Universul, august 1889 (Anul 6, nr. 171-196)

1889-08-01 / nr. 171

Universu­ Ro 1712 m Gladiatorii P­­ ggl SAU I“TM Roma si Judea o 2 Gladiatorii 5­­ ag| , WJ> SAU rwpr|[| te Roma și Judea ~1» întâmplări din țară Esplozie Locuitorul Grigore Ene, din comuna Valea-Lungă, în vârsta de 50 ani, căsăto­rit, având și patru fete, pe când lucra la un puț de păcură al d-lui Iancu Grigo­­rescu, din comuna Gura Ocniței, județul Dâmbovița, puțul făcând explozie, numi­tul a fost apucat de nisip și păcură la o adâncime de 14 metri și omorît, fără a putea fi scos până astă­zi. Incendii S'au­ aprins și au ars casele de locuință ale d-lor Teodor Rotaru și Fiorea Bul­garu, din comuna Orgoescu, județul Tu­­tova. S’au luat măsuri pentru descoperi­rea autorilor punerii acelui foc. —• A isbucnit incendiu la mora cu a­­buri a d-lui Constantin Dragomirescu, a­­rendașul comunei Smirna, județul Ialo­mița. Totul a fost prefăcut în cenușă. Pa­guba causată se urcă aproximativ la su­ma de 20.000 lei. Focul nu se știe de unde a provenit și nici există veri o bănuială. O Monstrul din Bacău Femeea Maria, soția lui Anton M. Iancu din comuna Osebiții Mărgineni, județul Bacău, a născut un copil de sex mascu­­ln, lipsindu-i narea stângă, gingia cu buza -űrei de d’asupra sunt despicate, servin­­du-l ca buze­narea dreaptă, prin gură sc­­ede înăuntrul gâtului, iar din cauza, cu ei și a gingiei nu se póte alăpta la sînul lumei lui. Copilul cu muma sa sunt să­­ătoși. Cadavru misterios­ ­n pescar a găsit în rîul Siret, județul uciu, cadavrul unui individ în stare putrefacție, lipsindu’i perul capului, cele mâini și părțile obrajilor. Nu s’a­u­ constata identitatea lui. Sasul s’a comunicat parchetului. m Viață lungă ! A încetat din viață locuitorul Ion Toma In comuna Băseșci, județul Bacău, care linsese vârsta de 106 ani. Accident . Locuitorul Petrea Lupașcu, din comuna pmănești județul Bacău, ducendu­se de­­ muncă spre casă și voind a se coborî str’o rîpă pe o cărare, a alunecat, și că­­­nd cu gâtul pe tăișul vasei ce avea în Ană, i s’au tăiat vinele gâtului și a încetat viață. Ars de vin­ Pe când individul Vasile Duțu, văcar Leon Enea, arendașul moșiei Ciutu­­șci, jud. Roman, se afla dus dupe apă, i a prins poiata de lângă ocolul vitelor care lăsase două copii ai sei, unul, în vată de 10 ani, care făcuse focul, fii­­nd afară a scăpat, iar cel al doilea, nu­­t Gheorghe, ca de 6 ani, fiind bolnav pat, a ars cu desăvârșire. © Bețiv furios Individul Frenț Licenti Mihai, cu ocazia ducerei sale în Oțeienî la bâlciul ce era acolo, înbătându-se a scos cuțitul din braț și a lovit în coasta dreaptă pe Mihai Cer­ni­ca. Pacientul este în cura spitalului din Roman, nu este speranță de vindecare. Afacerea este la instrucție și inculpatul s’a și depus. © Sinucidere Locuitorul Panait I Grecu, din comuna Corodu, județul Tecuciu­, suferind de mai mult timp de pelagră, s’a sinucis prin îm­pușcare. Cașul s’a comunicat parchetului. m Înecat îul Șiret două fete, d­­in vârstă de 14 ani, și Tasia de 18 — 19 ani, ele au fost scose imediat însă fără de viață; nenorocitele în momentele pericolului se vede­a voit să se ajute între ele, că ei s’au găsit amân­două încleștate una de alta. A Împușcat Copilul Nicolae, în vârstă ca de 12 ani, fiul lui Hristea Chelu, din comuna Pietrile, a fost împușcat de către băiatul Stan, ca de 16 ani. Pacientul fiind adus în cura spitalului, de­și i s-a dat ajutorul medical, a încetat din viață. Din cercetările făcute rezultă că amân­doi bieții, fiind pe lângă porumburi să pască boii, Stan, care avea o pușcă cu densul, a voit să împuște nisce ciori ; arma neluând foc, a ridicat