Universul, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 197-222)
1889-09-19 / nr. 212
Wnmsttral No. 212* buințat pentru functi «ni suprastructură metalică, precum ase elea Plus,era m curentul măsurilor Ce trebuesc btaie Pentru repedea și solidaxecutara a portante lucrări fi utilizate atat de in‘ semnată pentru aleamrea comunicațiunei i marea și a avantagelor ce decurg de Ife unirea podului Constanța cu rețaua principală a căilor ferate din gară-Dingiri Saligny arătă Majestățea Sale un iod în miniatură, întins pe peronul K gărei și care representa [modelul podului ■ ce esta se costrui peste Dunăre, precum și de multe încercări făcute cu oțelul de calitatea aceluia care urmeza a se întrebuința la suprastructura metalică a poduui. In satul Fetești, Regele se mai opri spre a cere din nou relațiuni d lui Saligny asupra traseului podului ce era forte bine indicat, de la Fetești până la Cernavodă, prin halise cu stegulețe albe și roșii și printr-o linie ce era trasă pe teren și care se întindea de peste Borcea până pe ambele maluri ale Dunărei spre a se vedea cât mai bine traseul liniei. Posițiunea podului peste Dunăre și aviductele erau indicate prin steaguri tricolore. Lucruri din toată lumea Spital femeiesc.— O experiență curiosft, care va fi urmărită cu interes de corpul medical din tota lumea, are să se -încerce în Englitera. Acum tocmai se clădește la Londra un spital special, pus sub patronajul prințsei de Galles, care va fi destinat femeilor și în care serviciul va fi făcut exclusiv de femei, infirmiere, medici și chirurgi. 4* Născocirea umbrelelor. — După cum spune „Tagnseke Rundschau“ născocirea umbrelelor se urcă tocmai la anul 802 al erei vulgare. In acel an Arcund, episcopul din Tours, trimisese ca dar episcopului Arm, din Salisbury, o umbrela mare, însoțind darul cu următorea scrisore: „Misi caritati tuale tantorium, quod venerandum caput tuum defendat ab imbris.“ Și întăia umbrelă fu astfel expediată la o distanță de 500 mile, excortată de un număr mare de militari, pentru ca vre-un hoț să nu se servească el de umbrela monsignorului Arm. 4 Obiceiuri birmane . Carnea șarpelui este forte căutată de poporațiile Karens din Birmania, ca aliment, și fierea e înttrebuințată ca doctorie. Șopârlele din familia Varanitelor sunt una din mâncările favorite ale Birmanilor care le caută cu câinii prin păduri. Karemil Îs vînează și cu lațuri. Capul lor e socotit ca veninos, dar restul corpului e mai prețuit decât ouăle și carnea de pui. Marinarii din acele țări au obiceiu, îndată ce debarcă undeva, să caute șopîrle, cameleoni și alte reptile, cu care pregătesc un soia de pilaf cu orez. «#■ . Țară fericită. — Australia stă așa de bine, încât oamenii ei de Stat cugetă acum ce impozite ar putea desființa pe anul viitor, căci veniturile Statului sunt prea mari. Colonia Victoria fixase la 200,000,000 suma de scos din impozite, și numai dările indirecte au produs mai bine de 250 milioane 4 O călătorie de nuntă în balon. Acum câteva zile, la bâlciul anual din New Bamshire, ținut la Drivig Park, o mulțime de peste 20,000 omeni asistă la priveliștea originală a unei călătorii în balon. Daruri bogate fuseseră adunate de diferite societăți și printre comercianții din împrejurimi pentru perechia care se cununa astfel. Venind ora, apărută pe piață în trăsură deschisă și excortați ca niște prinți cei doi miri. Mireasa era o copilă plăcută de 20 ani, sări ea întâiul jos și luă pe dată loc împreună cu mirele în coșul balonului, împreună cu cei doui martori ; pe urmă înaintă și doctorul Upton, speaker al camerei reprezentanților din New Hampshire, se procedă la căsătorie. Dpă ce se celebră ceremonia, aeronautul dete semnalul ca să se taie frînghia și balonul se ridică în aer, și în curând deveni un punct negru în zare