“ la puntea Nouă... Vîntul mișca lumina razelor de la fanare cu ulei de pe acea stradă... Fata merse tot drept, crezând că va găsi vreo tră­sură.... Ajungând la „Foaia,“ auzi aproape de ea zgomotul unor pași măsurați și grei... și grăbi mersul.... dar iată... fără de veste o lumină ș i lovește ochii și un glas gros îi strigă : „stai !“ Nenorocita tresări înfricoșată. Era o patrulă de poliție. Margareta se văzu înconjurată de jan­darmi gi gardiști caii puseră mâinile pe ea. — E una din cele ce bat podurile — zise șeful jandarmilor zîmbind și uitân­­du-se la lumina felinarului orb la fată. Surprinderea, frica, rușinea, tremurătura, opriră cuvintele pe buzele sărmanei fete. Ins­pectorul de poliție, care comanda patrula și care se întîmpla a fi un om de treba, avu milă de fată și dând la o parte pe agenți săi, o întrebă ce era și ce făcea. Margareta încurajată răspunse că era o onestă cusătoreasă, care, de­ore­ce tre­buise să dea sera târziu o rochie de gală a unei domne mari care se ducea într’ acea seră la bal la San Carlo, se ducea acasă grăbită... Adesea se întîmplă ca minciuna să aibă mai repede crezămînt de­cât adevărul. De aceea inspectorul, fie că în buna cre­dință lua de adevărate vorbele fetei cu o înfățișare aga de onestă, fie că fiind „joia grasă“ vroia să închidă ochii asupra prim­­blărei nocturne a acelei „umbre“ feme­iești, o lăsă să-și vadă de drum și porni cu patrula spre „Grădina Botanică“, în vreme ce Margareta, care scăpase așa de bine din primejdie, lua încet drumul opus, căci frica ’i tăiase da tot puterile. Merse ast­fel până la teatrul „Perte­­nope“, unde era reprezentație într’acea sară, când auzi zgomotul unor trăsuri care venia repede spre dânsa. — La o parte­­ strigă vizitiul, plesnind din bicid — Stai— strigă repede fata și se sui în trăsură, zicând birjarului : — Uliciora „Campana“, mahalaua To­ledo. Birjarul dădu bicii cailor și întorcând porni iute spre locul unde i­ se spusese, de­și calul său nu prea părea voios să umble alt­fel de­cât la pas și mai curînd ar fi vrut să se afle în grajd de­cât pe drum. — In zece minute, Margareta ajunse a­casă la Amalia, care era deja gata și îmbrățișa și sărută pe tovarășa sa dând semne de mare afecție. Două cuvinte asupra Amaliei, al căreia nume i’am aruncat deja încă o dată așa în treacăt. Ea era cea mai învârstă din lucratorele domnei .... cronica scandalosa o arăta ca legată cu un tânăr din garda regală, care se zicea, nu știuse să o păzescă tocmai bine. Ori­cum, însă, Amelia era o fată bună și modestă; pierduse de curând pe mă-sa și era în doliu. Nu știm cum ea a­­flase taina dragostei nenorocite a tovară­șei sale Margareta, pe care o iubia în­­tr’adevăr, și cum cunoștea pe mișelul se­ducător și știa că el sta în legături cu cocheta Luiza. Aflase că tânărul așezase pe blonda într’o casă mobilată la Chiaia, unde mai erau și alte femei de o repu­tație echivocă și unde petrecea naptea în chefuri la dânsa. Și într’acea noapte de joia grasă mai mulți prieteni ai lui Ana­­nia și cu el erau să se ducă mâncați la bal la San Carlo. Sigură de acest lucru Amelia se gândise să procure o surprin­dere plăcută celor doi amanți punându-se în cale pe Margareta și nădăjduind că ast­fel, văzându -i pe ticălosul ei trădător lângă Luiza, Margareta se va vindeca de patima ei și nu va mai suferi de înșelă­ciunea lui. Erau două ceasuri după miezul nopței... Balul de la San Carlo era vizitat de o mulțime de măști. La auziau de afară su­netele vesele ale orchestrei și zgomotul confus ce fac balurile publice. Multe măști, ieșind din bal, asediaseră cafeneaua și birtul din vestibulul lui San­ Carlo. Arlechinii, paiațele, pieroții se grămă­­diau la ușa cafenelei iluminată viü... Lângă ușă, acei oameni voioși beau și rîdeau. Un fel de paiață, regele nebunilor.

Next