Universul, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 249-274)

1889-11-01 / nr. 249

Anul 71.—No. 249 IPARÉ II TOTE ZILELE LA 7 ORE DISIEEATA KEBACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. STRADA BREZOIANU, 19 BUCUREȘTI —------------------------------------------——■»­ ..........— ! «A.­3 © £ T.A.3»£ E2a13­1.E «APITARA­­ I i­ JTORTE: ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZI­ARULUI­ BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19. BUCUREȘTI CALENDAR PK 1889 Ortodox Marți, 31 Octombre. — Ap. St[Imp și mphie. Cato 11. Marți 12 Moembre.— Cunibert. Sórelo r isisre la 6.58; apwto bk 4(36. EfemnMi 31 Octombre 1699.— CeneteatM Ba­sarab termină biserica dome bacă din Tér­­goviște. afl sncces In adcyér ne mai pomenit! Uh smcces ho mal pomenit a obținut fa Franța și în toate țările civiliante minu­nata operă «rIANA DE MORT­»« urmare la Contele de Monte-Cristo r ALEXANDRU DUMAS Acestă admirabilă scriera va apare ori f­ricepere de joia viitóre, în fasciente fr*­­moa ilustrate și într’o traducere româ­nească bine îngrijită, la editura tipografie* „Universul.* Nu ne îndoim că acest roman va ob­ține și la publicul nostru succesul eelonad de care s’a bucurat, oh drept cuvÎHt, pre­tutindeni, de * & Bani tot Civiliilla.—i#® !*S».hb în «In «teze București, 31 Octombre 1389 Da mai mult timp e, serios, vorba de a se înființa în București în troponim pen­tru mărfuri. De câte ori aceia cari au­ sarcina tre­burilor comunei au adus vorba despre întemeiarea unor stabilimente de o nece­sitate atât de absolută, noi ne-am folosit de ocazie, ca să stăruim pentru mai ră­­pedea realizare a ei și să arătăm imen­sele foloase ale magaziilor mari orășă­­nești. Ne mirăm numai cum, fiind dată acea­stă netăgăduită necesitate, lucrul „se miș­­r­că“ atât de încet. Intrepozitele, nu numai că ar da un a­­vent mare comerțului, și, deci, obște!, dar ar fi și pentru comună de folos imediat In întrepozite, în schimbul unei neîn­semnate chirii, se scutesc negustorii la plata de­odată a tuturor taxelor de acsiz; mărfurile introduse în aceste mari depo­zite se pot vinde și transporta în ori­ce oraș din țară, fără ca să plătescă de două ori acsiz. Cu tot acest mare avantaj de o parte, de alta tot avantaj­e. Faptul ființei în depozit a mărfurilor, garantează plata taxelor cuvenite, iar comuna, dintr’o chirie chiar mică de tot, realisează „â la longue“ beneficii mari. * * f- Toate de o dată nu se pot face. De a­­ceia, de­o­cam­dată, s’au luat măsuri pen­tru crearea unui întrepozit de vinuri. A­­ El se va face la Cotroceni, pe un loc al comunei; s’a ales acestă localitate din cauza economiei de cumpărare a altul loc și pentru că de aci pe de o parte co­­municația cu orașul e lesnicioasă, pe che­iul Dâmboviței, și întrepozitul s-ar afla în apropiere de linia ferată Nord-Fi­­laret. De la inițiativă însă până la realizare, vedem că trece vreme în zadar. Primarul capitalei, încă din Iuliu a con­sultat camera de comerț asupra acestei inițiative. Atâta vreme a trecut, și tot nu vedem un început serios de realizare a proiectului. Putea să se hotărască să se liciteze și să se isprăvăacă și clădirea până acum. Nimic din tote acestea nu s’a făcut. De aceea, ne temem că ne vom alege tot numai cu vorbe. Lucrurle vor re­mâne baltă — spre paguba tuturor. De aceea, credem de folos o inițiativă din partea celor interesați. Intrunească­ la negustorii de vinuri (de­­o­cam­dată­) și prezinte o petiție celor din capul orașului, stăruind pentru satisface­rea acestei mari nevoi a comerțului. Ast­fel se vor scoate din apatie cel din capul treburilor. Pe na­va . . . în Lei Pe 1 ."'n. . . . 24 Le Pe 6 brai . . 10 „ Pe 6 temi . . . 12 „ Pe 3 luni . , Pe 3 luni ... 6 „ DIN FRANCIA­ ­ Corespondența part. a „ Universului“). Paris, 27 Octombre. Criza ministerială Se vorbește serios pe aci de o criză ministerială, ziarele pe care le citesc o dau ca foarte probabilă, îndată după ve­rificarea titlurilor noilor representanți. Cu toate că cabinetul e compus din e­­lemente moderate, ca și majoritatea nou­lui par­ament, cu toate că lui, în mare parte, i se datoraște potolirea mișcării bulangiste care amenința să doboare Re­publica și parlamentarismul, guvernu­l nu se consideră ca reprezintând exact pe noii aleși ai națiunii și de aceia vrea să demisioneze. Cine va lua moștenirea? Multe persoane se pun înainte. Dar, cele mai cu­rază și cu mai mulți sorți de izbândă sunt d-nil Ribot, Leon Say și Rouvier. Dacă concentrarea elementelor mode­rate, pe care o urmărește d. Ssy, reușește, atunci nu încape îndoială că d-sa va fi prim-ministru. Soluțiunea nu se va afla decât după deschiderea parlamentului. Minunile expoziției Deși am sosit foarte târziu, am putut totuși să mă bucur de neasemănatele fru­museți ale espoziției. Sunt uimit de tot ce am văzut și mi-ar fi peste