Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)
1889-06-25 / nr. 140
I f Universul No. 140 lului aflate în aceste depozite căt și pentru curățenia ce a găsit în magazii , la ,pe care a mulțumit șefilor și ofițerilor respectivi, pentru buna îngrijire și marea activitate ce pun în administrația averea statului. Se comunică din Iași că rezultatul anchetei de la liceu ar fi defavorabila directorului Burlă. Ancheta ar fi descoperit că Burlă a căutat să facă intrigi printre elevi, ca să reclame contra profisorului internatului d. profesor V. Dogaru. 3ES D. general Manu, ministru de războiu, a stabilit pentru 8 zile plecarea d-lui colonel Jack Lahovari la Sigmaringen în ziua de 26 curent spre a supune m. s. regelui a semna pentru ziua de 1 Iulie e., următoarele decrete : 1) A. S. Ferdinand, principe moștenitor,locotenent, la gradul de căpitan. 2) Colonelul Jack Lahovari, la gradul de general în locul d lui general Pilat, trecut pe aceași zi la pensie. 3) Maiorii Rentz și Mihăescu, la gradul de sub-intendenți. 4) Colonelul Oprescu, ca director general al părții administrative din minister. 5) Toți ofițerii inferiori și superiori care în diferite ramuri corespund legei de înaintare. 6) Cei 22 de sub-ofițeri cari la 17 Aprilie au reușit cu deplin succes ca sub-locotenenți asimilați în diferite ramuri administrative. 7) Elevii anului 2 din școala de ofițeri un număr de 58 în diferite ramuri. 8) Tabloul pensionarilor ofițeri : generali, ofițeri superiori și inferiori în număr total de 138 cari corespund legei pensiunilor ca intră în vigoare pe ziua de 1 Iulie curent spre a fi trecuți la pensie lăsându-se astfel câmpul de avansare deschis. Avansarea elevilor școalei militare de la Bistrița, a stabilită de d. general Manu, ministru de războiu, pe ziua de 1 August 1889. * D. general Manu, ministru de războiu, a stabilit în noua organizare a departamentului ce intră în vigoare pe ziua de 1 Iulie curent, ca toți ofițerii de prin cancelariile militare, să fie luați din administrație și ceilalți asimilați, iar directorii serviciilor numai, pot fi și combatanți. Mâine Duminică 25 Iunie, va avea los tragerea rotăriei din Paris. Toate biletele rămase nevîndute până astăzi, se vor strânge și depune Duminică la toate intrările gradinei Cișmigiului unde va avea loc și tragerea. Vînzarea lor va dura până la ora 2 p. m., când cele nevândute se vor lua și închide în casa de fier, ce va fi așezată pe estradă în fața publicului. Iată cum vor funcționa membrii comerciali ai tribunalului de Ilfov în timpul vacanțelor : De la 1—25 Iulie, d. Christu D. Elefterescu. De la 26 Iulie până la 31 August d. N. O. Ioanianu. 4 D-nn inginer Vernescu a fost numit inginer asistent la băile de la Lacul-Serat. Venerabilul cetățean Ioniță Hrisanti, în etate de 76 ani, fost deputat în divanul Ad-hoc în 1857, deputat în constituantă, fost președinte al trib. Tecuciu și ai comitetului permanent, președinte al societății de economie „Prevederea“, totdeauna luptător neobosit și bun patriot,—a încetat din viață Mercur! 21 Iunie, 10 ore noaptea, după o scurtă suferință, în urma unui acces de apoplecsie. „ Se vorbește cu insistență cum că d. Herișescu, inspector general al poștelor și telegrafului, va fi înlocuit. * 1 — 3 Sâmbătă, doctorii vor da un banchet în onorea d-lui dr. Asaky. Cu începere de la 1 Noembre viitor societatea de asigurare „Dacia-România“, va face împărțirea averea grupei de asociațiuni mutuale de supravețuire a anului 1889 a fostei societăți „România.“ + D-ra Littmann, odinioară elevă a conservatorului nostru și care a cântat în Italia în stagiunile trecute, cântă acum la Londra sub numele de d-ra Lita, la teatrul „Covent Garden.“ ¥ Este vorba ca școala comercială din București, să fie ridicată de ministerul comerciului, la rangul de academie comercială, după modelul celeia din Graz. 4 Actele concursului pentru catedra de limba română de la școla normală de institutori, au fost comunicate ministerului instrucției publice. 