Universul, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 249-274)
1889-11-01 / nr. 249
ÍTsdversul No. 249 Expoziția vocului XX Fără îndoială că Espoziția universală din Paris, care s’a închis zilele astea, pe ultima care s’a ținut acolo în veacul nostru. După cum se știe, Espozițiile universale s’au ținut la Paris, până acum, din unsprezece în unsprezece ani : 1856 — 1867-1878-1889. Dacă se păstrează proporția aceasta, atunci nu se va mai ținea espoziția în capitala Franciei decât în anul 1900. Ce fel va fi această espoziție a veacului XX? Desigur că atunci espoziția de acum va părea un fleac, precum ni se pare nou e lucru de nimic ceea ce am apucat din secolul XVIII. Ar trebui multă fantezia pentru a prevedea ce va fi la espoziția viitoare. Un lucru e însă sigur . Puse față în față creațiunile artelor și științelor din 1900 cu cele din 1889, aceste din urmă vor părea niște copilării. Galeria magmelor va fi fără îndoială de două ori mai naltă. Turnul lui Eiffel... ce va fi turnul lui Eiffel, dacă deja acum e vorbă să se construiască unul în Anglia, de 400 metri ? Dacă am socoti câte o sută de metri spor pe an, am ajunge, în 1900, la un turn înalt de 1,400 metri. Ca să te poți sui în vârful lui, o să trebuiască să-ți iei de jos aiei pentru respirat, căci altfel teal asfirsia. Și ce blăni o să’ți trebuiască ca să nu degemi acolo sus! Dar telefoanele! Nu numai c’o să asculți pe primadone acasă la tine, dar o Să le și vezi. Mai știi ? poate că o să fie cu putință să le -i dezmierzi... Poate că vom și mânca prin telefon, dar desigur că vom sta de vorbă cu oameni din New York și vorbele noastre spuse în aparat vor putea să facă înconjurul pământului și să ajungă iar la noi... Englezii se vor duce la Paris pe jos de plăcere, căci podul peste canalul Mânecii va fi construit, vor fi chiar trenuri directe de la Londra la Champs-de-Mars ca să nu mai fie siliți oamenii să iasă din vagon. Iar Americanii vor trece oceanul în balon, sistem Ivois. Ideia celebrului aeronaut care pare atât de fantastică, va fi în curând pusă în practică, și ea va reuși — uine se mai îndoiește de aceasta ? Și acum, puțină statistică. Dacă socotim că în ziua închiderii espoziției au fost 350 000 de persoane, atunci avem peste tot ca vizitatori 25,313,834. In 1878 espoziția a fost vizitată de 12,653,746 de oameni. în 1877, intrările s’au ridicat la suma de 19,830,369. Diferența e deci foarte mare și ea dovedește că, în ultimii 11 ani, atât cultura cât și buna starea materială is’a indoit în lumea întreagă. Ziua cea mai slabă a esposiției actuale a fost 11 Mai stil nou, când n’au fost da cât 41,879 vizitatori. Cifra ce a mai ridicată s’a atins la 11 Iuniu, 353 776 vizitări și la 13 Octombre : 387,877 vizitatori. Ziua închiderei trebue să le fi întrecut pe toate, căci peste 400,000 persoane au vizitat espoziția. Pene în ziua închiderei, veniturile turnului Eiffd se urcau la frumoasa sumă de 6,459,589 franci. E în adevăr păcat că Espoziția s’a închis așa de curînd; putea să mai fie cel puțin cincisprezece zile. CRONICA CAPITALEI Servitor fugit Servitorul Petrache Niculae a dispărut din serviciul dlui Ganovici, din str. Municipală no. 17, furându’i una pereche cisme ; el a fost prins și dus la secția 4. Ceasornicari S’a condus secției 7 Alexandru Petre, c’a furat un ceas de argint de la d. Bogdan Iosif din str. Buzești. — De asemenea secției 9, Păuna, servitoare la d-na Buvila, din str. Pitar-Moș no. 17, c’a furat stăpâniei un ceas de aur. — Secției 7 Nae Petre, c’a furat un ceas de la brâul lui Bogdan Zoică, în cârciuma lui Costache Rosca, din capul podului Mogoșoaei. Consiliu practic " Recomandațiile unui bunic nepotuhra»m. Nu întreba nici o dată mere da versta el; nu glumi cu