Peste câteva ceasuri, balonul se cobora liniștit aproape de Manchester, și soții se arătau veseli și mulțumiți de această originală călătorie de nuntă. Consiliu practic Ca să ouc găinele totă iarna, dațile, îndată ce vine timpul rea, odată în trei zile, o mâncare compusă din oue, din făină, din tărîțe și din grăsime de porc. Sa zice că acest mijloc dă tot d’uns rezultat bun. Escrocherie ciudată Sâmbăta trecută, pe la trei ore după amiazi, o femee destul de bine îmbrăcată bătu la ușa d-nei Ootova Feuillet, soția celebrului romancier, în str. Gounod, la Paris. Servitoarea deschise. — D-na Feuillet, zisa necunoscuta, a cumpărat un litru de amnetă pe care m’a însărcinat să o aduc. Te roagă să dai, pentru deî, 7 fr. 50, costul licoarei. Servitoarea primi sticla și plăti suma. Pe sticlă, cu îngrijire pecetuită, era lipită o etichetă cu aceste cuvinte: „Amsetă superioară de Bordeaux.“ D-na Feuillet fu foarte surprinsă la întoarcere, aflând că i să adusese un litru de amsetă pe care n’o comandase. Temându-se să nu fie niscaiva otravă în această sticlă, ea o trimise comisarului. Se constată că în sticlă era — apă curată. De câtva timp, multe hoții identice s’au făcut în Paris. HAZ D-na Păcală a rămas văduvă... — Crede, doamnă—îi zise un domn, că iau parte la durerea d-voastră... Pierderea unui soț ca ai d-voastră e... — In adevăr, era un om foarte vrednic... și apoi, o asemenea nenorocire e întotdeauna foarte mare—căci știi ce pierzi, dar nu știi ce vei găsi! ** * Niculiță iese de la un congres spiritistic cu drum... și foarte naiv îl întrebă : — Crezi, doctore, că morții revin pe lume ? — Mă mai întrebi ? dragul meu, dacă morții ar reveni pe lume... mi ași fi schimbat de mult profesia. ILUSTRAȚIA NOASTRA Pentru a satisface datoria unei representațiuni distinse, cum îi place împăratului Wilhelm II, și pentru a mări strălucirea suitei militare, suveranul Germaniei a dispus crearea unei garde speciale pentru imperiala sa consoartă. Acesta trupă de casă și de palat, a cărei menire este mai ales ca să însoțească pe împărăteasă îndată ce ea apare, la ocasuri solemne, fie în trăsură fie călare, formează o parte integrată din gendarmeria garde', adică din acel detașament compus din cei mai capabili și mai încercați subofițeri ai armatei germane, care se întrebuințăză mai ales pentru trasmiterea de ordine, instrucțiuni, scrisori de cabinet ale împăratului, etc., și cari se află sub ordinele comandantului cuartierului general imperial. Gendarmerie gardei, condusă de un adjutant de câmp și compusă din 25 de oameni, deschide și — 3 — încheie cortegiul monarhului, când el apare la parade, manevre, reviste și serbări militare. Noua gardă a împărătesei este comandată de un locotenent; numără în rândurile ei duoă subofițeri și 24 de soldați. Ea poartă o uniformă care în esență este aceea a regimentului de cuirasieri al reginei. Noua gardă a împărătesei a servit pentru întâiași dată cu ocazia paradei înaintea împăratului Francisc Iosif, când ea a format escorta de onore. Când e călare, garda are cai robi deschiși. ȘTIRI Din cauza marilor schimbări ce se fac în tipografia „Universului“, puțin timp nu va mai apare decât câta o fasciculă de romane pe zi. S’au acordat avantagiile, prevăzute de legea pentru încuragiare, fabricei în comandită de ciment ce se va întemeia lângă Brăila. Comanditarul e d. I. G. Cantacuzino Ä . De asemenea s’au acordat privilegiile legii fabricei de fherestrae mecanice cu vapori din Bacău, proprietate a d-lor Tenov Savovici și C-nia. M S’au disolvat consiliile comunelor rurale Bobu (Gorj), Podoleniî (Neamțu) Podenii, Târma și Salătruc (Mehedinți, Târgu-Adjud (Putna), Cucueții Plătărești Ilfov), Tupilații (Roman) și Săgeata (Buzeu). Î M Sf. Sinod va fi convocat în sesiune de toamnă pe ziua de 5 Octomvre. 