Universul, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 197-222)

1889-09-01 / nr. 197

i Universul Ro. 197. Asasinat religios Săptămânile trecute se prezentă la doctorul spaniol Jordan din Casablanca (Maroco) un negru care pretindea că soția sa îl otrăvise. Doctorul îl examină și nu găsi nici o urmă de otrăvire; totuși, ca să-l liniștească... îi scrise o rețetă.~ Negrul pleca ; puțin după aceia, irși și doctorul și observă că negrul se uita strâmb la iei. După ce văzu că doctorul se depărta, negrul se apropia de casă și trase clopoțelul. Servitoarea apăru și deschise ușa. Negrul scoase repede un pumnal și i-l înfipse în inimă, așa că servitoarea căzu trăsnită.Una din surorile doctorului, care eșise în antreu și văzuse scena, țipă și începu să fugă, dar negrul o ajunse, o apucă de păr și înfipse de două ori pumnalul în inimă. Alte două surori ale doctorului se închiseră într’o odaie și începură să striga ajutor. Asasinul fu prins, și dat pe mâna autorităților. El a comis ambele asasinate din fanatism religios. Tribul din care face el parte urăști pe creștini și consideră asasinarea unui creștin ca o faptă care duce în rai. ILUSTRAȚIA NOASTRA După făgăduială, dăm azi portretul nenorocitului C. Preotescu, care s’a sinucis deunăzi în canea bisericei Manea Brutaru. Am dat amănunte asupra dramaticei întâmplări, cum și scrisoarea sinucisului, ""f pe care ne-a trimis-o odată cu fotografia , pe care o reproducem azi. Un episod de la incendiul din Anvers o mamă cu trei fete, locuind în strada Morarilor, au lucrat pentru întâia oară în ziua catastrofei în atelierele cartușieriei Corvilaii, unda s’a întâmplat teribila t>spiosie. Au murit tus-patru. Și în acelaș moment tatăl, care este marinar, se întorcea din călătorie. El a sosit tocmai la timp pentru a primi cadavrele familiei sale. Consiliu practic La începutul unui guturaiu, cereați următorul leac : O lingură de untdelemn, un gălbenuș de ou, zece grame de miere. Amestecați totul și beți amestecul când vă culcați. A doua zi e foarte probabil că veți fi bine. In caș contrariu luați capurile de Catramină. ȘTIRI Membrii consiliului general al instrucțiunei publice au sosit în capitală mai toți. Se știa că mâine, 1 Septembre, acest ©odbisru se întrunește. . . Mâine se deschid cursurile școalelor secundare în toată țara. + Ieri, ziua onomastică a împăratului tuturor Rusiilor, Alecsandru III, un Te deum s’a oficiat în biserica Krețulescu, la care au asistat unii din membrii corpului diplomatic din Capitală. O recepțiune s’a făcut după Tedeum, la noua legațiune rusească, care s’a și inaugurat în acea zi. D. I. C. Brătianu a sosit ieri în Capitală, venind de la Florica. La congresul internațional al căilor ferate, ce se va ține peste câteva zile la Paris, direcția noastră regală va fi reprezintată de d-nii G. Duca, Gr. Cerchez, general Berendei și Mănescu, șeful secțiunei comerciale. Marți pe la orele 9 și jum. dimineața a avut loc pe platoul de la Cotroceni un Jouî. 3 dual între d-nii sub-locotenenți Alexandru Costescu și Buhlea, ambii din Regim. 1. Roșiori. Martorii d lui Costescu au fost d-nii căpitani Văcărescu și Mihăilescu, iar ai d-lui Buhlea, d-nii căpitan Ghica și sub-lt. Hóiban La a treia pasă d-l sub-lt. Buhlea a fost rănit la față și pus în imposibilitate de a mai continua lupta. Causa acestui dual se zice că este o insultă adusă de d-l Buhlea d-lui Costescu în fața soldaților. Alegerile comunale din Tecuci s’au terminat. Listele guvernamentale au reușit. Un mare tâlhar bulgar, ce se afla ascuns la Jilava, a fost prins și adus în capitală. Acest tâlhar a comis mai multe asasinate. El se numește Theodor Ganciu. Luni a avut loc la Giurgiu duelul între d. Epurescu, fost deputat, și de căpitan Dan. După