Universul, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 197-222)

1889-09-01 / nr. 197

ásni VI—No. 197 jAl «A. -A- 3R. XJ"' x1 Fascicula l-a din noul si frumosul roman SIMOWA W W~BANI I^'VtSC 'IC't TLA IN IOA PA FAR A üe vínzare la tóté chioșcurile și vínzétoril de ziare. CALENDAR PE 1889 Ortodox Joi, 31 August.—Sf. Brâu al Maicii Dom­nului. Catelle Joi, 12 Septembre.— Guide. Sarele răsare la 5.35; apune la 6 19. Efemeride 31 August 1877.—Românii reaping cer­carea turcilor de a relua Gri­vița. Se caută pentru orașul T. Măgurele un corespondent care să se însărcineze cu vân­zarea zilnică a ziarului nostru și a celor l­alte publicațiuni ce apar în editura tipo­grafiei „Universul“. București, 30 August Am căutat, într’un turneu trecut, să a­­ratam pe scurt starea în care se află azi industria estincțiunii petrolului la noi în țari; din această repede expunere a reegit că, deși bogat înzestrați de natură, ne lip­sesc încă capitalurile de esploatare. Să vorbim acum puțin și de viitorul a­­cestei industrii. * * * Se în afară de ori­ce îndoială că tre­buința de petrol sporește pe fiecare zi și va spori neîncetat. In industrie, acest mineral ia din ce în ce mai mult întrebuințat ca combustibil, din cauza superiorității sale incontestabile asupra tuturor celor­l­alte materiale de combustiune. Dacă, precum trebuie să sperăm, indus­tria națională va prinde rădăcini și se va dezvolta, atunci evident că cererea de pe­trol pentru consumul intern va spori și ea în proporție. Avem decr asigurat, în interiorul țării, un debușeu­ pentru petrol. Și, dacă esplo­­tarea rămâne în condițiile actuale, atunci ie mai mult decât sigur că producția nu se va putea ține de cerere; deficitul pe care îl avem deja îl­ va merge neconte­nit crescând și vom fi siliți, noi, cu așa de bogate mine de petrol, să importăm de la străini cantități din ce în ce mai mari. Această considerațiune ne aduce la în­cheierea că trebuie să facem toate chipu­rile pentru a da esploatării minelor de petrol cea mai mare dezvoltare posibilă. ** * Dar nu se numai atât. Nicăieri în peninsula balcanică nu se esploateza petrol. Chiar lipsite de industrie, cum sunt astăzi, în țările balcanice con­­sumațiunea de petrol atinge cifre foarte mari, înzestrați cu mine bogate de acest mi­neral, pozițiunea noastră ne indică ca fur­­nisori naturali al peninsulei. Suntem, din­tre producători, cei mai aproape de țările peninsulei și avem la dispozițiu pe căi a­­vantagioase de transport. Dacă am avea o esploatare întinsă, am putea să ne prezintăm ca principalii fur­nizori al peninsulei. Și din acest punt de vedere ie, deci, ab­solut necesar să ne punem toate puterile pentru a da cea mai mare dezvoltare in­­d­ustriei extracțiunii petrolului. * * * Un viitor strălucit surîzend acestei in­dustrii, un câmp întins de comerț i se deschide.­ ­ «5 Magii an Jig Sasaul isi «I sidet e C. Pprüesdi. siaucísial «Uh HVanea-DrutAru. —(Vrsi psg. 3) Atârnă sumai de noi ca aceste per­spective să se realizeze. In ce chip s’ar putea dezvolta exploa­tarea petroliului în țară la noi ? Aei­stă totul. Firește că întrebarea e grea și de si­gur că ea poate fi dezlegată în mai multe feluri. Ne vom permite cu toate astea să emitem o idee, de la a căreia aplicare nădăjduim un progres însemnat în chestia care ne preocupă. Avem în țară mai multe societăți de esploatare ; avem apoi un șir de esploatări individuale, unele mai mici, altele mai mari. Noi propunem întovărășirea tuturor a­­cestor esploatări î­ntr’o „a­sociațiune gene­rală a minelor de petrol din România.“ E știut lucru că aceia ce nu pot face zece forțe izolate, o fac cu înlesnire aceleași forțe armonic asociate. O asociațiune ca aceea pe care o propunem noi, ar a­­vea un cradit mare pe ori­ce piață din Europa. Din toate puntele de vedere, esploata­­rea ar profita enorm prin alcătuirea unei asemeni tovărășii. Tot o­dată, asociațiunea pe care o pro­punem ar putea forma sîmburele pentru esploatare» g’a altor minerale, de care pă­mântul României e atât de bogat. încetul cu încetul, asociațiunea ar putea sa și în­tindă operațiile și industria minieră, astă­zi în fașă la noi, ar putea să se dezvolte. Să sperăm că ideea aceasta nu va că­dea pe un teren sterp, nunță staționarea la Southampton a yach­­tului „Bretania“, pentru serviciul lui Bou­langer. „Times,“ marele ziar englez, afirmă cu siguranță că Boulanger va pleca în Franța. El a dispărut din locuința sa de la Portland­ Place. Generalul lob va îmbarca sau la Brigh­ton, B80 la Newhaven. Coaforul său­ i-a făcut deja două peruci și două bărbi. O dramă la Neuilly, frumos orășel francez, s’a întâmplat o dramă intimă, foarte dure­roasă. Soții Got, negustori foarte onorabili și cu o situație materială destul de bună, erau legați cu prietenie veche de familia Charles, proprietari. Soții Got aveau o fată foarte frumoasă, de 17 ani; soții Charles aveau­ un băiat, cu doi tre ani mai mare. Cei doi copii, încă de miel se iubiau forte gi, cu vârsta, prietenia se schimbă într-un amor arzător. Charl­es-fiul făcuse stadii bune. Mai a­­vea un an ca să isprăvească medicina. D-ra Got să făcuse o fată mare și era de o cuminție exemplară. Deunăzi, cele două familii să pertară , tocmai tânărul Charle a ara în vacanțe. Soții Got rupseră ori­ce relații cu Char­les. Dar băiatul urma de a se întâlni pe sub ascuns cu prea iubita frat. Aflând Got tatăl despre aceasta, fă­cu o scenă teribilă sk­el­aaki, zicându-l că va împușca pe Charles, dacă îl va mai ve­dea vorbind cu dânsa... Cei doi copii au fost găsiți morți a­­mestoi, dar îmbrățișați, într’o poiană. Se înjunghiaseră. Desperarea părinților e lesne de în­țeles. Brutus DIN FRANCIA (Corespondența part. a „Universului“). Paris, 27 August. Intorcerea lui Boulanger Iată planul de bătaie al generalului Bou­langer, prin care speră să poată resturna Republica. Alcătuirea acestui plan dove­dește mare putere de imaginație și mare dibăcie. S’a dat mai întâi și ordinul ca să se a­­nunțe pretutindeni că generalul Boulanger se va întoarce la 10 Septembre și că vo­turile ce i se vor da de către alegători nu vor fi pierdute. Dar, fiind că publicul a de­venit neîncrezător, trebue să i se arate fapte destule, ca să nu se îndoiască de bunele intenții ale generalului. Așteptarea Scopul acestei agitații e ca de la 5 până la 10 Septembre toată lumea să aștepte debarcarea generalului pe toate punctele coastei franceze. Trei yachturi vor fi la dispoziția lui Boulanger : șeful partidei na­ționale se va îmbarca pe unul din ele. Atunci se va face zgomot mare, arătând amănunte despre urcarea generalului și pe cele­lalte două yachturi; guvernul va fi ast­fel silit să facă o vânătoare homerică. După ce publicul va aștepta cu nerăb­dare o săptămână, pentru ca să se con­trarieze cele­lalte manopere, sâmbătă la 9 septembre vestea sosirii lui Boulanger se va afișa ; din Anglia, țara va fi inundată de mii de telegrame ; se va anunța în pro­vincii arestarea lui Boulanger și interna­rea lui la Maras, se vor da în vileag toate amănuntele brutalităților ce i­­’ar face, ast­fel că, duminecă dimineața, în ziua a­­legerii, toți cetățenii să fie cuprinși de ad­mirație pentru curajul generalului. Începutul lucrării O să vedeți că acest plan ingenios a și început a se pune în execuție : „L’Indépendance belge“, în adevăr, a­ Vineri, 1 nH) Septembr» 1««P Sinucidere într’un cimitir In capul stradei Belleville, la Paris, se află vechiul cimitir al comunei. înmormân­tările se fac rar acolo, din pauza trepta­tei întinderi a orașului In această câmpie de odihnă, umbrită de arbori seculari, s’a petrecut o scenă tragică. Lângă mormântul unei tinere femei în­mormântată de curând, s’a găsit un om pe la ora unu după amie zi, frământân­­du-se în țărînă, cuprins de convulzii groaz­nice. Lângă densul era o sticluță de vitriol, aproape goală , nenorocitul îi băuse mai tot conținutul. Toată partea de jos a ca­pului îi era arsă de vitriol. Sinucisul fu dus într-un spital unde doctorul Villard îi dădu îngrijiri. El muri peste o oră. Se numește Edmond Digne, bogat ne­gustor de cereale, în vârstă de 38 de ani. Nenorocitul fusese înamorat de o fată de 16 ani, pe care voise s’o ia de ne­vastă. Dar copila murise de angină. Pe mormântul ei, își puse capăt vieții. BANDITUL LICINSK! Se comunică din Tulcea că procuroul de acolo a arestat pa­r. Ivan­iu Serepol, mare proprietar de vii, bănuit că ar fi găzduit de mai multe ori pe vestitul ban­dit Simion Licinski. Același domn procuror, zilele acestea va mai aresta și alte persoane bănuite tot pentru acest fapt.

Next