i^^Ant de poliție; nu juca șah cu o vod^^Nnu plictisi pe un bâlbâit; când te duci la bal ia totd’auna cea mai veche pălărie pe care o ai; la prânz, așa să-te lângă acela care taie puiul, curcanul, etc. Cel mai iute cal Ni se scrie cum că colonelul Conley, din Chicago, a cumpărat deunăzi, pe preț de 525 de mii de lei, un cal, „Anteil,“ care are în America o reputație extraordinară. El face o milă în 12 minute și 12 secunde, adică un kilometru în 83 de secunde, ceea ce întrece puțin iuțeala mersului trenului. ACCIDENT MORTAL A fost omorît de o mașină, ce manevra în gara Ploești, un lucrător de la calea ferată. Isbit la mână și picior, ce i s-au retezat de botul mașinei, a fost aruncat în fața mașinei, încât moartea i-a fost instantanee. Știri prin poștă Proprietarul ziarului „Universul“, d. L. Cazzavillan, ne telegrafiază din Paris: „Serbarea închiderii espoziției a produs incidente curioase ; între altele e faptul că d. Carnot, președintele Republicei, voind să se ducă pe câmpul lui Marte, a găsit pe podul lenei o mulțime atât de compactă, încât a fost nevoit să îndrăpteze, în mijlocul zgomotelor colosale de „Trăiască Republica! Trăiască Carnot!“ „Președintele a fost viu emoționat de această mare ovație:„* * * "Ni se scrie că d. Curtopas și ministru al Italiei în București, se afla la Roma, unde petrece în familie. * * * La 13 Noemvre se va face o mare întrunire antiesclavagistă la Colonia; ea va fi sub patronajul societății coloniale L 7 4 — germane și a întrunirii africane. Mai mulți călători africani vor lua cuvântul. *■ * In Noul Juxio (Statele Unite) furtune îngrozitoare de zăpadă au facut pagube colosale. Sate și •ra’lșe au fost îngropate subt zăpadă. Sunt foarte mulți morți. * * / * • Un incendiu colosal a consumat a patra parte din orașul New York. Căteva sute de case din mahalaua Petersburg au ars. Mii și mii de oameni au rămas pe drumuri. HAZ Cine va întreba pe mai mulți studenți: Cum se deosebesc profesorii estraordinari de cei ordinari ? Unul din ei răspunse repede : Cei ordinari nu știu nimic estra-ordinar, iar cei estra-ordinarî nu știu nici ce este ordinar. „ Sinucis în cimitir O dramă lugubră s’a întâmplat la Palermo. Un nenorocit, părinte al unei familii compuse din șapte copii și o soră, rămăsese fără de lucru. El era sculptor, și încă de mare talent. Fusese nevoit să-și lase familia doue zile fără de mâncare. Alergă la dreapta, la stănga. Nu găsi nci un ajutor. Atunci, se hotărî să se omoare. Sa duse la cimitir și, culcăndu-se mormântul mamei sale, se împușcă. Nenorocitul muri pe loc. O cerere curioasă Ni se scrie ,din Berlin : O fată dintr’un pensionat d’adi a trimes, acum câtăva vreme, o scrisoare împăratului Wilhelm rugându-i să dea ordin ca să se reprezinte „Wilhelm Teil“ la teatrul regal și să-i trimeată iei un bilet gratis. Ea motiva această cerere pe faptul că profesorul îl dăduse să scrie o compoziție asupra lui Wilhelm Teil și ca pănă nu o vedea reprezentația, nu poate s’o facă. împăratul chiemă pe intendentul general a teatrelor și-i comunică rugăciunile fetei. Intendentul spuse însă că nu e cu putință, de vre ce artiștii erau ocupați cu studiarea unor piese noi. Atunci împăratul răspunse fetei, că nu poate să-i împlineacă cererea, dar îndată ce sa va putea reprezenta Wilhelm Tell, ea va primi un bilet; mai mult, profesorul trebui să -i amâne tema până după reprezentație. Și împăratul s’a ținut de cuvânt. Lucruri din toată lumea Cerșetori bogați—In orașul Myrland din America, acum cinci ani cerșetorii și-au înființat un club la care depuseră în patru ani atâția bani încât acum un an clubul începu să dea sume mari cu împrumut și motecă. Primăria a mestfraș, având trebuință de un capital eStof introducerea iluminărei