cocoșul ,spre a scote capsa; în acel timp pușca s’a des­cărcat și a lovit pe Nicolae (care era în­­tr’o depărtare de 3 metri) la mâna drepta în jos de cot, intrând alicele în corp sub coste. Cașul i’a comunicat d-lul procuror, iar băiatul Stan s’a făcut nevăzut. • Găsit mort In dreptul cărămidarilor, din jos de cantonul No. 38, de pe teritoriul orașului Bârlad, s’a găsit mort între șinele liniei ferate Bârlad-Vaslul, individul Tudor I­­frim, șeful de echipă. Din cercetările făcute, s’a constatat ca numitul, fiind pe linie, a fost călcat de trenul ce se întorcea de la Vasluiu. • Arsă ca gaz Căzând o lampă din prăvălia d­lui Ghiță Locusteanu pârciumar din str. Bucovățu, (Craiova) soția sa voind să o stingă a lu­at foc și dânsa din care cauză a încetat din viață. Om turbat In Constanța, la spitalul militar de a­colo, s’a întâmplat un accident curios de turbare. D. doctor militar Georgescu Șerban, pe când căuta un soldat care era atins de turbare, se pomenește de o dată că acest soldat turbat sare asupră’i și’i mușcă de mână. Cu foarte mare greutate soldații ce au sărit în ajutorul medicului au putut descleșta fălcile turbatului din mâna me­dicului. D. doctor Georgescu a venit i­­mediat în București spre a se inocula la institutul de bactereologie cu virusul anti­rabic, d­aa are o rană considerabilă la mână. Cazul este foarte curios, mai cu seamă că nu se știe positiv dacă turbarea de la om e tot așa de conta­g­oasă ca aceea de la animale la om. Curse de baloane O cursă mare de baloane se va face la Bruxelles, zilele acestea. Vor pleca câte­va zecimi de baloane din acest oraș în Franța. Va câștiga un premiu mare acela care va izbuti să descindă mai aproape de tur­nul Eiffel. Se vor mai da și alte trei premii. CRONICA Din viața . Eminescu In „Revista Politică“ din Suceava scrie un epleg din universitate al lui Eminescu următoarele despre nefericitul poet: In anii 1869, 1870, 1871, a petrecut E­­minescu în Viena, cercetând ca student extraordinar prelecțiunile de la univer­sitate. De pe timpul acesta ne aducem aminte ce impresiune fermecătoare făcea limba admirabilă a răposatului asupra noastră, cânt­ă- ' iiile societăților stu de Viena.­­*■-> i~ , a intrat Eminescu în legătura cu „Ju” din Iași, și ne adu­cem aminte, ce bucurie ’i a făcut darul d-lui Iacob Negruzzi, care, după ce a fost publicat în „Convorbiri Literare“ niște po­ezii ale lui Eminescu, ’i a trimis ca dar operele lui S­choppanhauer. Fie­care din noi îl ținea pentru toată atitudinea lui, pentru părerile sale, care le exprima la discnsiunile provenitoare asu­pra diferitelor materii, da un „original.“ Eminescu ’l-a împins pe Slavici, care studia drepturile, pe calea literară, îndem­nându’l neîntrerupt să „scrie.“ Eminescu când scria, se închidea în casă și nu’î părea bine, dacă venea vre-un cu­noscut la dînsul. Dacă însă intra acesta, îl întreba într’un mod brusc: „La ce ai venit?“ Respectivul nu putea sa petreacă mult la poet și din cauză că atmosfera în locuința lui Eminescu era infernala, căci lui îi plăcea prea mult cafeaua nea­gră, și când lucra, mașina funcționa fără întrerupere. Mirosul cafelei, al spirtului de la mașină, împreună cu fumul tutunu­lui, care umplea casa cu o ceață de nu puteai vedea obiectele cele mai aproape din casă, îl alunga pe fie­care curând de la Eminescu. Adese­ori ,l-am văzut în această situa­­țiune umblând neîntrerupt prin casă și cântând. Dacă îl întrebam, ce cugetă când cântă, îmi răspundea : „Măi, să știi, când cânt melodiile vesele, gândesc poezie, iară dacă cânt marșuri, atunci gândesc istorie.