2rc 22 medici din rezervă au fost concentrați de către consiliul sanitar al armatei, în vederea marilor manevre. Acești doctori vor fi ținuți să și facă serviciul la 15 Octombre. In urma denunțărilor făcute de presa capitalei asupra modului cum s’a clădit spitalul Colțea, primăria a numit o comisiune compusă din doil arhitecții Cantacuzino, Mandrea și Copescu, cari să meargă la spitalul Colțeagi să vadă dacă în adevăr acea construcție este defectuosă și amenință siguranța publică. D. primar a invitat pe comisiune a se mărgini numai în ceea ce privește siguranța publică, de care este responsabilă primăria, conform legii comunale. De la 1 Aprile viitor, mai multe locuri vacanta se prevăd la ocalele primare de fete dinjrași, mai multe din directorele bătrâne, trecând lafpensie, cum sunt d-nele Iliescu, Sion și Giurcăneanu, care e și înlocuită provisoriu până la 1 Aprile. Consiliul de revizie care va judeca recursul colonelului Poliza și al căpitanului Tulea va fi prezidat da d. general Cernat. Termenul judecării acestui recurs se va fi da săptămâna viitoare de către președintele ordinar al acestui consiliu. După întoarcerea miniștrilor Vernescu și Lahovari, se vor face mai multe numiri importante în administrație. D. L. Catargiu nu vrea să facă nici o asemenea numire în lipsa celor de sus. M Ancheta de la Eforie continuă: „Constituționalul“ crede, după toate probabilitățile, că nu se va urmări absolut nimeni în această afacere, cu tot zgomotul ce s’a făcut în jurul ei. Viile din comuna Filesci, județul Covurluiu, au fost declaratate filoxerate. Se vorbește că d-nn Vlahide va fi nubuni. .Falța: „Tmi Treraui ai* 184 AMORUL ARHIDUCELUI RUDOLF SAU PRIMA DIN CASTELUL MEYERLING roman istoric contemporan de mare sensațiuni. Cap. CXXX Falsa baronesă — Cum? S’a făcut așa ceva? — Mai mult! Findcă principele se îndoia, mizerabilii au avut curajul să reînoiască comedia din pădurea de la Baden. Și acolo contele a fost văzut cu o femeie ce va samănă cu mine: înțelegi acum ca mișelie s’a urzit în contra mea ? — înțeleg, baronesă. Dar e de neînchipuit ! — Nu te mai preface mirat. D ta știi toate astea și cunoști pe femeia cu vălul! — Da, dar asta o știi acum și d-ta. — Nu. Dănțuitoarea abia acum a intrat în joc; ea a luat numai locul adevăratei femei cu vălul. — Asta mă surprinde. In afară de intriga cu Mirandla nu știu nimic. — Nici pe falsa baronesă nu o cunoști ? — Nici pe dânsa. — N’am mijlocul să-ți dovedesc că știi. Dar, să lăsăm asta, trebue să aflu numaidecât cine e femeia cu vălul și cine a jucat rolul meu. Cred că înțelegi asta. — Firește. — Mă adresez la onore» d-tale de cavaler să mă ajuți ca să descoper pe calomiator. Leisnter părea încurcat. — Foarte ingrată sarcină... zise el în sfârșit. — Cum sarcină ingrată e s’ajut pe an nevinovat să-și apere onorea ? — Nu... n’am vrut să zic asta, dar e cam periculos. — Ți-e frică ? — Vezi că sunt considerați... Maria tăcu o mișcare de dispreț. — înțeleg, zise ea. Nici prin gând nuîmi trece să te păgubesc. Iată o mie de fiorini pentru acela care mă va ajuta să demasc pe mizerabilă. Atitudinea lui Leissner se schimbă. — Eu singur nu sunt în stare să-ți fac serviciul pa care mii ceri, dar, ca om de onoare, mă cred dator să te servesc din tote puterile mele. — Nu mă interesează sä știu cum o să faci și da cine te servești ; ceea ce mă importă, e să pun mâna pe femeia cu vălul și pe falsa baronesă. — Asta s’ar putea face la o întâlnire. — Ar fi cel mai bun lucru. Ași fi dispusă să mai daugi pesta mia de fiorini. — Făgăduiesc că te voi ajuta să ajungi la scop. Cu o condiție însă. — Anume ? — Cer cea mai adâncă tăcere. Nimeni să nu afla că sunt amestecat în joc. — Poți fi sigur că nu voi spune nimănui nici un curent. — Și după ajungerea scopului zici că mai dai ceva ? mit