4 Din Brăila se scrie că în urma ploaei torențiale ce a căzut asupra acelui oraș în ziua de 13 c., mai bine de 18 case de ale locuitorilor au fost distruse; de asemenea și 14 magazii de la port, au fost inundate, suferind paguba mari. 4 Joi sară la orele 8, a avut loc in sala Otelului Union, banchetul dat de studenții facultăței de medicină iubitului lor profesor doctorul Asaky, pentru reîntoarcerea d sale în țară. Afară de studenți cari erau în număr de vr’o 150, au asistat mulți medici distinși d’ai noștri, între care Buicliu, Istrati, și alți. Dintre colegii d-sale, profesori ai facultăței n’au asistat nici unul. Dr. Istrati a fost aclamat ca președinte al banchetului. S’a citit mai multe depeși și scrisori de la persoane invitate ce n’au putut să asiste. Intre altele o scrisoare a d-lui efor Blaremberg în care își arată admirațiunea sa pentru doctorul Asaky. In urmă s’a început toasta. Primul al dlui Assaky care a mulțumit studenților pentru onoarea ce-i fac. in urmă a vorbit din*. Marinescu student al facultății, dr. Istrati, dr. Kiriac, Laurian, Frunzescu de la „Lupta“, Gr. Ventura care a băut pentru Francia muma intelectuală a doctorului Assaky și a noastră a mai tutulor. Dupe acest toast care a fost viu aplaudat muzica a cântat Marseilleza. S’a ținut și alte toasturi. Banchetul s’a sfârșit la orele 11. .+ Comisiunea numită de ministerul industriei pentru a asista la esamenele școalei de arte și meserii, va presinta d-lui ministru Peucescu un raport, prin care va cere reforma totală a programelor de studio. Comisiunea va avea în vedere la întocmirea acestei programe, specialisarea bine hotărîtă, a de Tînărul Dinicu, odiniora elev al conservatorului din București și actualmente elevul favorit al tuturor profesorilor conservatorului din Viena, va merge în curând la Paris, pentru a da vreo 2—3 concerte la Trocadero. + Stațiunile Bărbătești, Bibești Filiagi și Gilort se introduc ca stațiuni de expedițiune în tariful excepțional No. 3. + In sesiunea aceasta s’au presentat la examenul de bacalaureat în Iași, 50 de andidațî, dintre aceștia au reușit sa tesă 38. Examenul oral s’a sfîrșit și azi se vor ști rezultatele. 4 Azi, se judecă de Curtea cu jurați din Capitală, procesul lui Ștefan Venescu, autorul asasinatului de la Tăbăcari. Acusațiunea va fi susținută de însuși d. procuror general Burada. Eri, portărelul Curții a mers la penitenciarul Văcărești, unde față cu directorul, a înmânat acuzatului o copie după lista juraților. Se vorbește de numirea d-lui Ștefan Eleftarescu în funcția de casier central al ministerului de finance. D. Elefterescu a mai ocupat o dată această funcție. D. Lascar Catargiu e definitiv hotărît de a presenta Camerei în sesiunea viitore un proiect de lege prin care Dobrogea să se bucure de aceleași drepturi ca și restul țerei. Pentru acest scop, d-sa pe lângă științele culese din inspecția ce o va face personal în Dobrogea, va cere și prefecților mai multe date statistice. & La societatea Română de arme, gimnastică și dare la semn, din str. Brâncoveanu No. 16, va avea loc Duminecă 25 Iunie începând la 8 ore dimineața serbarea anuală, concurs și distribuirea premiilor, pentru care sunt rugați toți membrii a lua parte la această serbare. <#* După terminarea inspacțiunilor sale. d. Lascar Catargiu va adresa M. S. linkül un raport asupra stărei în care a gmPH diferitele județe ale țarei. Acest raport va fi publicat în „Monitorul Oficial“. 3. Domnul Dimitrie Ceaianu, directorul general al poștelor și telegrafelor a înaintat un raport ministerului de interne, prin care arată starea de miserie și insuficiența a localului unde sunt instalate serviciile poștale și telegrafice din Capitală. D. Ceaianu cere d-lui ministru ca să schimbe actualul local cu prefectura poliției Capitalei, pe locul căreia s’ar putea construi un adevărat Palat, comod, în centru și în același timp higienie, iar prefectura să se mute în localul ocupat actualmente de direcția poștelor. Eri de dimineață d. prim-ministru Lascăr Catargiu, împreună cu d. Craianu, directorul general