“ Renunța la mâncare, dacă avea numai cafea neagră. Lucrul principal ce’i făcea, când primia banii de a­casă, era ca și cumpăra cafea și tutun, pentru oare­care timp. Când îl vedeam că merge pe stradă cu o față sinistră, smolit la față, știam că nu are cafea și nici bani. In locurile de întâlnire ale studenților nu’l vedeam adese­ori; când nu era a­casă sau la universitate, îl aflam după prânz de­sigur intr’o cafenea necercată de studenții români der Litterarische B üt­ter“ ale lui Rudolf^WkfrtiuU nn masa." Părăsind Viena, nu ’i-am mai văzut. Cea mai răspândită limbă Cea mai răspândită limbă din lume e de­sigur cea chinezească. Ea e vorbită de peste 400 milioane de oameni. Indiana e a doua. Ea e vorbită de 120 milioane. A treia e ruseasca: 70 milioane. A patra germană: 65 milioane. A cincea spaniola: 59 milioane. A șasea franceza: 45 milioane. A șaptea italiana: 26 milioane. A opta portugheza: 25 milioane. WOCTATI HAZLII Proverb persan : „Dacă te duci în razboiu, închină-te odată lui Dumnezeu; dacă te duci pe mare, închină-te de două ori; dacă te-nsori, în­chină-te de trei ori.“ Intre doi bețivi. — Prietine, nevastă-mea e atât de zgâr­cită, încât mă mustră și pentru apa pe care o beau. — A mea e și mai tea­­­mă ceartă pen­tru apa pe care n’o beau ! * * * Teribilul foc din Brăila De către un domn sosit ieri, duminecă, cu trenul accelerat din Braila, ni se co­munică următoarele : Fabrica de spirt a d-lui Predinger din Brăila se află în flăcări, cu tot ajutorul pompierilor, focul n’a putut fi stîns și din această cauză trebue să fi ars pănă în temelie. Una din fiicele d­lui Predinger, anume Reghina, ar fi fost victima focului, dacă n’ar fi auzit strigătele de „foc“ și n’ar fi sărit pe fereastă. Măcelărirea creștinilor de către turci in Greta Agenția Havas ne transmite următoa­rea telegramă din Atena cu data de erl, duminica 30 iulie . Dapeșile cari vin din Creta anunță că turcii au măcelărit erl pe câți­va creștini. Ei au ars și jefuit Asipopulo, aproape de Retimo. Corpul consular din Retimo a pro­testat. O nouă grefă in perspectivă Se telegrafiază din Fünfkirchen (Cinci biserici, Ungaria), că din cauza agitațiu­nilor provocate de niște emisari ai socia­liștilor germani o grevă generală este a­­propiată în minele de cărbuni cari apar­țin societății de navigațiuni cu vapoare pe Dunăre. S’au trimis trupe la fața lo­cului. Un paricid de 11 ani Un copil de 11 ani ani, Wesley Elkins, a fost arestat la Edgewood, comitatul Clay­ton (Iowa) sub teribila acuzare de a fi asa­sinat pe tatăl său și pe mama sa în nop­­tea de 17 iuliu. Știrea despre asasinatul lui Elkins și al soției sale a produs o vie emoție și gu­vernatorul Statului, d. Larabee, a oferit de îndată un premiu de 500 dolari pen­tru descoperirea criminalului. Toate cercetările au rămas până acum zadarnice și autoritățile încep să se convingă că autorul îndoitului asasinat nu e altul decât copilul victimelor. In adevăr, copilul se contrazice în po­vestirile ce face despre crimă și groaznica moarte a părinților săi îl lasă cu desăvâr­șire indiferent Cremeni lipiți și se scrie din Paris. In Oran, Algeria, o spaniolă în vârstă de 36 de ani a născut două fete gemene cari ar fi întrecut pe faimoșii frați siamezi dacă ar fi trăit. Fetițele sunt lipite între ele prin o parte a corpului și în această parte n’au mâni. Lipitura începe de la umăr și ține până la șold. In colo, două capete, patru piciore și toate, cele­l­alte organe bine dezvoltate. Copitele s’au înăbușit la naștere. Mama e sănătoasă. Fenomenul acesta se va păstra la muzeul anatomic din Paris. Nebunia unui rege Ni se scrie din München . Regele Otto, care după cum știți suferă de multă vreme