putință să de­­detaliez aci toate impresiunile mele. In viața mea n’am văzut ceva mai mă­reț, mai impozant, ca spectacolul ce-i o­­ferea expozițiunea in ziua închiderii. De dimineață aventurile care duc la intră­rile espoziției i erau înțesate de lume. Totă ziua a fost o îmbulzeală de nedescris și mulțimea n’a părăsit Câmpul-lui-Marte de­cât noaptea târziu. Când s’au aprins lu­­minele turnului Eiffel, zeci de mii de o­­meni au izbucnit în urale și strigăte de entuziasm. La restaurantul românesc a fost toată ziua o îngrămădeală așa de mare, în­cât trebuia să te lupți ca să pui mâna pe un scaun și te considerai fericit dacă izbuteai. închiderea Expozițiunii istorice a re­­voluțiunii franceze s’a amănat cu patru zile. Comitetul organizator a căpătat de la administrația generală autorizația de a păstra până duminecă Sala Statelor­ ge­­nerale. Asasinat din beție Găsesc în ziare povestirea unei crime săvârșită ieri la Vitry. Un impiegat al unei fabrice, anume Ney, se afla cu femeia sa într’un debit de vinuri. Soții băuseră mult și păreau foarte cecități. La o masă de lângă el se afla un domn cu numele Charles Alfonse. De o dată, fără absolut nici un motiv, d­na Ney începu să batjocorească pe Al­phonse și-l aruncă un pahar în cap. Ca să evite scandalul, tînerul se sculă și ieși din prăvălie, dar soții îl urmară în­­jurându-i. Cei­ la alți oameni din debit, auzind cearta afară, deschiseră ușa ca să vadă ce este. In acel moment, Charles Alphonse intră în prăvălie, făcu câți­va pași gicăzu­ iera mort. Soții, fiind arestați, au declarat întâi că n’au făcut de­cât să se apere. Mai târziu, deșteptându se, Ney a mărturisit că a dat cu cuțitul în Alphonse fiind­câ’i înjurase nevasta. Drama din Villequier O telegramă din Villequier, adresată ziarelor, anunță că acum câte­va zile a sosit acolo o tin­era pereche. După masă, tînerul a plecat împreună cu fata, spunând Mieronul 1 (13) Noe­mb­re, 1839 că se duc să facă o preumblare. D’atunci nu s’au mai întors. A doua zi dimineața, s’a găsit cadavrul femeei pe malul Seinei; acel al tînerului nu se găsi însă decât mult mai târziu. De­sigur că e vorba d’o sinucidere, dar cauzele ei nu se cunosc. Justiția in­formează. Mașina Marin­oni Am­ fost să vizitez marele atelier Ma­­rinoni. Mașina pe care an comandat-o pentru ziarul meu„ Universul“ e aproape gata și va sosi în cereal în România. Va fi prima»o virgină de ace­st sol ht țara noastră și, o mic fără sfială, va fi un adevărat spectacol pentru ori­cine își va da osteneala să viziteze atelierele nóstre. L. Caszavillan CALENDARE BMP* p. 1890 In editura Tipografia­ „Universul“ ver apare în curând armătoraie calendare, cu materii literare originale din cele mai plă­cute și mai variate, proces și cu ilustra­ții din cele mai interesante și mai bine executate. 1. Calendarul­ american (cu foi zilnice) 2. Calendarul „Universului“. 3. Calendarul Armatei (mare noutate!) 4. Calendarul de părere. 5. Calendarul portativ. Prețurile vor fi cele mai mode­rate posibile. Fată băiat­ a aristocrată escentrică a ajuns în zilele aceste în conflict cu autoritățile judecă­torești din Klagenfurt, în Carintia. Numele ei este contesa Șarlota Vay, fiica fostului colonel de holvezi conte L. Vay. Tatăl ei încă se vede a fi fost un om cu găr­găuni, căci după nașterea ei a hotărît să o crească ca pe un fecior și să o poarte în haine bărbătești. Aceasta din motivul că avea multe fete, dar nici un ficior. Mai târziu­­ i­ s-a născut contelui un fecior și astfel comedia cu contesa îmbrăcată în haine bărbătești a devenit superfluă. Dar acum era prea târziu. Tenora fată a că­pătat predilecția pentru hainele bărbătești și n’a mai voit să le lepede. Devenind mare, predilecție ei era ca să umble în so­cietatea unor ziariști tineri, să fumeze, să benchetuească etc., cu un cuvânt s’a fă­cut un adevărat craiu de noapte. A avut chiar și mai multe afaceri amoroase, dar nu cu tinerii, ci cu—domnitoare. Pe ur­mă cam de un an de zile a dispărut din Budapesta, după ce prin escentricitățile sale și-a ruinat familia. Astăzi este în­chisă în Klagenfurt pentru înșelăciune co­misă în următorul chip : A făcut cunoș­tința unei tinere fete, căreia i-a declarat amor și a cerut-o de nevastă. Fata ado­rată încă se înampră de tânărul conte „Sándor Vsy“ și se învoi chiar împreună cu părinții, ca să sa cunune túte­i, de óra ce, mirele fiind numai de 21 de ani, până nu va deveni major, nu poate obține în­voirea familiei. După cununie, pe care a severgit-o un preot din Ungaria, „pater Imre“, probabil iar un înșelător travestit, contele Sándor a stors de la socrul său o mulțime de bani, sub diferite pretexte, până când acesta, bănuin­d că nu e lucru bun, a luat informațiuni despre ginerele aristocrat și astfel s’a dat de gol toată comedia. La arătarea socrului înșelat, contesa Șarlota Way a fost arestată.

Next