cu gaz, a publicat prin ziar spre cunoștința banchierilor, că plătește atât dobândă pentru cutare sumă de bani, pe termen de șase luni până va putea să intre în stăpâirea unei sume de 300 mii dolari pe zi datorază o companie de mineri. Clubul se oferi să dea suma. Primăria a primi și lucrările pentru instalarea gazului începură. Insă termenul pe care și-l luase primăria pentru înapoirea banilor trecu fără să poată face față angajamentului, din causa prelungirii procesului pe care-l avea cu minării. Atunci clubul săracilor puse stăpânire pe un demeniu al comunei, conform stipulațiilor contractului de împrumut și azi orice locuitor din Midland care vrea să -și trimită vita la pășune pe domeniul pa care mai înaintea avea drepturi anumite, trebue să se ducă să se înțeleagă cu clubul cerșetorilor, care arendează imagul. Membrii clubului sunt azi precum au fost totdeauna, cerșetori. Cei bogați au ajuns dar un fel de vasali al cerșitorilor. Mântuirea tipografilor. O experiență foarte curioasă a fost făcută de doi învățați, anume de d. Lodge din Liverpool în 1185 și de d. Himpel din Paris, anul acesta, la expoziție. Acești învățați au dovedit că un curent electric curăță un loc plin de fum sau de părticele mici de alte materii ca plumbul precum este la tipografii și alte ateliere unde viața lucrătorilor este atinsă. Experiența a’a făcut cu niște clopote mari de sticlă pline de fum și de părticele de plumb în suspensiune. In clopote era un fel de metal cu vârfuri ascuțite pentru scurgerea electricității. Aceste vârfuri erau puse în comunicație cu mașine producătoare de electricitate statică: îndată ce fluidul a început să curgă în clopote, fumul și părticele de plumb care formau o atmosferă groasă, au început să se miște repede ca niște vârtejuri și să se rărească. După câteva minute, s’au ridicat clopotele de sticlă și s’au găsit fumul și părticelele de plumb condensate pe bucățile de metal și pe firele conductoare de electricitate, iar aerul din clopote era fóte curat. După aceste experiențe, un tipograf mare din Londra s’a apucat acum și a stabilit curente electrice in atelierele sale. In fiecare seră dânsul observă pe lungimea metalului conductor un strat de un milimetru de prumb care altfel trebuia să intre în plămânii lucrătorilor. It Norocos generos.— Fericitul câștigător al lotului celui mare a expoziției din Paris, d. Fransens, trimisese un băiat din tipografia, Lahure să-i cumpere biletul și când văzuse că ’I căzuse No. 54629 îi mulțumii și ’I zise : — De voiü câștiga lotul cel mare, o să al zece mii de franci. Trecură căteva zile după asta, băiatul umblând palengă mașine, mâneca o fu prinsă de o roată care i-o trase și mâna și i-o strivi. Băiatul fu dus la spital. Eși după o lună, însă nu mai era în stare sa-și câștige hrana prin muncă și începu să cerșească pe strade. D. Franssens și-a adus aminte de făgăduiala ce o făcuse, l-a chemat și i-a numărat deunăzi suma făgăduită de 10 mii de franci. Cu această sumă băiatul vrea să întreprindă o afacere negustorească cu care să se poată hrăni. ȘTIRI Marii Camera de Comerț din Galați publică următorul avis : Raporturi foarte îngrijitoare sosesc din străinătate asupra solvabilității unor case de comerciu din țară de la noi. Suntem mulțumiți a constata ca aproape nici una din firmele comerciale a cărora incorectitudine ni s’a semnalat nu sunt firme românești, ci cu toate streine.Casele din străinătate nu se pot plânge da comercial românn; dacă connaționali lor nu sunt corecți, aceasta nu se poate restrânge asupra țărei noastre, căci și noi împreună cu cei din străinătate suntem victime morale și materiale ale acestor comercianți străini . Circulă știrea că d. Guilloux, fost director al căilor ferate