Universul, august 1889 (Anul 6, nr. 171-196)

1889-08-05 / nr. 175

f Universal No 115 cuviosul arhimandrit Grigorie starețul mo­­nasti­rii Cerilovo, s’a dus în acest timp de două ori la Vlaho-Clisura, la mama lui Kaum. El povesti acesteia că fiul ei se găsește sechestrat de hoți, că l’a întâlnit împreună cu hoții în pădurea de lângă monastire și că­­ i-a dat o scrisoare în care roagă pe ma­sa să-l răscumpere cu 1. >00 lire turcești, de­oare­ce alt­fel hoții îi vor tăia nasul și urechile. La a doua vizită în ziua de 21 Iulie, arhimandritul primi 300 lire, dar a doua zi spuse mamei lui Kaum că bandiții nu se mulțumesc cu a­­tâta. In noaptea de 23 spre 24, hoții pă­răsiră Castoria împreună cu prizonierul lor care era tot cu ochii legați și cu u­­rech­ile astupate. Pe drum, unul din hoți întră într’o grădinărie să fure câți­va cas­traveți. Grădinarul și câți­va turci îl simțiră și se în­­ecau o luptă cu bandiții, luptă în care gră­dinarul fu ucis si două turci răniți. In tim­pul luptei, prifelonierul profită că nu era supraveghiat și sa ascunse în tufiș, unde-i găsiră niște paznici ai regiei cari fuseseră atrași de zgomotul luptei. Arhimandritul Grigore, două hoți și două femei au fost arestați; la ei nu s’au mai găsit de­cât 60 de lire. Primarul din Clisura, anume Stif­­fikis, a fost arestat, bănuit fiind c’a stat de înțelegere cu bandiții; fiul șefi asemenea a fost arestat. Moarte prin ștreang­ ăi se scrie din Pesta. Zilele astea s’a judecat la Szegedin pro­cesul lui Paul Gyömbek­ acuzat de opt asasinate oribile și de un mare număr de furtun și prădăciuni. Criminalul s’a ținut bine în tot timpul procesului, la care a asistat un public nu­meros. Gyömbör s’a arătat foarte liniștit, demn chiar, dacă se poate întrebuința a­­cest cuvânt. El a recunoscut cea mai mare parte din faptele de care e acuzat. Singurul lucru interesant ce reiesă din dezbateri, e că criminalul avea pentru mama și soția sa cea mai adâncă și mai curată dragoste. Gyömbek­ a fost osândit la moarte prin șteeang. El a făcut recurs. Pregătirile Bulgariei Ni se telegrafiază că importantul ziar „Dnevni Liäti“ publică informații foarte precise arătând că Bulgaria primește de la Austria, pe Dunăre, aprovizionări im­portante de material; că arsenalele bul­gare lucrează zi și noapte sub direcția u­­nor ingineri veniți din Viena și că un nu­măr enorm de trupe bulgare sunt înșirate pe granița sârbă. Austria a întărit efectivul trupelor sale în Bosnia, unde se află acum a cincia parte a cavaleriei imperiului. Aceasta do­vedește că Austria are intenții de război ș­ și că lucrează alături cu Bulgaria. „Dnevni Listi“ adaugă că Sârbii vor avea, în caz de conflict, sprijinul Rusiei, cari vor mobiliza 200.000 de oameni con­tra Bulgariei. Războiul e — după autorizatul ziar — chestie de câte­va săptămâni. ȘTIRI d­­i Vineri. Iată elevii absolvenți ai școalei sub-o­­feerilor de la Bistrița în ordinea clasifi­­cației: Stavreche Nicolae, Popescu Ion, Io­nescu Gg., Dimitrescu Călin, Grigorescu Ștefan, Petre Anton, Baronescu Filip, Ar­­ghirescu Str., Sima C-tin, Agoșescu Aci­, Mușătescu Grigore, Bizante Alex., Atha­­nasiu Ernest, Bene Gg., Antonescu M., Strat Zaharia, Cazacincu D., Alecu Va­sile, Brătescu N., Săvescu Gh­., Iliescu Th., Duma Gh., Pintilee Ioan, Bâtee Ion, Ostroveanu Eftime, Constantin Petre, Bib­­­irescu Ioan, Nicolaescu Gh., Lazar C-tin, Săndulescu Sandu, Răileanu N., Bălșă­­nescu V., Alexandru D., Paraschivescu C.,­­ Iulian N., Nicolau Ion, Duca Ch­ristea, I Șuțu Gg., Ionescu Str., Mihăilescu Gg.,­­ Lateș N., Bădescu Bucur, Casianopolo i Gh., Dimulescu D, Priboianu C., Epu­­­reanu V., Stoinescu A., Moisiu Ioan, Da­­i­mian I., Boteanu L, Constantinescu A., I Marcadia Spion, Ghițescu N., Nicolescu­­ M., Capeleanu L, Capeleanu