schimbarea a două gloanțe fără resultat,, incidentul s’a declarat închis. X Generalul G. Angelescu, comandantul corpului I de armată, a fost la Sinaia unde a supus M. S. Regelui planul manevrelor parțiale ale acestui corp. X Alegerea decanului corpului de advocați din Capitală și a consiliului de disciplină, se va face desigur la 18 Septembrie. Vor fi trei candidați și anume d-rnii : Grădișteanu, Baremberg și Stâtescu. Primul pare a avea cei mai mulți sorți de isbândă. In curând se va pune cu mare ceremonie piatra fundamentală unei biserici grecești în capitală. Această biserică, al cărei plan e deja aprobat, se va construi în curtea legațiunei grecești. 4 Ieri la ora 10 și jum. de dimineață a isbucnit un foc la Azilul Elena Doamna. A ars casa unde locuia preotul Georgescu, profesor și preot al Azilului. Focul a luat de la atelierul de tâmplărie. Pagubele nu sunt mari. Mobilierul preotului era asigurat. X Defilarea cea mare a trupelor corpurilor 3 și 4 de armată care vor manevra între Bacäu și Pașcani, va avea loc la bariera orașului Bacäu înaintea regelui și a statului-major. X D. general Carnot, comandant corpului al 2 lea de armată, va supune azi Regelui planul definitiv al manevrelor parțiale ce vor face divisiile acestui corp. ” Ultimul preț al cerealelor a fost în piața Bucureștilor: grâu 59 lib. 9,25. — Porumb 61 lib. 6 lei. — Ovăz 321/i lib. 8 lei. Ministerul domeniilor a hotărît să recunoască printr’o lege corpul inginerilor silvici. Pentru acest scop trebue modificată și legea silvică. Dnii Antonescu Remus și V. Cârnu- Munteanu, sunt trimiși de d. ministru al domeniilor ca să viziteze expoziția din Paris și să raporteze asupra progreselor agriculture și silviculturel. Un raport amenințit va fi supus ministrului domentilor despre resultatul acestei visite. * In cele din urmă 8 zile, s’a primit în Bulgaria însemnate transporturi de munițiuni ce au fost debarcate la Rusciuc și Varna. Prezența în Sofia a două ofițeri superiori austriaci, este mult interpretată. 'fir A sosit !a gara do Nord -primul transport (40 50) de vagoane, clasa IV. Fle se vor pune în circulație în ziua de 1 Octombre. ■#* Azi vor apare în „Monitor“ decretele înaintărilor în armată. 4* Următorele piese s’au repetat la Teatrul Național: Damemonde, Tartuffa și Scepticii. De ieri au început a se repeta Marcella și Familia Rantzau. Culesul viilor în podgoriile Cotnari, deși nu s’a început decât în împrejurimi, totuși vânzările au început. Vinurile ordinare, culese gata, s’a vândut cu 60 bani vadra. Vinurile din vii renumite ca Ghergel etc., care s’a vândut anii precedenți cu 10 și 12 franci vadra se vindea acum cu 4 franci vadra. Se simte o mare lipsă de vase. _ + Până acuma s’a înscris la direcția C. F. R. 196 tineri, pentru a concura la locurile vacante de elevi în școala de administrație de pe lângă acea direcție. In total sunt numai 44 de locuri și lista definitivă de înscriere nu e închisă încă. Toți atașații militari de pe lângă legațiunile streine din capitală au fost invitați de ministerul de externe a lua parte la manevrele noastre. Mâne încep conferințele învățătorilor sătești. Aceste conferințe vor ținea până la 10 Septembre. Și Ideea unei esposițiuni agricole a statelor balcanice, în România, câștigă din ce în ce aderenți. E vorba de a se înființa în curând un comitet sub preșidința d-lui P. S. Aurelianu. 