al poștelor a început a face cercetări la direcția generală a acestui serviciu pentru a descoperi adevărul in privința gravelor acusațiuni ce se aduc în contra d-lui Harișascu, inspectorul general. Primăria Capitalei a hotărât înființarea unui antrepozit model de visuri la Cotroceni. D. Pache Protopopescu a adresat ministerului de interne un memoriu relativ la această decisiune a consiliului comunal. Ștefan central o dată ,Moni- ILUSTRAȚIA NOASTRA La 25 luniu stil nou, s’a serbat la [ Stuttgardt, capitala regatului Wurtemberg, jubileul de 125 ani de domnia ai regelui Carol. Actualul rege al Wurtembergului, a căruia fotografie o dăm în pagina întâia, s’a născut la la 26 și s’a urcat pe tron la 25 luniu 1861. El a voiajat mult prin Europa, s-a căsătorit la 1846 cu Olga, fiica Țarului Nicolaie; la 1870 a fost dintre cei dintâi care a aderat la confedarațiunea germană. Wurtembergul a propășit mult subt domnia lui. In anii din urmă, regele Carol a fost mai mult bolnav. ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ co Regele României Sigmaringen, 23 iunie. Regele și Regina României au plecat la Umkirch, aprope de Friburg, șederea de vilegiatură a principelui Leopold. Conflictul germano-svițeran Berlin, 23 iunie. „Jurnalul oficial“ publică trei depeși ale principelui de Bismarck adresata ministrului Germaniei în Elveția. Aceste trei depeși, datate de la 5, 6 și 26 iunie conțin vii reclamațiuni în contraatitudinea Elveției care încuragiază și protegiază pe socialiștii germani. Depeșa din 26 iunie denunță tratatul din 1876 relativ la domiciliu, între Elveția și Germania. din Austria Viena, 23 Iunie. „Fremdenblatt“ zice că deplina identitate de vederi ce există între direcțiunea afacerilor străine și raportorii celor două Delegațiuni e o nouă probă de liniștea și de desinteresarea tuturor populațiunilor imperiului pe lângă cam politica comitelui Kalnoky găsește un sprijin puternic. Foaia vieneză adaugă că Austria nu e chemată să exercite o acțiune oarecare cu ocazia fiecărei mișcări a unui partid în Serbia sau în România. Ea n’ar face o decât în cazul când aspirațiunile ar fi de natură a jigni drepturile și interesele sale. Atunci judecata sa bine-voitoare și obiectivă ar trebui să facă loc unei alte datorii ce ar îndeplini desigur. Comisiunea bugetară a Delegațiunii austriaca a adoptat restul articolelor din bugetul extraordinar al ministerului de războiu. Ea a început discuțiunea bugetului ordinar al armatei. In privința creării a 14 baterii mari, ministrul daresbel a declarat că e de trebuință să se sporească artileria în proporție cu a celorlalte țări; el a sprijinit mai cu deosebire trebuința de a nu rămâne înapoi pe acest teren, căci primejdii grave ar putea rasulta. Ministrul a declarat în urmă că crearea unui al treilea batalion al unui regiment pentru drumurile de for și telegrafe e minimul exigențelor sale. Proectul de procedură criminală militară se află în stare de negociat între cinci ministere. Nu e deci probabil că această Gestiune va fi în curând resolvată. Țarul și Germania Berlin, 23 Iunie. „Bost“ zice că știrea privitore la apropiata sosire a Țarului la Berlin și la întrevederea sa cu împăratul Germaniei trebue să fie considerată ca o curată născocire și ea o manoperă de Bursă, având de scop de a menține o încredere oarbă în valorile rusești. Foaia berlineză combate în urmă optimismul ce s’a creat oficial în privința valorilor rusești. Regele Alexandru și țarul Cralievo, 23 Iunie. In ziua ungerii regelui Alexandru, s’a dat un mare prânz în onorea dlui Persiani. Tânărul suveran a ridicat un toast în sănătatea nașului său iubit Alexandru al 111-lea, împărat al Rusiei, care i-a făcut onoarea particulară de a face să se reprezinte la ceremonia ungerii de ministrul său, d. Persiani. Tânărul suveran a terminat toastul său prin strigătul: „Trăiască împăratul Alecsandru !