române, ar fi pe cale de a se înțelege cu societatea de construcțiuni, pentru a lua asupra sa toate afacerile, prin cumpărarea tuturor acțiunilor după un preț ce se va stabili da Societate în înțelegere cu d-sa. 4* Cu începere de vineri 27 Octombre (8 Miercuri, 1~(13) Neembra 1889 Noembre) 1889, trenurile pe linia Constanța-Cernavodă circulă după cum urmează : Marți, Joi, și Sâmbătă vor pleca din Constanța la 2 ore p. m. și vor sosi la Cernavodă la 4 ore 19 minute. Se vor întoarce în aceeași seară, plecând din Cernavodă la 6 ore vor sosi la Constanța, la 8 ore și 18 minute. Aceste trenuri vor fi în legătură la Cernavodă cu vapoare de navigațiune pe Dunăre pentru poșta și pasagerii care circulă în sus. Marți, Joi și Duminică vor pleca din Constanța la 7 ore dimineața și vor sosi la Cernavodă la 9 ore 19 minute.. Și se vor întoarce în aceeași zi plecând din Cernavodă la 10 ore 30 minute și sosind la Constanța la 12 ore 48 minute după amiazi. Aceste trenuri vor fi în legătură la Cernavoda cu vapoarele de navigațiune pe Dunăre pentru poștă și pasageri care circulă în jos. Luni, Miercuri și Vineri vor pleca din Constanța la 9 ore dimineața și vor sosi la Cernavodă la 11 ore 19 minutie. Dar de la Cernavodă se vor întoarcem 1 ore 15 minute și vor sosi la Constanța la 3 ore 34 minute. Aceste trenuri vor circula ca trenuri locale. 4. D. Gabrielescu, a fost angajat de Primăria din Iași, se elaboreze planul proect definitiv pentru școala comunală de meserii. Onorarul s’a fixat la 5000 fr. iar proectul va trebui să fie gata la 1 Martie viitor. La 12 Noembrie a. c. este sorocit un proces de natură politică, privitor pe fostul prefect de Dorohoi D. P. IL Cortazzi. Acesta se va judeca de către Curtea de apel secția NI. ft . fiu Marele proces al obștiei locuitorilor din Darabani (Dorohoiu) cu d. Cimara s’a înfățișat sâmbătă 28 Octombrie înaintea Curței de apel din Iași secția I. Ambele părți însă au cerut amânarea, ceea ce curtea a admis. Vineri, 3 Noembre b. c. bo împlinesc 25 de ani de când s’a înființat gimnasiul din Ploești (complectat cu Liceu acum 11 ani). Corpul profesoral a hotărît să serbeze acestă aniversare. Naționalii-liberalii din Dorohoiu vor se apară în curând un organ de p Hiblicitate în acel oraș. Ziarul va sub redacțiunea unui comitet, în capul căruia vor figura d-nii Cortazzi și Moruzi. It Instrucția, în afacerea escrocheriei de 37 mii lei, urmează: Impiegatul Gornescu, inculpat ca autor al acestei escrocherii, va fi adus din nou azi în cabinetul judelui de instrucție, unde i se va lua un interogatoriu. * Nu e întemeiată câtuși de puțin știrea dată că vestitul inginer francez Eiffal va veni zilele acestea în București. ft Vineri se întrunesc în Focșani aderenții pentru facerea unei statui domnitorului Alexandru Ion Cuza. Se vor discuta mijloacele pentru realizarea acestei idei. It Urmatorele vapore au sosit în portul orașului Galați : Vaporul rus „Rossi“ din Brăila cu mărfuri și pasageri.—Vaporul rus „Bulgaria“ din Odessa cu mărfuri și pasageri.—Vaporul italian „Simezo“ din Veneția cu mărfuri și pasageri. Vaporul otoman „CriS Foița. „“Ortal Treriului“ 224. A MORII si A SCHIOUCELUI RUDOLF SAU m Rama DIN CASTELUL MEYERLING Roman istoric contemporan de mare sensațiuni$. * CAP. CLXXII Salvatorul — Nu ie greu lucru; n’ai decât să te adresezi d-lui mareșal. — E vr’un loc vacant. — Ba nu, dar mareșalul are totdeauna nevoie de oameni. — O să fii așa de bun să mă duci la fol ca să-i fac propunerea. — Cum nu! Chiar azi dacă vrei. Dar mai nainte, să mi faci un serviciu. Uită-te la omul care tocmai intră pe ușă. Nu !e el acela pe care l-ai văzut noaptea pe capra trăsurii ? Kamimkhy intra tocmai pe ușă. Lincoln îi privi. — Da, el ie ! — Iești sigur ? Sa