3k Luni, marți și mercuri din săptămâna viitoare, apa va fi întreruptă în conductele din strada Fântânei, din cauză că se vor face experiențe de recepțiune. Vaporul de rezbel german Loreley care a sosit de câteva zile în portul Galați, are ordinul de a nu părăsi Dunărea până la nouă dispozițiuni. Un ofițer superior al acestui vapor se afla în capitală. Comandanții regimentelor din corpul al 2-lea de armată au primit ordinul de a trimite, la 15 Septembrie, la reședința fiecărei divizii câte un batalion de fiecare regiment, pentru a lua parte la manevre. Trupele corpului al 2 lea care vor opera la manevre va fi numai de 6000 oameni. ft In curând se va ține un congres telegrafo-postat la Berna. D. Gezianu, directorul general al telegrafelor, va asista la acest congres. * Procesul colonelului Polizu și al căpitanului Tulea, a început luni înaintea consiliului de rezbel din Galați. Comisarul regal neridicând escepțiunea de incompetință, consiliul a procedat la citirea actelor și ascultarea martorilor Se continuă cu ascultarea martorilor. DEPEȘI Holeră Constantinopol, 29 August. Cale indirectă. — După ultimul buletin al holerei în Mesopotamia, până la 31 August (st. n.), au fost 2413 decese. Holera face pustiirile sale mai cu seamă în provincia Bagdad. Ea este semnalată de asemenea pe granița Persiei. Administrația sanitară turcească a stabilit două cordane sanitare, menite a isola regiunile infectate. Alianța română-sârbă-bulgară Belgrad, 29 August. „Corespondența balcanica“ afla din Constantinopol și din sorginte autentică că declarațiunile d-lui Stambuloff în privința eventualității unei mobilizări a trupelor bulgare în fața înarmărilor Serbiei făcuseră să se nască la Constantinopol, unde lumea era convinsă de caracterul inofensiv al măsurilor sârbești, temerea ca Bulgaria să nu concentreze armata sa pe granița turcească. Numai pentru acesta, Turcia, în răspunsul ei, a făcut în special să reiasă că Bulgaria face parte integrantă din imperiul otoman. Ziarul „Narodni Dnevnik“ publică un articol remarcabil în care regretă slăbirea ce s-a produs în raporturile amicale între Serbia și Bulgaria, atunci când situația geografică a celor două state trebua să-l împingă a întreține relațiunile cele mai amicale. Același foae crede că ar fi o operă folositoare dacă s’ar aspira la o alianță intimă cu România; ea pledează cu căldură această cauză adăugând că acesta ar fi primul pas pentru realizarea ideal solidarității statelor balcanice. Nici o piedeca nu se opune la această alianță, căci interesele Serbiei și ale României nu sunt nicăeri în antagonism, ci, din potrivă, identice sub multe raporturi. Din Paris Paris, 29 August. La banchetul ce s’a dat în onoarea fiilor Kedivului, d. Spuller a ridicat un toast în sănătatea Kedivului și a fiilor săi. El a declarat că toți asistenții sunt amici sinceri și desinteresați ai Egiptului, că părintele principilor e însărcinat, sub suzeranitatea sultanului, de a conduce țara la prosperitate și bun traiü. Fiul care trebue să-i urmeze va continua opera atât de bine începută în îndeplinirea sarcinei sale, contând pe Francia, legată într-un mod indisolubil de Egipt prin tradițiuni, interese și simpatii. In consiliul miniștrilor, d. Spuller a anunțat că negocierile relative la drumurile de fier sârbești sunt aproape terminate. Se poate bizui pe o soluțiune apropiată, ce va da satisfacție tuturor intereselor. — întrebați în privința unei prelungiri eventuale a Expoziției, directorii au declarat că se va închide într’un mod irevocabil la 31 Octombrie. Cadavru Londra, 29 August. S’a mai găsit un cadavru de femee ciuntită. Cabinetul român Viena, 29 August. „Corespondența Politică“ primește din București o scrisoare care constată că cestiunea de a completa cabinetul român nu e actualmente la ordinea zilei, deoarece portofoliul lucrărilor publice se afla provizoriu în mâini esaciente și d-nii Lahovari și Gherassi nu ’și au dat demisia. Se va da, afară din România, puțin interes personagiilor arătate ca candidați pentru un nou cabinet, căci străinătatea nu se interesează decât de direcțiunea politicei cabinetului