“ D. Persiani a mulțumit regelui și a dat asigurarea simțimintelor celor mai binevoitoregi celor mai amicale ale Țarului pentru tânărul suveran. Regele va sosi la Belgrad la 30 iunie, stil vechiü. Catastrofa din Franța Paris, 23 Iunie. Lucrările de scăpare la St. Etienne s’a întrerupt în urma inundării puțului St. Louis care comunică cu puțul Verpilleux. Trupele păzesc puțul pentru a împedica năvălirea mulțimei. Două ingineri voind să se scoboare în puțul în care gazurile au făcut explozie, au trebuit să fie urcați îndată. Ei au fost pe jumătate asfixiați. D. Carnot și ministrul lucrărilor publice au trimes ajutoare.Subscripții particulare s’au deschis la Paris. Duminecă, 25 iunie (7 iulie) 1889 Ziarele au deschis și ele subscripții în timpul dimineței. Cu tota activitatea și devotamentul ce se depun în lucrările de scăpare nu s’au obținut rezultate . Numai s’a dobândit trista siguranță că sunt de la 180-200 de morți din cari cea mai mare parte nu vor putea fi regăsiți. Miniștrii Constant și Guyot au plecat în timpul serei la St. Etienne. S’au trimes ajutore, dar credite suplimentare se vor cere după intorcerea d-lor Constans și Goyot. întrebat asupra catastrofei din St. Etienne, ministerul a răspuns ca ultimele știri anunță că numărul morților e de 196. Căsătorie Viena, 23 Iunie. Se anunță din Petersburg ziarului „Noua Presă Liberă“ că în cercurile Curții se așteaptă în curând logodirea principesei Anastasia de Muntenegru cu marele duce Dimitrig Jomistandinovici. Se asigurl SJHpremenea că Țarul ar dormai cu deosebire căsătoria mareluiduce moștenitor cu principesa Elena de Muntenegru. — „Jurnalul oficial“ publică punerea în retragere, pentru motive de sănătate, a guvernatorului Triestului baron Pretis, care e numit membru al camerei seniorilor, ca recunoștință pentru serviciile însemnate ce le a adus statului. Protestare Atena, 23 iunie. Arhiepiscopul de Corint a adresat Sinodului o protestare în contra decisiunii guvernului care refuză a convoca consiliul local pentru a judeca pe episcopii acuzați de simonie. Statua libertății Paris, 23 iunie. ErT, a avut loc în insula Lebedelor, inaugurarea solemnă a statuai Libertatei care luminează lumea. D. Carnot a asistat la ceremonie. S-au pronunțat discursuri de către președintele consiliului municipal, de ministrul Statelor Unite și de d. Spulzer. Discursurile au fost aclamate de o mulțime imensă. V Turburări în Armenia Constantinopol, 23 Iunie. Știri din Erzerem semnalează arestarea câtorva Armenieni asupra bănuelii existenței unui complot în contra guvernului. Se asigură că Poarta are intențiunea da a trimite în Armenia spre a potoli fierberea spiritelor, pe monseniorul Rimian, fost episcop de Wao, care e forte popular și forte iubit și în Armenia. — Mohsin-Khan pleacă mâinea Marienbad de unde va merge la Paris. După ce va fi primit de Șahul, va merge la Stockholm ca să asiste la congresul orientaliștilor. — Noul ministru al Americei, d. Hirsch, a fost primit ieri în audiență solemnă de către Sultanul și a prasintat Suveranului scrisorile sale de creanță. Primirea a fost foarte cordială, Isprăvindu-se peste câtev Blestematele Parisului, curând fascicula No. 1 din REGINĂ FRUMUSITEI Român dramatic-criminal de mare sensațiune de celebrul scriitor parisian ADOLPHE BELOT Atragem deosebita atențiune a cititorilor asupra acestui nou roman, care întrece în frumusețe toate romanele publicate până acum. Megina Frumusețe! va apare în fascicule zilnice ilustrate ce se vor vinde 5 bani în toată țara. Acest roman va ține tel mult 40 de fascicule. IF’oița, „Trai Ty era j.l-CLI“ 44. FIICA OCNAȘULUI VII Darea afară — Nu te îngriji de mine, Filomene. Și la dus și la întors voiu merge cu trăsura... Cu toate că băuse vin multișor, Margareta clănțănim din dinți de frig gi de boală. Ea se înfășură în gat, puse pe cap o brobóda, în buzunarul hainei puse banii ce i mai românești din cei șase galbeni dați de doamna Emilia, sărută din nou pe copiii adormiți și pe Filomena, căreia i se uscaseră lăcrămile și nu avea putere nici se plângă și plecă însoțită până la poarta casei de Filomena cu o luminare.. La poartă vântul stinse luminarea... Cele două surori iar