de alianație mintală, mer­ge din ce în ce mai rea. El refuză ali­mentele și numai cu mare greutate pot să-l facă să mănânce ceva. Asemenea nu vrea cu nici un preț să iasă să se plimbe în parc, după cum îi prescriu doctorii. Nefericitul rege slăbește necontenit. Medicii fac totul pentru a înlătura a­ceată amorțelă, dar în zadar. Se așteaptă curând sf­rgitul. Msrți, 1 (13) August 1889 Consiliu practic — MEDICAMENT PENTRU ARSURI — Doctorul Dubois din Nantes recomandă un medicament foarte simplu pentru ar­suri. O sticlă cu apă gazoasă se pom­pează asupra părții arse. Acest tratament nu numai că este bine­fâcător pentru du­reri, dar înlesnește și vindecarea. Ninsoare vara și se scrie din Lyon că un fenomen meteorologic dintre cele mai rare s’a pro­dus în acest oraș din Franța. La 28 iulie s­. n., între două și trei ore după amiazi, a nins în vremea unei furtuni îngrozitoare, asupra orașului și a împrejurimilor. Acest fenomen nu s’a mai văzut vre­ o­dată. Orașul Lyon se știe că e spre sudul Franței. Nu departe crește măslinul și portocalul­­ 200000 oameni după un sicriu Marele revoluționar francez Félix Pyat, care a murit zilele trecute în vârstă de 80 de ani, a fost înmormântat la Paris, cu mare pompă. Guvernul a fost represintat prin preșe­dintele consiliului; consiliul comunal a­­sista în corpore­ — toate onorurile. Dar nici o cinste mai mare nu să pu­tea face bătrânului socialist decât prin faptul că peste două sute de mii de oa­meni au urmat convoiul funebru. Știri prin poștă Se anunțase că piața de fildeș, des­chisă nu de mult la Anvers (Belgia), avea să fie strămutată la Paris. Acesta nu ie adevărat, tîrgul rămâne la Anvers. In prezent se află în Europa trei piețe de fildeș: la Londra, la Liverpool și la Anvers. * * * Țarul și familia imperială a Rusiei vor pleca la Copenha­ga îndată după ter­minarea manevrelor de la Krasnoe Sielo. Aceste operații se vor isprăvi între 15 și 20 August.* * * Ziarele engleze anunță că cheltuielile Statului pentru primirea Șahului în An­glia au fost de 191.250 fr.— Creditul ne­cesar pentru acoperirea cheltuielii va fi cerut camerei comunilor înainte de sfîrși­­tul sesiunii. * » * „Mesagerul guvernului rus“ promulgă legea prin care se ordonă închide­rea, în timp de trei ani, a liceelor ger­mane din Berkenruhe și din Fellin (Li­vonia). Subvenția acordată de stat liceului din Birkenruhe e suprimată, cu începere de la 1 iuliu. * % 3(c Ex regele Milan va sosi la 5 (17) Au­gust, la Viena, unde va sta vr’o 10 zile. * Congresul antropologigtilor din Viena gî-a terminat lucrările sale. * Lfc * Ministrul croat Bedtkovici a murit. * * * Se anunță ziarului „Narodni Listy“ că, ca semn al raporturilor amicale ce dom­­nesc între Serbia și Munte­negru se va stabili un consulat sârb la Dettinge și un consulat muntenegrean la Belgrad. * * * „Morning­ Post“ vorbind de toasturile împăratului Wilhelm și ale principelui de Walles, zice că nici Germania nici En­­gin­era nu se gândesc la răsboiu ; dar cele două țări înțeleg din ce în ce mai mult că dacă ar avea de făcut războiu, ar tre­bui să’l facă împreună, sau să cază îm­preună. Nu e de trebuință pentru asta de o alianță scrisă.