Vintilă, A­­­­roneanu N., Damian C., Frunza Anibal,­­ Arghiropolo I., Israil I., Mihăilescu Gri­­­gore,­­ Prefectul de Constanța, d. colonel Ba­­roți, și a trimis demisiunea ministrului de­­ interne. Demisiunea­­ i-a fost primită. [ ft In urma scandalului întâmplat ieri în localul oficiului telegrafic central, dirigin­tele D. D. Zottu a fost suspendat, până la facerea unei anchete. * Ieri s’a întrunit la ministerul de interne, consiliul de miniștri sub președința d-lui Lascăr Catargiu. Acest consiliu este ultimul care a mai rezolvat cestiunile sub aprobarea ulterioră a regelui.­­ D. Nica, comisarul guvernului pe lângă banca națională, a fost însărcinat de mi­nistrul de finanțe de a face un raport a­­supra administrației acestei bănci. O. . • Ä o au trimis următoarele depegî d-lui Las­car Catargi, președinte al consiliului de miniștrii: Elieineck, 2 August. M. S. Regele a sosit ora seară în Wein­­burg, unde s’a întâlnit cu mai mulți mem­bri ai familiei. Azi pleacă spre Viena, de unde vom­ anunța ora sosire­ la Predeal și Sinaia. Maior adjutant. Perticari, Homburg, 2 August. M. S. Regina, plecând din Segenhaus luni dimineața, a sosit seara la băile de mare din Domburg în Olanda, unde va sta cât­va timp. General Greceanu.­­ In cercurile militare se vorbește că și consiliul de rezbel din Galați îșî va de­clina competința de a judeca pe colonelul Polizu și căpitanul Tulea. In acest caz, afacerea va merge din nou înaintea Curții de casație, care va judeca procesul în fond. D. Alecu I. Șandrea, ver cu d. Stefan Șendrea și defunctul A. Șendrea, și ese­­cutor testamentar al celui din urmă, s’a sinucis ieri trăgându-și un foc de revol­ver la tâmpla dreaptă. Nefericitul, fost magistrat și profesor la școala comercială din Galați, suferea de stomac, și de câte­va zile se întorsese de la Paris, unde se dusese să se consulte asupra boalei sale. Direcția căilor ferate aduce la cunoș­tința generală că, din cauza aglomerațiu­­nei mărfurilor și lipsei de vagone, se re­duce, cu începere de la 12 August a. c. st. n., timpul de încărcare pe tote liniile căilor ferate române, de la 9 la 6 ore.­­ Un credit de 2.000 lei s’a deschis pe seama ministrului de interne, ce s’a acor­dat d-lui Aurel Babeș, șeful lucrărilor chi­mice de la laboratoriul de bacteriologie, spre a merge la Paris se se specializeze în științele chimice dactereologice. + Nici o hotărîre nu se va lua în pri­vința construirea podului peste Dunăre, până ce ministrul lucrărilor publice, nu va supune cestiunea în senul unui consi­liu de miniștrii, presidat de M. S. Regele. " • . * ! Inspectorii generali ai armatei au­ pri­mit deja avisul oficial pentru marele ma­nevre. Ei vor începe de a trece în inspecție trupele corpurilor respective recomandând­­ comandanților măsur­e ce trebuisc luate. £ * 1 . C­­olonel Algiu, prefect al poliției ca­­­­pitale pleacă în cursul săptămănei viitóre 3 la Pas. + Duinecă după amiazi membrii com­i­­­­totulu apărare! țărei se vor întruni sub­­ presiduția m. s. regelui, la castelul Peleg­ ét " Un far oficios din Viena, publică știrea mai aele trecute, că guvernul nostru ar avea ? gând să intre în Uniunea mone­tară lână, lucru pentru care a început ■ deja igodrările preliminare. i­ Tem­nându se instrucțiunea asasinatu­lui căjtanului Lăpușneanu, din comuna Priponjti­ da sus, plasa Pereschiv, jude­­­­țul Tulda, d. jnde instructor a eliberat ■ pe uni din fii asasinului Oprea, anume i Gheorge Nicolau, care s’a constatat nevi­­­novat. +­­ Memrii societăței tipografice „Gaten­­­­berg“ t întrunesc în adunare generală extraorinară, Duminică 6 August, în sala 1 Orfeu­. ‘1 * Consiul comunal al Capitalei este din­ nou­ conocat pentru Sâmbătă, Miercuri ne­­putândise ține a ședință din cauza numă­rului nui destulător de membri. S’a t»egrafiat tuturor consilierilor ab­senți de a veni în Capitală.