începură să se îmbrățișeze și să se sărute... Apoi, zicându și adio, Margareta se pierdu în întunerecul ulicioarei și pieri din ochii Filomenei... Stradele erau întunecate, tăcute și pustii. Frigul era mare. Nu trecea nimeni pe strade... Margareta ajunse repede în strada „Foaia“ la puntea Nouă... Vîntul mișca lumina razelor de la fanare cu ulei de pe acea stradă... Fata merse tot drept, crezând că va găsi vreo trăsură.... Ajungând la „Foaia,“ auzi aproape de ea zgomotul unor pași măsurați și grei... și grăbi mersul.... dar iată... fără de veste o lumină ș i lovește ochii și un glas gros îi strigă : „stai !“ Nenorocita tresări înfricoșată. Era o patrulă de poliție. Margareta se văzu înconjurată de jandarmi gi gardiști caii puseră mâinile pe ea. — E una din cele ce bat podurile — zise șeful jandarmilor zîmbind și uitându-se la lumina felinarului orb la fată. Surprinderea, frica, rușinea, tremurătura, opriră cuvintele pe buzele sărmanei fete. Inspectorul de poliție, care comanda patrula și care se întîmpla a fi un om de treba, avu milă de fată și dând la o parte pe agenți săi, o întrebă ce era și ce făcea. Margareta încurajată răspunse că era o onestă cusătoreasă, care, deorece trebuise să dea sera târziu o rochie de gală a unei domne mari care se ducea într’ acea seră la bal la San Carlo, se ducea acasă grăbită... Adesea se întîmplă ca minciuna să aibă mai repede crezămînt decât adevărul. De aceea inspectorul, fie că în buna credință lua de adevărate vorbele fetei cu o înfățișare aga de onestă, fie că fiind „joia grasă“ vroia să închidă ochii asupra primblărei nocturne a acelei „umbre“ femeiești, o lăsă să-și vadă de drum și porni cu patrula spre „Grădina Botanică“, în vreme ce Margareta, care scăpase așa de bine din primejdie, lua încet drumul opus, căci frica ’i tăiase da tot puterile. Merse astfel până la teatrul „Pertenope“, unde era reprezentație într’acea sară, când auzi zgomotul unor trăsuri care venia repede spre dânsa. — La o parte strigă vizitiul, plesnind din bicid — Stai— strigă repede fata și se sui în trăsură, zicând birjarului : — Uliciora „Campana“, mahalaua Toledo. Birjarul dădu bicii cailor și întorcând porni iute spre locul unde i se spusese, deși calul său nu prea părea voios să umble altfel decât la pas și mai curînd ar fi vrut să se afle în grajd decât pe drum. — In zece minute, Margareta ajunse acasă la Amalia, care era deja gata și îmbrățișa și sărută pe tovarășa sa dând semne de mare afecție. Două cuvinte asupra Amaliei, al căreia nume i’am aruncat deja încă o dată așa în treacăt. Ea era cea mai învârstă din lucratorele domnei .... cronica scandalosa o arăta ca legată cu un tânăr din garda regală, care se zicea, nu știuse să o păzescă tocmai bine. Oricum, însă, Amelia era o fată bună și modestă; pierduse de curând pe mă-sa și era în doliu. Nu știm cum ea aflase taina dragostei nenorocite a tovarășei sale Margareta, pe care o iubia într’adevăr, și cum cunoștea pe mișelul seducător și știa că el sta în legături cu cocheta Luiza. Aflase că tânărul așezase pe blonda într’o casă mobilată la Chiaia, unde mai erau și alte femei de o reputație echivocă și unde petrecea naptea în chefuri la dânsa. Și într’acea noapte de joia grasă mai mulți prieteni ai lui Anania și cu el erau să se ducă mâncați la bal la San Carlo. Sigură de acest lucru Amelia se gândise să procure o surprindere plăcută celor doi amanți punându-se în cale pe Margareta și nădăjduind că astfel, văzându -i pe ticălosul ei trădător lângă Luiza, Margareta se va vindeca de patima ei și nu va mai suferi de înșelăciunea lui. Erau două ceasuri după miezul nopței... Balul de la San Carlo era vizitat de o mulțime de măști. La auziau de afară sunetele vesele ale orchestrei și zgomotul confus ce fac balurile publice. Multe măști, ieșind din bal, asediaseră cafeneaua și birtul din vestibulul lui San Carlo. Arlechinii, paiațele, pieroții se grămădiau la ușa cafenelei iluminată viü... Lângă ușă, acei oameni voioși beau și rîdeau. Un fel de paiață, regele nebunilor.