Universul, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 197-222)
1889-09-15 / nr. 209
ty' Amil VL—No. 209 Discursul Regelui la Constanța. Atentatul unul paraclisier asupra unui episcop contra lui Coulanger .(Vezi pag.^3). CALENDAR PE 1889 Ortodox Joui 14 Septembre.—(f) înălțarea sf. Cruci, (post.) Catolic Joui 26 Septembre.—Ciprian. Sórele răsare la 5.54; apune la 5.47. Efemeride 14 Septembre 1829.—Se subscrie tractatul prin care Rugii ocupa gurile Dunării. 5 EsemI ia Caprim III—g# Im im «Jiadețe București, 14 Septembre Chestia administrativă a fost totdeauna un punct dificil în politica noastră internă. Necontenit, subt orice guvern, s’au ridicat plângeri înpotriva administrației, necontenit partidele în opoziție ’și au însușit aceste plângeri și s’au angajat să facă îndreptare ; și, iarăși necontenit, venind la cârma statului, partidele n’au voit sau n’au putut să curme răul. Ani după ani au zburat și, cu vremea, răul s’a agravat. * * * am zis că partidele noastre n’au voit sau n’ami putut să îndrepte real. Ar fi trebuit să zicem și una și alta. In adevăr, fiecare partid a avut interes să perpetueze o stare de lucruri în care guvernul aramâna foarte liberă. Se cerea multă abnegație pentru a renunța la o asemenea situațiune și atâta abnegație n’a avut nici un partid. Pe de altă parte, și când s’au ivit intenții bune, ele s’au ciocnit de mari greutăți între cari primul loc îl ocupă interesele așa numitei „clase administrative,“ care e foarte puternică la noi și învechită în rele obiceiuri. Rînd pe rînd sau amândouă împreună, lipsa de voință și opozițiunea îndărătnică a intereselor egoiste au făcut ca răul să remâe neatins și să se agraveze necontenit. * * * Acum se anunță că ministrul de interne pregătește un proiect de reformă administrativă, pe care-l va supune parlamentului în sesiunea viitoare. Primim cu satisfacție această știre și putem spune chiar de acum, înainte d’a cunoaște modalitățile reformei ce se pregătește, că ea va fi bine venită, oricât de mică îndreptare ar aduce stării de azi. . . * * Cu toate astea credem de datoria nostră să formulăm câteva observații prealabile. Ie probabil că proiectul d-lui Catargi, ca toate proiectele de până acum, nu se se va ocupa decât de recrutarea personalului administrativ, substituind lipsei de sistem de azi, un sistem de admisibilitate oarecare. Încă o dată, și această firimitură de reformă ar fi bine-venită. Dar i e bine să se știe că adevărata și temeinica vindecare a răului administrativ nu se va obține decât atunci când guvernul se va hotărî să descentralizeze. In adever nu numai de la oameni vine răul, ci și de la organizarea noastră administrativă. Oamenii cei mai destoinici, însuflețiți de cele mai bune intenții, într’o organizare defectuoasă sunt fatalmente împinși spre rou, sau cel puțin sunt condamnați la inacțiune. Lucrurile s’ar schimba, dacă guvernul s’ar hotărî să renunțe la absorbanta sa putere și să acorde județelor și comunelor autonomia prescrisă de Constituție și atât de necesară lor pentru o viață normală. * * t>. După părerea noastră—și credem că e a tuturor oamenilor desinteresați, cari n’au în vedere decât interesul public—descentralizarea administrativă e baza, puntul de plecare al oricărei reforme temeinice. Fără densa, nimic serios nu se va putea face. Pregătirile au fost forte mari, pentru această aniversară. Toată Italia s’a îmbrăcat în haine de sărbătore. Pe tot teritoriul acestei țări n’a fost inimă care se nutresară, la amintirea mare a liberării Romei. DIN ITALIA (Corespondența part.a a Universului 11). Roma 12 Septembre. O zi mare Ziua de ezi, 20 Septembre, e una din acele care fac epocă în istoria unui popor. S’au împlinit 19 ani, de când trupele italiene au intrat în Roma,de când vechia și glorioasa cetate, care a cucerit odinioară lumea, a reintrat în stăpânirea sa proprie, în stăpânirea compatrioților săi. Manifestul primarului iată manifestul pe care primarul Romei l-a adresat concetățenilor săi. El este o dovadă de înflăcărarea de entusiasm care a cuprins pe romani cu ocazia acestei sile : „Cetățeni ! „Curgerea răpede a anilor ne depărtează mereu de ziua memorabilă în care printr’o admirabilă concordie între guvern și popor, Italia și-a înplântat gloriosul drapel pa vârful Capitoliului. „Dar dacă, printr’o lege neîndurată a soartei, se răresc mereu rândurile celor cari, martori ai nenorocirilor trecute au grăbit prin dorință și prin acțiune ziua biruinței și o salutară cu o bucurie nespusă, suntem întăriți prin speranța că virtuțile patriotice ale nouelor generații vor fi nu mai puțin valoroase și că fii noștri vor ști se salute, cu inima și cu brațul, opera părinților lor. „Cetățeni! Concordiei și credinței în destinele noastre datorim închegarea Italiei ; unirei și credinței în viitor îi vom datori mărirea !“ Lumea se îmbulzea în jurul locurilor în care aceste afișe erau lipite. Vineri 15 (27) Septembre 1889, Comemorarea Să știe că trupele italiane au intrat în Roma prin poarta Pia. Aci, o mulțime imensă umplea marea piață dinaintea porții. Deasupra spărturii pe care o făcură la 1870 soldații, în zid, era o estradă, ornată cu trofee și cu steaguri naționale. Toate autoritățile erau reprezintate. Muzica municipală, precedată de steagurile tuturor asociațiilor, se așeză lângă gaura istorică. Apoi înșii membrii asociațiilor de filară, grav, în mijlocul uralelor obștești, intre drapele, e gloriosul manuechin al steagurilor acelora cari asediară Roma la 1849. Din aceste religve eroice, n’aîi rămas decât câteva șuvițe pe care toată lumea le privește cu o respectuoasă admirație. Primarul Romei depuse pe piedestalul statuei lui Victor Emanuel o cunună. El a rostit câteva cuvinte emoționate și apoi a citit telegrama pe care regele i-a adresat-o. Telegrama Regelui iată cuprinsul acestei telegrame : „Răspund cu dragoste călduroasă salutării Romei, cu ocazia aniversării acesteia neuitate, încrederea pe care o exprimați în numele capitalei Italiei în concordia italienilor pentru îndeplinirea regenerării nóstre, și mai ales pentru ziua grelei îneer-