­­ Au obținut diploma g«oalei de poduri și șosele secția a Il-a a inginerilor, d-nn­ al căror nume urmează : Christihe Alexandru, Costea Vasile, Ghionel Petre, Grass Ignat, Grobnic Ni­­colae, Jiescu Mihail, Pârvulescu loan, Sion Son, Spirescu loan, Știrbulescu Gh., Stănescu Gh. și Stoenescu Teodor. Actunnea generală a acționarilor credi­tului solclor urb­n din Iași a votat în u­­nanimi­te, menținerea și mergerea înainte a societiei, au subscris un angajament de a nu-și legaja nici unul din el imobilele în timp de 5 ani și de a plăti o rată su­plimentră pentru stingerea împrumutului ce se va contracta de la guvern pentru plata croonului de 1 Iulie 1889 și a scrisurilo cgite la esorți.­­ Roger va sosi cu 24 ore mai târziu­ în țară, adică duminecă la 0 August. $£ D. L.Ic.r Catargiu a declarat că nu­ va pârăi capitala, până ce nu va vedea complicat ministerul. După câte se spun, cu multă siguranță, vor intri în minister d-nii Apostoleanu și C. Olănascu.A­st Ieri d. judecător de instrucție Vasiliu a ascultat vre­o patru martori în afacerea crimei din^trada Poetului. Tot­^^B d. jude instructor Vasiliu a numit ^■i­rt pentru traducerea scriso­rilor ce^a găsit în lada lui Stefan Nico­­laidi. Cj^H dispărut. D. ^^BvicT va fi numit diriginte a­e oficiul S^B-grafic din Capitală, în locul d­lui TM ▼ Ä M. I­­ngina nu se va întoarce în țară de­cât peste 15 sau 20 de zile ; până a­­tunci m­­ia va urma—după cum am spus —cura­jșilor de mare. ft Consiliul de miniștri a decis ca minis­terul lucrărilor publice să înceapă numai­decât cu esecutarea canalizărei Borcei. Mijloacele să și se procure din fondul porturilor de fum. la sută. Ministerul lucrărilor publice a și luat dispoziții ca inginerii acelui minister să se transporte în localitate spre a se începe lucrările ch­iar în vara aceasta.­­ ILUSTRAȚIA NO­ASTRA Gravura pe care o publicăm azi repre­zintă principalele trei figuri ce formează anturagiul împăratului Persiei. Mirza Ali Asker Khan e marele vizir, adică șeful guvernului persan. Rais Sultan e un copil foarte deștept, favoritul Șahului. Mage-el-Dubet e intendentul general al palatului. Mirza a fost chiar zilele trecute, din cauza capacității sale, numit succesor mem­bru al mai multor academii științifice eu­ropene. Un Șarpe colosal Un șarpe de o mărime extraordinară a apărut în comuna Breasba, unde a băgat spaimă în întreaga populațiune. D. prefect a dat ordin ca să se omore cât de curând acel șarpe. Resultatul alegerilor de era Tutova — col. I Seuat Votanți 103, — G. D. Iamandi cons. 53 ales; I. C. Codreseu lib. 50, Bacău­ — col. I Depui Votanți 199 ; — Eugeniu Ghica cons. 12? ales; Iuniu Leca lib. 72; Buzeu — col I Depui Votanți 361: — C. Iarca cons. 187 a­­­les; Eug. Stătescu lib. 97 , Al. Pâcleanu jun. 77. Până la orele 2 dimineață resultatele din Vlașca și Mehedinți n’au sosit. Hg­i­ îmora Un loc mare, situat Du Valllafu, în una din cele mai fa­vorabile posițiuni din Capitală, este de vânzare. Amatorii sunt rugați a se adresa, pen­tru informații, la administrația ziarului „Universul“. DEPEȘI D Meetinguri Berlin, 3 August. Cu ocazia meetingurilor pe care Ger­manii vor să le organiseze pentru a pro­testa în­potriva procedărilor Englezilor în Africa, „Gazeta Germaniei de Nord“ zice că guvernul imperial n’ar vedea aceste meetinguri cu ochi buni, de vreme ce el dă o mare importanță amiciției ce există între Eoghitera și Germania. Din Sofia Sofia, 2 August. Cu ocazia aniversărei urcării pe tron a principelui Ferdinand, mari serbări s’au dat aci și în provincii. După ce a asistat la „Te-Deum“ care s’a celebrat la catedrală, principele a ple­cat la lagărul militar din Kneajevo, unde a avut loc o mare revistă la care au luat