întreg, direcțiune ce va rămânea și în viitor în mâinile conservatorilor. Dacă în o epocă oarecare ar deveni trebuincios să se complecteze cabinetul, s’ar lua poate câțiva membri din partidul junimist, dacă aceștia ar voi să admită principiile conservatorilor. Dar nu poate fi vorba de negocieri cu partidul junimist. Cel mult o contopire între junimiști și liberalii naționali ar fi posibilă, caci junimiștii ar putea până la un oarecare punct, să acopere pe liberalii naționali cu onorabilitatea lor și ar câștiga o mai mare influență în țară. Dacă pretențiunile ridicate de diferiți membri ai altor partide pentru a obține un portofoliu ar trebui să fie luate în considerațiune, ar trebui înainte de toate ca cel ce le ridică să modifice într-un chip serios simțămintele lor politice. Vineri, 1 (13) Septembre 188S In orice caz nu există pentru conservatori nici un motiv de a se retrage de la putere. Franț-Iosef în Boemia Leitomisl, 30 August. împăratul Franț-Iosef, venind din Galiția a sosit aci erî. Intrarea suveranului în oraș a avut un caracter măreț. Manifestațiuni patriotice s’a făcut împăratului de către locuitorii orașului și de către populațiunile cari au alergat din Boemia orientală și din ținuturile limtate ale Moraviei. Răspunzând discursului primarului, suveranul a exprimat mulțumiri pentru primirea cordială ce i s-a făcut. El a asigurat pe locuitorii orașului de buna sa voință imperială. Primind deputațîun numeroase împăratul a răspuns în limbele germană și ciica diferitelor discursuri ce i s’au adresat. Concediu Berlin, 30 August. „Gazeta de Woss“ află că într’o scrisoare grațioasă, împăratul a acordat d-lui Scholtz, ministru de finanțe, un concediu de șase luni pentru a îngriji de boala sa de ochi. „Post“ crede a ști că împărăteasa Frederic nu se va întâlni la Copenhaga cu ducesa de Cumberland. Inserții și reclame București, 30 August, 1889. Domnule Director. Văzând în onor. dr. ziar „Universul“ cu No. 195 din 30 August (11 Septembrie) 1889, înserată în ziar scrisoarea sinucisului Preotescu unde se spune că preotul I. din curtea bsericei Manea Brutaru îl schimbă cu soția densului , supun la cunoștința dv. și a onor. public, că la biserica Manea Brutaru, suntem doi preoți și anume preotul Matache bătrân și infirm și subsemnatul preotul R. Iliescu ruda de aproape cu d-m. Maria Baicovin, adică numita doamnă este vară bună cu consoarta mea. Alt preot nu mai este decât cei menționați aci, după cum am zis, unul din preoți este bătrân și infirm și cellalt rudă da aproape; înțeleagă acum orice persană matură dacă se poate da crezământ scrisorii sinucisului în Gestiunea de mai sus. Ve rog d-le director a insera acesta în onor. d-voastră ziar spre apreciarea on. public. Primiți, vă rog, d-le director, stima ce vă păstrez. Preotul R. Ulesan Calea Griviței No. 177 Doctor o.1 XI0O<._ Șef de clinică la Spitalul Brâncovenesc Special în boale interne și sifilitice Dă consultații în toate zilele de la ora 12 — 2 p. m. Str. Sfinților No. 60 (lângă Sitalul Colțel). (255) BOALELE SIFILITICE .Tep-u-tin-țo, "bar"toa tescá Vindecă după cele m. nouă metode, radical i&ri, durere și împiedicare, după experiență de teatu Specialist dr. THOR str. Emigrat No. 3, intrarea din calea Victoriei prin str. Sf. Voivozi (Tramway). Consultațiur da în 8 dimineța până la 6 sura. Loc d’așteptare separat pentru fiacare. 1 GR. CIUPESCU LICENȚIAT IN DREPT, ADVOCAT Calea Călărași (VerguJ 66 bis.228) IA UTAȚIMA!