nu fie vr’o asemănare. — Nu, nu,ie el. Il recunosc forte bine. — Haidem acum la poliție. Când intra Brown în cabinetul lui Bernhard, acesta tocmai vorbea cu medicul de la sala morților. — Vra să zică ai făcut autopsia ? — Da, milord. Omul a murit de feme. — Dar femeia ? — La dânsa n’am putut constata nimic, fiindcă a putrezit prea mult. Iată și raportul. Medicul înmâna mărșăluia niște hârtii și plecă. — D-le marșal, Lincoln de la Castle- Garden a recunoscut în Toma Kaminski pe omul de pe capra trăsurei în care s’a transportat cadavrele. — Ce spui ? Cada e Lincoln? — E aci. Ar vrea să intre în serviciul poliției. — Da ? Chiamă’l înăuntru. Brown aduse pe Lincoln și acesta repeți declarația pe care o făcuse lui Brown. Bernhard rămase la gânduri ; vorbele lui Lincoln îi inspirau bănuieli, asemene și dorința lui d’a sa face agent polițienesc. — Și zici că vrei să intri în poliție ? — Da, milord. Funcția da la vamă e foarte urîtă. — Bine, te primesc. Ai să începi ca spion. Vei ajuta pe Brown în căutarea Elfridei Krause și ea să descoperiți cine e Lmeia a căreia cadavru s’a găsit. — Mulțumesc, milord, vei fi mulțumit de zelul meu. Cap. CLXXIII O vizită secretă Sir Jac Macdonald sta singur în luc soar a I cameră de lucru. Ca totdeauna, cănd se sfia singur, amintiri negre îl manceau o dată tisuri. Ufa se deschisese și Dracolanti intrase în vârful degetelor. — De ce ai venit? îl întrebă Macdonald supărat. Dacă te-o fi văzut cineva? — N’am întâlnit pe nimeni și trebuia numaidecât »și te văd. — Ceieste ? — S’au întâmplat lucruri grave. Știi că am dus pe Graz și pe Efrida... — De ce-mi aduci aminte de asemeni lucruri întrerupse Joc supărat. — Aibi puțină răbdare. Am aruncat cadavrele în apă. Dar, cu ajutorul unor câni, s’a găsit urma trăsură de la casa izolată și până la apă. — Dar de acela n’au mai putut s’o urmărească .. — Cânii nu, dar oamenii. Marșalul a pus cufundătorii să caută cadavrele. — Și •• — Și la aț găsit. Două cadavre, unul de bărbat, altul de femeie» Macdonad îngălbenise. — Dar până acum nu se nimic. D’aci înainte lucrurile sunt și mai grave. — Care, ce s’a întâmplat ? — Cadravul lui Graz a fost recunoscut. S’a găsit la fel un ceasornic pe care iera săpat numele lui. Al femeiei n’a fost recunoscut.. — Cum putea fi s’o recunoască dacă n’o cunoscuse nimeni ? — Nu ie așa. Franz de Meinhold se află aci și iei a declarat că cadavrul nu se al mafiei sale. — Dar se poate să nu fie al Elfridei ? Nu știm «ci pe cine am arenat în apă? — Uit« se poate. M’am dus «ft însumi la sala morților și am examinat cadavrul. — El bine ? — Mi se pare că nu e al Elfridei și că Flaue are dreptate. — Omule ! Vrai să mă faci să înebuesci ? Se poate, una o» «ala? N’ai dus tu singur pe Elfrida și pe Graz în e**a isoata ? — Ba da. — Nu i-ai găsit morți pe amândoi și nu - ai strămutat în pivniță? — Așa este. Dar când am scos cadavrele din pivniță nu ne-am mai uitat bine la fața femeei. Macdonald sta ca trăsnit. Mii și mii de gânduri se frământau în mintea lui și, de asupra tuturor, unul îl spâimânta mai mult. Elfrida nu pierise. Elfrida trăia! Pericolul plana asupra capului seu ca și mai nainte. (Va urman ra npoi de la sf. Gheorghe 1891; UÖ di LuUdi pe termen de 5 aniMoșia Lâmotești-Călacă sau Frumușani» Custureni, plasa Negoești, județul Ilfov U jumetat* drumul între București și Oltenița — 2 ore de București, pe șoseaua Oltenița. Aproximativ 4000 pogoane, cea mai mare parte arabile; pământ de întâia calitate, moară de zid pe Dâmboviță cu 4 roate, reparat din nou, 2 Heleștae de pescuit, cu doue perechi case de locuitor pentru arendaș cu dependințe, Han, mai multe magazi. Incaptare de bucate. Doritorii se pot adresa la den Lenș, Piața Amzi No. 2 înscre eriei 8 10 dimineața,