secretar al teatrului, în locul rămas de atâta timp vacant. La 5 Octombrie st. n., se va ține la Paris congresul de idiologie și climatologie. Se zice că ministerul domeniilor va trimite un medic special la acest congres. Al. C. Vasilescu, profesor la școala superioară de medicină veterinară, și d. S. M. Haliță, profesor la școala normală din Bârlad, se numesc membri în consiliul general de instrucțiune pe periodul trienal 1889—92, începător de la 1 Septembre a.c. S.1P1 Ș.a. Precauții Londra, 16, Septembre. Se anunță din Petersburg ziarului „Daily News“ că 50000 de soldați ruși ar fi concentrați pentru a ocupa linia drumului de fier de la Petersburg până la granița germană, în cas când Țarul ar lua acest drum părăsind Berlinul. Balotagii Paris, 16, Septembre. Alegerile de balotagiü vor avea loc la 6 Octombre viitor. Revoluție In Olanda Rotterdam, 16 Septembre. O parte din greviști s’au pus să depaveze străzile pentru a sa lupta cu pietre cu poliția. Au trebuit să se facă șarje. Aprópe 500 de greviști au hotărît să escludă din mișcare pe toți socialiștii și să se pórte cu liniște. Intr’o întrunire, un lucrător exprimandu-se în termeni socialiști, a fost dat afără. Reclamațiile Ciprului Atena. 16 Septembrie. Comisiunea cipriană s-a întors din Londra unde se dusese pentru a expuse reginei și ministerului reclamațiunile populațiunei Guvernul englez a făcut mari concesiuni. Un membru al parlamentului englez, d. Labouerhère, a promis comisiunea că propune parlamentului cedarea Ciprului Greciei. — Știrea că principele moștenitor al Italiei va veni să asiste la căsătoria ducelui de Sparta nu e întemeiată. Numai rudele casei regale a Greciei vor fi representate. Milan.—Alegerile in Serbia Belgrad, 16 Septembrie. Cu ocazia alegerilor, ex-regele Milan a adresat regenței o telegramă, în care exprimă, ca cetățean și ca supus credincios al regelui, urarea ca resultatul alegerilor să dea Serbiei pacea și ordinea trebuincioasă pentru desvoltarea normală a țerei. — După raportele prefecților, se prevede o mare victorie a radicalilor cari au obținut pretutindeni o mare majoritate. — Ex-regele Milan va rămâne în străinătate, deorece regența ia dat asigurarea că învoiala intervenită, în cas de prezență a reginei Natalia la Belgrad, va fi executată într-un mod strict. Membrii corpului diplomatic, afară de d. Persiani, ministru al Rusiei, nu vor asista la primirea reginei Natalia. Prefectul de poliție din Belgrad, d. Djordevici, a fost pus în retragere, din Franța Londra, 16 Septembre. Generalul Faidherbe a murit. Guvernul a decis ca înmormântarea lui să se facă cu cheltuielile statului. Coșciugul va fi depus la hotelul Invaizilor. După știrile ca circulă, d-nii Jules Ferry și Goblet ar renunța să se prezinte ca candidați în balotagi?. Guvernul a oferit, zice se, d-lui Jules încă 500 sute de fiorini. — Vă voi înștiința la timp. Măria plecă. Când ajunse în stradă, răsuflă ne putere. Marți, 19 (1 Octombre) Septembre 1888 Ferry postul de guvernator-general al Indo-Chinei. — Manifestul adresat de generalul Boulanger alegătorilor din Montmartre zice guvernul a împins îndrăsneala până a retrage buletinele lor de vot. Nici o dată, de la stabilirea sufragiului universal, nu s’a comis un asemenea brigandigiu asupra drepturilor alegătorilor. Privilegiile lor și ale camerei sunt călcate în picioare. Dar bravii republicani din Montmartre vor t face să se bucure din nou de drepturile lor. — D. Carnot a primit pe membrii brnroului congresului de comerț și de industrie. D. Rouvier a stăruit asupra trebuinței reînoirii tratelor de comerț care singurele pot asigura comercianților siguranța trebuincioasă pentru transacțiunile internaționale. D. Carnot a răspuns că aparține camerei de a resolva aceste probleme. Acum că ceptiunile Franciei republicane