parte aproape 4000 de oameni de toate armele. După revistă, principele a primit pe miniștri, pe președintele Sobraniei pe de­legații diferitelor credințe și pe înalții funcționari civili și militari din provincie. Seara a avut loc la palat, un prânz de gală, recepțiune și serbare de noapte. Gră­dina palatului și un mare număr de case erau iluminate într’un mod strălucit. S’au tras focuri de artificii. Ordinea cea mai perfectă n’a încetat de a domni pretutindeni. Aniversare Belgrad, 2 August. Aniversarea zilei de naștere a regelui Alexandru s’a serbat erî într’un mod so­lemn. După serviciul divin, regele a primit corpul diplomatic: împăratul Austro-Ungariei a felicitat cel d’întâi pe regele printr’o telegramă ce­­ l-a adresat din Berlin. Întrevedere Sevastopol, 2 August. Regina Natalia a cerut să aibă o în­trevedere cu fiul său la Yalta sau la Bel­grad. Ex-regele Milan refuzând întreved­ea Yalta, regina a hotărît să meargă 22 August la Belgrad. Gestiunea Cretei Viena. 3 Augi de serie din Constantinopol „Coresi­denței Politice“, că, prin circulara Poarta nu voia să provoace control în cestiunea cretenă Ea simțise numai doința de a lumina puterile amice a și adevăratei stări de lucruri în Creta, nu așteaptă nici un răspuns formal di puteri. Impresia dureroasă produsă mai în de nota grecească a cedat în fața aprecieri mai liniștite a faptelor de c a fost convingerea că e vorba de o țiune resultând din diverginte și din rațiuni ale partidelor din Creta. Suit s’a convertit el însuși la această aprei mai liniștită a cestiunii. Poarta se mișcă Londra, 3 Augi Se anunță din Constantinopol ziar „Standard“ că din causa dre încredere privința Greciei, Poarta a trimes­­ puirasate în Creta. Se vor trimete și rele. ^Știri venite din Canea anunță că u­ Iuhu trecut, Șakir-Pașa a deschis n­otări în privința cererilor Cretenilor. Călătorii Petersburg, 3 Aug­u Majestățile Lor au plecat alaltă­ ori pentru a asista la manevrele navale o vor face aproape de Sveaborg. — Principele George de Louchteml, logodnicul principesei Stana a Munt­orului, va visita curtea din Cetinie in­ceputul lui Septembrie. — Sa fac pregătiri pentru a călăi prelungită a țarului. Persoanele din suita imperială &ü pt ordinul să se țină gata pentru a prag 8 August. Manevre navală . Spezzia. 3 Aug Regele, principele moștenitor­ii­ui de Genua au asistat la exercițiile de a 8 torpiloare în contra a 2 cuirasati pol la simulacrul de debarcare a 751 oameni pe coasta golfului. Regele a fost foarte satisfăcut. El a visitat în urmă cartierul­ui unde a fost foarte aclamat. Suveranul a plecat azi dimineață. Chestia păcii Berlin, 3 Angus „Vossische Zeitung“ comentează to­tele celor doi împărați și zice că cur­tele de înfrățire și camaraderie insepa­bilă, vor fi pentru adversarii aliaților semn că orice speranță a unei lăsări fiantei este zadarnică și ilustrie. ȘCOALA PRIVATA DE FE­ din strada Romană No. 73 — Sub direcțiunea d-nei Zoe ManolesCU Se face cunoscut onor. părinți, că această scoală se primesc eleve extern interne. Instrucțiunea ce se predă cons în 4 clase primare și 2 secundare, ci programul oficial, în mod obligatoriu, facultativ se predă limba francesă, r mană și piano. Prețul pentru o extern de 5 lei pe lună pentru limba roma iar pentru cele­l­alte se adaogă 3 fr. i mult. Prețul anual pentru o internă e 400 lei. B-lor agricultori La fabrica de Uleiuri. Frații G.­ASSI București, se găsește cBppită pentru sămer t Focul de pe malul Dâmboviței Un mare incendiu era să bântuie ca fals. Pe când bătea vântul mal cu fu, la ora 4, s’a aprins un coș al clădirei apropierea institutului bactereologic, or­tament în care stau mai mulți servitori Grație însă personalului de la băile St’ai­a: „U­ni^erst­ain.!