Universul, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 4-24)

1890-01-24 / nr. 18

Anul VII.—No. 18. APARE IN TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMINEAȚA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BU­CU­REȘTI-Strada Brezoianu ISTO. 19.­BrrCU­REȘTi. .a. B­oisi-A­niiiiEast­te IN CAPITALA IN JUDEȚE Poatra 1 an . . 20 Lei Pentru 1 an . . 24 Lei Pentru 6 luni. . 10 „ Pentru 6 luni. . 12 „ Pentru 3 luni . . 5 „ Pentru 3 luni. . 6 ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA Z­ARULUI BITOTJR P.EȘTE­—strad­a. Brezoianu ZISTO. ÎS.—B"CACT3"BABȘTI DE LA 1 FEBRUARE Ziarul UNIVERSUL politic cotidian Deschide următórele abonamente en Premii Extra-ordinare : PENTRU 3 LUNI Í In capitală lei .5—In judece lei .7 Abonații vor primi franco , Universul po­litic și Universul literar pe 3 luni, Calen­­daru Universului sau Calend. Armatei, după alegere, Calend. American, Calend. de bu­zunar, Calendarul de perete, precum și unul din următorele romane după alegere : Oarba din Sorrento, Perul de aur, Crima de la Băneasa, Onorea Dianei sau Crima din calea c­oșilor. PENTRU 6 LUNI: In capitală lei 10. — In județ» lei 13.50. Abonații vor primi franco : Universul po­litic și Universul literar pe șase luni, tote calendarele de mai sus, plus romanele Mes­­salina (3 volume ilustrate) și Catacombele Parisului (2 volume ilustrate). PENTRU 1 AN : In capitală htT22.—In județe lei 28. Abonații vor primi franco : Universul po­litic și Universul literar pe un an, tote calendarele de mai sus, plus romanele Mes­­salina (3 volume ilustrate), Gladiatorii (3 volume ilustrate), Cadavrul meu (1 volum), Frideric Lenois (1 volum) precum și 1 sti­clă de parfum și 1 săpun fin. Abonații pentru un an primesc calendarul „Universul“ și calendarul „Armatei“. Cine nu vrea săpunul și parfumul va plăti în capitală lei 20 și lei 26 în provincie. ------*?»»­­■ «■<■­-----­CEASORNICE de AUR și ARGINT PENTRU ABONAȚI Toți abonații cari vor plăti mai mult lei 19 vor primi afară de suszisele premii și un frumos ceasornic remontoir de argint fin garantat cu 2 capace pentru bărbat. Toți abonații cari vor plăti lei 66 mai mult vor primi afară de suszisele premii și un mare și frumos ceasornic remontoir de aur fin garantat cu un capac, pentru bărbat. Toți abonații cari vor plăti lei 36 mai mult vor primi afară de sus-zisele premii și un mare și frumos ceasornic remontoir de aur fin garantat cu 2 capace, pentru băr­bați. yși Premiile, adică atât cărțile cât și ceasornicele, se trimit imediat după primirea costului abonamentului. CALENDAR PE 18? — Ortodox Marți, 23 Ianuarie.— Mart. Climent. Catolic Marți, 4 Februarie. — Andreas Cors. Surele răsare la 7,17 ; apune la 5,12. Efemeride 23 Ianuarie 1595.­­ Banul Manta, ge­neralul lui Mihai Bravul bate pe turci la Șerpătești. București 23 Ianuarie Ia sfârșit, una din nevoile cele mai mari ale țârii e pe cale de a se împlini. Ziarele oficioase anunță cum că guvernul ar fi decis să ia mâsurî pentru organizarea unui serviciu de statistică. Cu acest serviciu, vom putea avea, în sfîr­­șit, putința de a ne cunoaște țara și nevo­ 5 Bani în Capitală—10 Bani in Județe. Miercuri, 24 Ianuare (6 Februare) 1890 slabă, un punct vulnerabil. Acest punt îl formează politica colonială. Până acum, întreprinderile Italiei în A­­frica au­ reușit, dar situațiunea nu e solidă, din pricina tulburărilor ce domnesc în Eti­opia. Menelik nu e așa de sigur de tronul lui și s’ar putea ca, fiind el răsturnat, Ita­lia să intre în mari încurcături. O înfrângere în Africa însă ar însemna căderea guvernului, întocmai precum o sin­gură luptă pierdută în Tonkin a fost de a­­juns pentru a răsturna cabinetul lui Ferry în Francia. Trebue să vă spun că opoziția italiană contează pe o asemene eventualitate, după ea fatală, fiind­că după opinia opoziției po­litica guvernului în Africa e greșită, n­u și deja nu­ proceda la reforme pe dibu­ite, ca orbii. Când vom avea un cadastru serios pen­tru tote ramurile : Pentru mișcarea popola­­ției în general, pentru mișcarea profesio­nală în orașe, pentru mișcarea și relațiile agricole, vom putea vedea unde e­râul și, în cunoștință de cauză, să îndreptăm marile neajunsuri de cari suferim. * * * Avem, însă, oare­cari observații de făcut asupra întemeierii eventuale a unui serviciu statistic în România. Mai intéiu, trebuie să se folosescă orga­nizatorii de experiențele din trecut. Să vadă cum s’a procedat, la