* * * ^cîița, „TJn.l7y«Tgu1 tai“ 35 >rințul Alexandru DE BATTENBERG SAU MISTERELE BULGARIEI oman dramatico-criminal de mare sensație X O viață aventuroasă ,Ba, a reușit să mă Cî­­n­veze chiar pe ie cu amabilitatea lui, așa că­­ i-am dat acredere deplină. Nu vedeam șarpele nutriam în sînul meu. — Sa vede că vrea să’mi povestești un in jalnic, observă doctorul cu un surîs fie, gezând pe un scaun lângă pat. Bine atunci, te voia asculta cu luare a­­minte. Urmează înainte. Tot era curios pre­cum să vază cum îi va descri­ea trecutul. In acelaș timp el se temea că bolnava ar putea să spuie tóte alea și prințesei Feodora—și una ca asta nu trebuia să se întîmple cu nici un preț. Se gândia că mai bine ar face ciacă ar omorî-o înainte de a se întoarce Feodora. Voia să audă întâi ce’i va spune ne­norocita sa victimă și pe urmă... D-na Maiberg începu a povesti ca o visionară. Părea că vorbește cu sine însăși. • * * Era acum nouă­spre­zece ani, în fru­moasa lună a lui Maia, când bobocii în­­floria­i și totul în natură reîntinerea. In grădina viliei „Rusia“ din Loschwitz lângă Dresda ședea într’o dimineață în­tr’un frunzar de viță o tîneră femee de o frumuseță admirabilă și lângă densa un bărbat ca de vre-o patru­zeci de ani. Pri­virea lui avea ceva sinistru și iscoditor, mai ales când închidea nițel ochii lui cel cenușii, ceea ce făcea farte des. Cei două inși care ședeau ast­fel de vor­bă în frunzar erau : prințesa Maria Dom­­browska și doctorul Willibald von Koppen. Pe cât observă ea, doctorul avea în buzunarul pardism­ut o cutie cam mări­­cică din care ’i se părea că aude pătrun­zând până la densa un foșnet ciudat Dar nu ’i venia să întrebe de causa acelui sgo­mot neobicinuit, înaintea lui sta o sticlă și un pahar cu vin roș. Ea însă se mulțumea cu un pahar de apă rece. Lângă el doiea plimba în cărucior un copilaș—prințesa Anna, în vârstă de un an de zile. Principesa Maria arunca din când în când o privire duioasă și iubitoare și cei copilite. Ea se spulă cerându­și scuze de la doctor și se depărtă. Când rămase singur doctorul scote un mit, cornet din buzunar și vărsă conținu­tul său—care era arsenic­­ în paharul de apă; după aceea se sculă și el și mer­gând la doică ’I zise : — Fii bună, te rog, de'mi adu câte­va bețe de chibrituri din bucătărie, pentru ca să’mi aprind o țigară. Până te’ntorci o să bag eți de somn la copil. Doica se supuse și plecă. El aruncă în jurul său o privire sfioasă, pentru a se asigura că nimeni nu -l ob­servă. Când văzu că poate fi liniștit în privința asta, scose iute din buzunar un toc de tinichea. De toc era fixată o sfoară lunga ca de două metri, pe care o desfășură. Gura tocului era astupată cu un dop de plută. Doctorul de pe tocul copilului, care -l a­­pucă bucuros cu amândouă mâinile; toc­mai atunci el scoase dopul din gura to­cului și se dete iute înapoi. Sfera de care era fixat tocul o ținea într’o mână. El sta ca pe jeratec. Anișoara înverzia cutia încoace și în colo. De o dată copilul scoase un țipăt și asvârli cutia departe în colo Din tocul de tinichea astupat odini­­oară cu dopul de plută se strecura o reptilă negru lucitoare, cu capul mic ri­dicat, cu occ­hii scânteind și amenințători, și care șueta într'un chip groaznic : era o viperă! Oribila reptilă încă nu eșise de­cât pe jumătate din tocul în care era închisă. Prințesa se întorcea tocmai atunci: la țipătul copilașului ea ’și grăbi pașii. Doica o urma. Doctorul văzu că totul era pierdut. Trăgând iute da sfoară smnuci cutia din mâna copiliței. Când tocul se tăvăli pe jos, vipera e și de tot și începu să se târască iute pe a­­leea de pietriș. Femeile văzuseră destul. Prințesa se repezi cu un strigăt de grozá la copi­așul care plângea. Doica recunoscu numai­de cât reptila veninoasă și ’i sdrobi capul cu călcâiul încălțămintei. Principesa ridică numai­de cât pe fe­tiță și o scoase din cărucioară. Slavă Domnului­ copila era neatinsă. O sărută fierbinte și o puse în brațele doicei. Pe urmă se întoarse la doctor, care sta ca pironit pe loc și ținea încă în mână sfoara de­­ ars era fi­xat tocul. (Va urma).

Next