*LII La Paris : — Ciudate și Succi ăsta! Știi că a început un post nou de 40 de zile ? — El, după părerea mea, e un mize-172 AHORUL ARCHIDUCELUI RUDOLF SAC DRAM DIN CASTELUL MEYERLING Roman istoric contemporan de mare sensațiuni, CXXIV c Descoperiri importante — Tocmai fiindcă vrea să fii martoră la această scenă, de aceia te rog să te stăpânești la Luxemburg și să nu te acrățî; căci femeia cu vălul n’ar mai voi să meargă la Baden și tot planul meu ar cădea baltă. — înțeleg gi ’ți mulțumesc. Dar cum pot oamenii aceștia *să fie așa de îndrăsneți ? Cutezarea lor trece orice margine ! — Va să zică, primești propunerea mea ? — Cu cea mai mare bucurie : — In acest caz, sper că totul se va lămuri. — Dar arhiducele ce gândește ? — Și alteța dorește ca lucrurile să se dea pe față. — Mai crede și acum în vinovăția mea? — Intriga dușmanilor d tale a fost bine țesută și a deșteptat bănuiala în arhiduce, dar sper că toate se vor îndrepta. — Da, trebue să sa lămurească totul. Mulțumesc cerului că mizerabilii sunt așa de cutezători, încât încearcă să joace încă odată ticăloasa lor comedie! — Să mergem, baronesă. — Sunt gata. — Încă o dată, fi! prudentă! Amândoi se urcară în trăsură și plecară la Luxenburg CXXVII întâlnirea de la Luxenburg Arhiducele sosise la Luxenburg cu puțin înainte de șase ore și se urcase în palat, dând ordin ca trăsura să stea gata de plecare. După ce se odihni puțin, Rudolf se coborî în parc, unde, nu departe de palat, se află o veche clădire în stil gotic, numită „Cavoul cavalerilor.“ Aci trebuia să aibă loc întâlnirea. Capela e înconjurată de copaci bătrâni și mari, așa că aci era aproape întuneric. Când Rudolf se apropie de capelă, o damă îmbrăcată în negru și cu văl pe obraz îi eși înainte. — Alteță, zise ea închinându-se, sunt aci. — Ai spus baronului Weber că la această întâlnire ai sâ’mi faci o comunicare. — Așa e, alteță. După cât am auzit, n’ai încredere în mine și bănuiești că scena de la contesa Argany n’a fost decât o înșelătoare comedie. — Cam așa, D ta nu vrai să te demăști. Asta me face să nu te cred. Scote vălul, și atunc îi voi da crezare. — Ceri de la mine un lucru peste putință, alteță! Trebue să rămân necunoscută ; motive secrete mă silesc la acesta. Dar, ce garanție ț-ar da numele meu? Nu e mai mare garanție să vezi cu ochii? Nu ți-am dat prinjul să te încredințezi singur ? — Aparențele ți-au dat dreptate , dar se pretinde că am fost înșelat. Ferestrele mate, lumina slabă, depărtarea, se zice că au contribuit pentru a mă induce în eroare. — Cum e una ca asta ? N’ai recunoscut pe contele Thumberg ? N’ai recunoscut pe baronesa Vecera? In acest moment, se auzi un zgomot din partea capelei, ca și cum s’ar fi mișcat niște ramuri, ca și cum cineva ar fi scos o esclamație înăbușită. Baronesa se afla acolo cu baronul Verter, îndărătul unui tufiș. Amândoui sosiră chiar atunci. De la locul ei, Maria putea să urmărescă foarte bine convorbirea prințului cu femeia învăluită. Ea văzuse pe misterioasa femeie, dar nu putuse s-o recunoască din această primă aruncătură de ochi. Auzind vorbele necunoscutei ea fu cuprinsă de o așa indignare încât voi să se arunce asupra ei și să înmulgâ vălul de pe obrBS. Dar Veber era lângă ea. Baronul o apucă de mână și o strânse cu putere. — Pentru Dumnezeu, îi șopti el, nu uita condiția ce ți-am pus. — Bine, stau liniștită, respinse Maria, pe când convorbirea între prințul și necunoscută urma. — Vra să zică tot te îndoiești, alteță ? Din fericire, sunt în pozițiune să înlătur aceste îndoieli și să te vindec de orbire. Țin să ți dovedesc că nu eu te am înșelat, ci aceia pe care ți-o voi arăta azi încă odată. — Stăpânește te, baronesă, murmură baronul Măriei, care voia din nou să sară. Cu atât mai lesne vai izbuti să-i demaști în curând pe toți, pe când acum n’ai în față decât numai pe femeia cu vălul. — Ai dreptate, de baron, zise Maria stăpânindu-și din nou indignarea. — Iești în stare să faci asta ? întrebă în vremea asta Rudolf pe necunoscută. Poți să-mi arăți azi pe baronesa ? [Va urma]