diferitele încercări de întemeiare a unui serviciu sta­tistic, precum și la izolatele încercări de re­­censemânt,—să vadă de ce nu s’a izbutit în acele încercări și să se evite greșelile cari au­ paralizat intențiile cele bune. ± * * IT lângă acesta, să nu cadă organizatorii „statisticei“ României în greșala de a crede că e de ajuns să ai un biurou frumos în Bu­curești, cu funcționari străluciți și gras plă­tiți, ca să faci vre-o treabă. De pe jeț, în București, ori­câte titluri academice ai avea, nu poți face mult. N’are nimeni darul omniștiinței; nu pote fi un om, doi, zece, douăzeci pe toate punc­tele țârii românești. Asemene biurou de lux și de „leafă“ a mai fost întemeiat sub guvernul liberal și n’a servit la nimic. * * * Statistica e o ramură care cere în pri­mul loc agenți „mici“, dar „mulți“. Directori generali și speciali de ai statis­ticei nu e nevoie să fie atât de numeroși, căci munca cea grea e aceia care să face „la fața locului“, în toate colțișoarele, de omul cât de simplu căruia i se dau indi­cațiile necesare ca să poată lucra. Un servicu serios de statistică nu trebue să aibă 15—20 funcționari cu 600—1000 de lei pe lună, ci 1000—2000 de funcțio­­ari cu câte 20—30 de lei. Biroul central ar avea numai sé adune indicațiile și să le clasifice,—­un fel de ser­vicii­ de contabilitate. * * * Așa, dacă s’ar organisa statistica la noi, am trage roade imens de folositoare din­­tr’ensa. Alt­fel va fi Vreme pierdută și banii se vor arunca în vânt. Pentru ducele d’Aosta în consiliul comunal din Bologna s’a fă­cut o manifestație în amintirea reposatului principe Amedeo, atât de iubit în toată Ita­lia. Consilierul Carol a reamintit virtuțile principelui și a propus să se facă un bust al principelui și să se așeze la Muzeu. De asemenea, să se dea numele principelui u­­neia din cele mai mari strade noi ce e vor­ Ro­ma oa f­inncalini q­g­e? ATI fiii, în DIN ITALIA Corespondența part­ a țiarului „ Universul“ Roma, S0 Ianuarie. Partea slabă Incontestabil, guvernul Crispi e forte tare; el reamintește cele mai­ bune timpuri ale lui Deprettis. Cu totă opozițiunea energică ce i se face, cabinetul se bucură de o majoritate com­plectă în cabinet. Și, cu tote astea, guvernul are o parte Os li. O OI» OU VOOVUUO HU­ISTAUUUU VAU JLAIUX IU Vii« pe care vrea să și-l construiască în biserica San Giovanni. ?.• In acest proect, efigia pontifului e repre­­zintată culcată pe sarcofagiu. Două statui co­losale, Religia și Dreptatea, sunt așezate la estremitățile sarcofagiului. Statua papei, cele două figuri alegorice și restul monumentului vor fi de marmură albă de Carrara. Sarcofagul va fi de porfir. Monumentul va trebui să fie gata de aci în trei ani, dar el nu va fi așezat de­cât la moartea papei. Cheltuelile se calculează la 100.000 franci, e probabil însă că acesta sumă va fi întrecută. Grevă din cauza influenzei Da, influenza a dat naștere la o grevă. La Catania, în Sicilia, cu tot numărul cel mare al elevilor bolnavi, consiliul școlar n’a crezut de cuviință să închidă școalile, înles­nind ast­fel lățirea epidemiei. In ziua de 17 curent, studenții universi­tari s’au pus în grevă din pricina asta; ei au telegrafiat ministrului Boselli cerându-i să ordone închiderea școalelor. Un scandal la Triest Lumea la noi i e adânc impresionată de următorul episod petrecut la Triest, cu o­­caziunea morții prințului Amedeo. Direcțiunea operei vroia să nu joace în seara când a sosit știrea funebră, în semn de d­oliu. Guvernatorul Triestului (austriac) veni însă și ceru ca numai­de­cât să se joace. In zadar se spuse că prima­ donă­ie bolnavă , reprezentația trebui să aibă loc. Dar... sala a fost cu desăvârșire goală; în ea nu se afla de­cât guvernatorul și câți­ va funcționari de ai săi. Ziarele noastre, de toate culoarele, sunt foarte mulțumite de acest act, mai cu seamă că iei s’a petrecut într’un stat amic și aliat al Italiei. Iele reamintesc cu acest prilej o întâmplare identică, tot la Triest, în vremea morții lui Victor Emanuel. Bossi dădea câte­va reprezentațiuni acolo. In seara zilei când veni știrea despre mor­tea regelui Italiei, tocmai trebuia să joace. Dar du jucă. Guvernatorul d’atunci, ca și cel d’acum, voi să’l silească să joace cu ori­ce preț. Dar Bossi îi respunse : — Te desfid pe d-ta, desfid și pe împe­­ratul dumitale să mă faceți să joc în astă seară. Și n’a jucat. Nenorocirea unui copil Intr’o casă din strada San Mauriglio tre-

Next