sunt asigurate, trebue ca parlamentul să dea mai puțin loc politicei speculative pentru a se consacra mai mult politice practice, spre desvoltarea pacinică a Franciei. LISTA CALATORILOR pe ziua de 16 Septembre Hotel Dacia ,David Iosef Pitești, Loot. Ionescu Iași, Loct. Chiriak Galați, Dumitru Matache Galatz, N. Ionescu Gura Ialomița, A. Riga Giurgiu, Iorgu Constantinescu Pitești, Emelie Tudorescu Pitești, Romanescu Loco. Mine. S. Anghelescu T.Jiului, P. Paraschivescu Ruși de Vede, Sub loc. Ștefănescu Loco, Pernavschi Bulgaria, Alexandru Ionescu Giurgiu, Beka Androșiu Loco, Iordan Dumitroff Loco, D. Nicolescu Loco. Hotel Victoria.—Pandele Paraschiva Alexandrie, Căpitan Știubei & fam., Ploești, Maior Boldacii Bacău. Hotel Kiriazi , D-nii Baranovski, Rusia.—Lazăr Petrescu & fam., T.Vești.— Căpitan ’Călugăru, Craiova.— Niculescu, Loco.— Iorgu Argintaru & fam., Herești.— Manole Grigoriu, Urziceni.—Panaiot Gheorghez, Loco.—I. S. Athanasiu, Craiova.— P. Ianota, Titu.—Ionescu, Titu.— Tasik Dumitriu, Mizil.—M. Dumitrescu, Mizil.— Sev. Iemnea, Pitești. BOALELE SIFILITICE iTep«.ti».ța Toa.r toa.tesco. Vindecă după cele mai nouă metode, radical, de durere și împiedicare, după experiență de 18 ani Specialist dr. THOR str. Emigrat No. 3, intrarea din calea Victor, prin str. Sf. Voivozi (Tramway). Consultațiun: da la 8 dimineța până la 6 sura. Loc de așteptare separat pentru fiscare. Cunoștinta limbilor stre iile este o avuție ce nu se póte pierde nici o dată ! Pentru a înlesni dar tuturor însușirea acestei prețiose comori, subsemnata administrație a publicat un ter MANUAL CONVERSĂȚIUNI MODERNE în șase limbi și anume : românește, franțuzește, italienește, nemțește, englezește și spaniolește. Cu ajutorul acestui manual de conversațiuni, compus din două mari volume ce se vând împreună cu prețul de 4 lei, oricine pate învăța, fără profesor și în cel mai scurt timp, limbile de mai sus. De vânzare la subsemnata tipografie editare și la tote librăriile și depozitele de ziare. Pentru provincie, franco și recomandat. Manualul complect (ambele volume) costă 4 lei și 25 bani. Tipografia „Universul 44 Str. Brezoianu 19, Bucuresci. Uralinnni cum și orî-ca boale de nervi, mi JipllGp diU grenă, isterim, stare nervoasă, ameeală, etc., se vindecă cu capurile de Pensia Americană ale profesorului W. Green. O cutie cu 60 hapuri, costă lei 6.30 Deposit la d. D-r Mihail Georgescu,strada Brezoianu, No. 19, București, de CAP. CXVII. Wilson Macdonald primise spre seară o scrisore pe care tocmai o citea. In scrisoarea nu era decât atât : „Treci astă seară pe la nouă ora pe lângă biserica Stulul Stefan.—D. D.“ Draco, din prudență, nu mai venea pe la palatul americanului. De aceea îi dădea întâlnire. — Are să -mi comunice ceva, își zise Macdonald. Când fa vremea, iei se duca la biserica Stulul Stefan. Sunau 9 ore, când Draco apăru. — Ai fost urmărit ? întrebă el. — N’am observat nimic. — Bine. Vino după mine. — Unde. — In strada Salvator. — Ce să facem acolo ? —■ Trebuie să ți spun ceva. — De ce nu-mi spui aci, Draco ? — Wilson mă numesc bagă de seama. Nu pot vorbi aci pentru că i e posibil să ne surprindă cineva. Iată după mine și intră, ca din întîmplare, în grădinița cafenelei. Acolo ne întîlnim și vorbim. Și grecul plecă fără să mai aștepte răspuns. Macdonald îl urmă. Când ajunse la cafeneaua din strada Salvator, găsi pe Wilson așezat la o masă. Se așeză și iei. — Să vorbim englezește, zise grecul. — Când ie plecarea ? — Mâne seară, plecăm patru. — Cum patru ? Știți că iești numai tu, Elfrida și dănțuitoarea. — Mai avem un tovarăș de călătorie. — Un actor. Wilson clătină din cap. — O persoană foarte interesantă ! zisa iei zîmbind. Efrida a cerut să ia cu dânsa un om de afacere. — Și ai primit ? — Altfel nu iscălea contractul. (Va urma).