“ * ...... uZ­ AIORUL ARCHIDUCELUI RUDOLF SAU ORAMA MMN CASTELUL MEYERLING Roman istoric contemporan de mare sensațiuni. CI Unde ie Nell ? — Cine nu crede n’are decât să nu arcadă! zise Neubert cu ciudă. — Femeia da la pădurărie pretinde că te-a văzut în pădure. — Aia zice multe ! — Dar, dacă ai fost la Pesta, trebue fi venit în contact cu cine­va, prin urmare ar putea fi recunoscut. — Se poate­ dar se poate și să nu mă recunoască, căci n’am stat mult. — Nu cumva te-a ținut americanul as­cuns ? — Pe mine ? Pentru ce ? — Aga din bună­voință, pentru ca să te scape de neplăceri. — Tot femeia o fi spunând asta! — Ba nu, chiar d. Macdonald dă a în­țelege așa ceva. — Dar nu știa nimic. — Cu toate astea n’o să tăgăduești că ai voit să omori pe văduva Lanner. — Tocmai fiind­că mă temeam de o asemenea acuzare m’am dus la Pesta. — Nimeni n’o să creadă asta. Neubert. — Atâta pagubă! — Dacă nu poți să răstorni acuzația ce să ridică asupra dumitale, atunci e rău. Văduva Laner a fost victima dumitale și se pretinde că Macdonald te-a împins la aceasta ca să scape de ea. — Am auzit deja toate fleacurile astea. — Și nu vrei să spui nimic ? — N’am nimic de spus. —­ Acuzația merge și mai departe; ea pretinde că, când văduva Tullinger a a­­părut din nou, Macdonald a trimes pe Nell ca să o omoare. Apel Nell a dispărut cum dispăruse și și d-ta. — Șe poate! Dar ce mă privește pe mine acest Nell ? — Vra să zică nu vrei să mărturisești că Macdonald te-a împins. Atât mai reu pentru d-ta! O să stai multă vreme aci. — Nu pot să spun cu nu știu. Cât despre stat aci, vom vedea ! — O să stai până se va descoperi ceva. — Și dacă nu se descopere nimic ? — Vom­ vedea. Cât despre mărturisirea d-tale, nu putem lipsi de ea. Graz se convinsese că nu va scoate ni­mic de lui Neubert. De aceea plecă și se întoarse le hotelul lui Macdonald, unde în acest moment se juca o scenă foarte importantă. însărcinat de Macdonald, secretarul Stu­art chiem­ase pe copilul Vais subt pretenst că scrie bine și că ar putea fi angajat pentru­­ biuroul americanului la New­ York. — D. Macdonald are nevoie de scrii­tori buni­ pentru contoarele lui din New- York, zice Stuart lui Vais. Am auzit că d ta ai scriitură frumoasă. Ești dispus să te angajezi cu leafă de 1000 dolari ? Din an în an, dacă-ți cauți bine de treabă, îți se va spori dosarul. Vais se rogi de bucurie auzind această propunere. — Dar n’am bani de călătorie, zise iei. — Ți se va plăti drumul. Pune-te taci și copiază asta, pentru ca d. Macdonald să vadă cum scrii. Vals se așeză și începu să copieze , sera contractul său de angajare. Stuart examină lucrarea. — Ei, primești locul ? — Cu bucurie. — Și poți să pleci imediat ? — In câteva zile. — Atunci iscălește contractul. Macdonald intră în odaie. Stuart îl re­comandă pe Vais.­­ Pleacă cât mai curând. Nu spune nimănui că te-ai angajat la mine, pentru că s’ar putea să fiu plictisit cu petițiune. Vino mâine să primești bani și biletul de drum. Un servitor anunță pe inspectorul Graz. Vais se făcu palid și începu să tremu­re. Macdonald văzu aceasta. — Nu ie nevoie să te vadă inspecto­rul, zise iei. Ieși pe aci. Apoi, către servitor . — Poftește pe d. inspector în salon Peste câteva secunde, Macdonald afla în fața lui Graz. — Am venit la d-ta într’o afacere fi­re gravă, zise iei. Cunoști pe comisa Brandec? — Nu mi aduc aminte... „ — Dar de detectivul Braun îți ad aminte­? Lovitura era așa de neașteptată, în trăsni pe Macdonald­­iei se stăpâni­­s căci Graz îl observa; numai ochii îl și reiară. (Va urma) .A m­al vorit Serviciul închirierea pernelor pentru beton pe C. F. R., înființând noi depo de perne pe la stațiuni, CAUTA AGENȚI Pentru cerere să se adreseze la dep central al pernelor, Gara de Nord ît jt­l de o garanție de 200 lei, care se depune la casa de Depuneri.

Next