Universul, iunie 1890 (Anul 7, nr. 123-148)

1890-06-10 / nr. 131

sul VIL—No. 131. CALENDAR PE 1890 Ortodox Sâmbătă 9 Iunie. — Păr. Cyril și Alex. Catolic Sâmbătă 21 Iunie. — Alois. Sórele rösare la 7,16; apune la 7,47. Efemeride 9 Iunie 1848. — Proclamarea revoluțiunii umâne și sfințirea steagurilor la Islaz. 5 Bani în Capitala.—10 Bani în Județe. 3 mâne llm­Hlnică« a ® cuvcuit tipare Fascicula 9-a din nmil rom­aia I A. DU C . S ]M­I­C tie XAVIER tie MOIVT­tól PIIV Va apare o fasciculă în fie­care zi și se va vinde cu 5 h­aBBS !«sH«*iata in iată tarii De vânzare la tóte chioșcurile și vînzetorii de ziare din țară, s’o stimeze, — „oameni cari îndrăznesc se atace până și pe marele și învățatul Pasteur.! El pledă atât de bine, în­cât nu numai se respinse cererea fraților Pankratiev, dar tribunalul îi osândi solidar la o amendă de 3500 fr. și la despăgubiri de judecată, ca să-î învețe că pe viitor vor trebui să respec­­teze știința. Kaminski I VACANȚIK­ I București, 9 Iunie. 1 Astă­zi se închide, după atâtea prelungiri, sesiunea extraordinară a parlamentului. 9 Nu voim să zeflemisim prelungirile­ din­ 9 potrivă. Ele chiar dacă n’ar dovedi alt­ceva, cel puțin arată că guvernul și majoritatea actuală țin să împlinească cât pot mai mult din făgăduielile mesagiilor de deschidere ; și acesta e un punct bun pentru îndreptarea lo­r mult cerută a moravurilor parlamentare om­­ane. Activitatea parlamentară a fost urmărită s­pre ziarul nostru zi cu zi. Nu credem că nai e nevoe s’o mai recapitulăm. Reforme i’au­ făcut multe respunzend, și unele din de chiar corespunzând, unor trebuințe de mult simțite. * * * Voim să lăsăm, pentru altă data, la o par­te ceea ce s’a făcut în timpul sesiunei par­­amentare, ca să atingem, măcar în treacăt și în trăsuri generale întrebarea: ce este de ăcut acum, după trecerea acestei sesiuni, icam, în vacanțe ? Deputații noștri sunt obicinuiți, după în­chiderea sesiunilor, a’și socoti misia împli­nită și a considera vacanțele parlamentare ca un timp în care ei sunt liberi a răămâ­­nea în cea mai desăvârșită neacțiune. N’ar trebui să fie așa. Odată aleși, deputații sunt datori a nu rupe ori­ce legături cu alegătorii lor. Cât țin se­siunile parlamentare, desbaterile cari se ti­păresc prin ziare sunt mijlocul de comuni­care între aleși și alegători. Dar după ce se sfârșesc sesiunile? * * * Stoî am mai spus’o, credem, și cu altă ocazie, că o reformă pentru întărirea cât se poate mai mult a regimului parlamentar la noi, ar fi ca, după sfîrșitul fie­cărei sesiuni, deputații să se știe numai de­cât datori­a se prezintă înaintea alegătorilor lor și a le da socoteală despre partea lor din activita­tea generală a parlamentului. Se țin întruniri în ajunuri de alegeri, se țin întruniri de propagandă cu vreme și fără vreme, dar cele mai folositoare din toate, cele pe cari regimul parlamentar le reclamă mai ales, întruniri de dări de seamă, nu se țin mai nici o dată. * * * Un malițios ne ar putea obiecta. Apoi bine, domnilor, nu vedeți că 75 la sută din deputați nici nu deschid gura în cameră ! Ce-o să spună ei alegătorilor ei au isprăvit la București ? De­sigur că nu se poate aștepta de la toți deputații să țină discursuri în toate ches­­tiele. E de ajuns când unul vorbește în nu­anele tuturor ce sunt de aceeași părere ca și densul. I Dar tocmai această imposibilitate pentru frați d’a­șî ridica cuvântul în parlament chiar ași impune și mai mult necesitatea, pentru fie­care deputat, d’a vorbi alegătorilor săi odată pe an, spunându-le la ce păreri s’afi alăturat, dacă n’ați vorbit, și pentru ce ? Numai dacă n’ar face-o nici aceasta, de­putații al căror glas nu s’aude în veci în cameră, ar merita numele de „mașini de­votat“. Altfel nu. Scenă din romanul­ IADUL CASNIC (vezi pag. 3-a) DIN RUSIA Corespondență parte a ziarului „ Universul“ Petersburg, 4 Iunie. Politica In cercurile guvernamentale de aci să des­­mint zgomotele, confirmate de întreagă presa europeană, despre o apropiere între Rusia și Germania. Pentru moment, Rusia n’are nici un in­teres ca să ceară să­ i se lase mâna liberă în Bulgaria, ea folosește așteptând momen­tul potrivit ca să înceapă lucrarea hotărî­­toare. O înțelegere între Petersburg și Berlin ar tulbura echilibrul actual, a cărui menținere e necesară în interesul păcii și în acel al Franței. Rusia are nevoie de o Franță pu­ternică. O întrevedere între împărați nu va schim­ba întru nimic politica rusească. Rusia nu se simte în siguranță decât păs­­trându-și libertatea de acțiune și înțelege­rea cu Franța. Reacțiune . Măsurile reacționare pe cari le ia guver­nul nostru să țin lanț. După altele, cari treptat s’au luat de la venirea pe tron a lui Alexandru III, acum s’a desființat, prin poruncă împărătească, și autonomia relativă de care se bucurau „Zem­stvo“ (adunările provinciale). Zemstvo, în loc să fie alese ca până a­­cum de popor, să vor compune dintr'un număr restrâns de nobili, numiți și revo­cabili de puterea centrală. Negustorimea și poporul nu vor mai avea de loc vot. Tulburări în Lituania Turburări mari antisemitice s’au produs în micul oraș Lobosk, din Lituania,—orășel locuit în mare parte de evrei. Țăranii din împrejurimi dădeau de mai multă vreme semne de turbare în contra e­­vreilor din Lohosk, cari, toți negustori, îi jupuiau rău. Poliția intervenise de două trei ori ca să potolească începuturile răscoalei. Dar, pe cât trecea vreme, pe atât sporta și furia popo­rului. In sfîrșit, cum era de prevăzut, furia iz­bucni. Deunăzi, o bandă de țărani au­ năvălit în oraș, au spart prăvăliile evreilor, fărâmând tot ce se afla într’casele. Mulți evrei au­ fost crunt bătuți de ma­nifestanți, la­olaltă cu poliț­ii cari se pu­seseră în contra poporului. Un proces extraordinar La Odesa există un institut bactereolo­­gic, ridicat și întreținut pe cheltuiala co­munei. Șeful acestui institut e doctorul Bardack elev al lui Pasteur, care supraveghiază vac­cinarea animalelor contra cărbunelui și a ciumei siberiane, după metoda Pasteur. Guvernul de aci a trimis chiar circulări tu­turor proprietarilor funciari din Rusia de sud invitându-i să-și vaccineze vitele la Odesa. Frații Pankratiev, doi milionari, au chie­­mat deunăzi pe doctorul Bardaev în propri­etățile lor, ca să le vaccineze vitele. Dar doctorul a greșit cu virusul de vac­cin și după două zile muriră 3552 de miei, 1200 de boi și 500 cai. Proprietarii au depus plângeri în contra institutului bacteriologic, adică contra comu­nei Odesa, cerând despăgubiri. Procesul s’a judecat zilele aceste. Advo­catul orașului trată pe frații Pankratiev ca nepricepând nimic în ale științei și nu știu Duminecă, 10 '22" Iunie 1890.­­B FILOCSERA Având în vedere referatul serviciului fi­­loxeric prin care se arată ivirea filoxerei în comunele Fumureni-Mamu și Lungești din R.-Vâlcea, foarte aproape de însemnata pod­gorie a Drăgășanilor și necesitatea de a se lua o măsură prin care să se pue o pedică lățirea flagelului ce bântue viele din Leur­­deni (Muscel); ministerul agriculturei, in­dustriei, comerciului și domeniilor a decis să se distrugă radical focarele găsite în co­munele Fumureni-Mamu și Lungești din R-Vâlcea, și tratarea cultural a restului, în scopul de a împedica pe cât va fi posibil întinderea flagelului și în alte comune sau dealuri ce formează podgoriile din acest ju­deț, precum și să se distrugă radical petele propriu zise cu o zonă de 10 m. împrejur din comuna Leurdeni (Muscel) și tratarea cultural a restului viilor infectate în diferite grade de intensitate, în scopul de a micșora șansele de infecțiune a totalității podgoriilor din jud. Muscel. Este interzis, conform art. 16 din lege,, transportul din aceste regiuni a vitelor, cor­­delor verzi sau uscate, butucilor, rădăcinilor, strugurilor, frunzelor, aracilor și în general a tuturor plantelor verzi sau uscate. Revolver și apă In ziua de 6 Iunie, la amiazi, o scenă groaznică s-a desfășurat pe podul de lanțuri de la Praga. O fată de 16 ani, de o frumusețe rară, se opri în mijlocul podului, scoase un re­volver, îl lipi de piept și trase. Dar arma refuză serviciul. Atunci, cu un țipăt teribil, fata se arun­că în Moldova și dispăru sub valuri. Rectorul universității, care fusese martor la această scenă, strigă pe câți­va lucrători cari reușiră să scape fata. Amor desprețuit e cauza acestui act de desperare, întâmplări din țară Foc pus D-nul Stelian Pârvulescu, arendașul mo­șiei Vișani din județul R.­Sărat, a fost vic­tima unei mari mișelii. Dumineca trecută, pe la 10 ore de dimi­neață, i s’a pus foc la porumbar și la graj­dul de vite, arzendu’i 250 chile porumb știuleți, 25 chile de mălau­t, plugurile și toate uneltele agricole. Paguba cauzată se urcă la 20.000 lei. O fată trăsnită Căzând ploaie repede pe teritoriul comu­nei Gușoeni, județul Vâlcea, trăsnetul a lo­vit pe fata Catrina, în etate de 21 ani, fiica locuitorului G. Burtea, rămânând moartă pe loc. Ea se adăpostise de ploaie cu alți co­pii sub un șopron, care aprinzându-se a ars cu desăvârșire. Cel­la alți copii au rămas neatinși. Mare nenorocire La cariera de piatră a liniei ferate Vas­­lui-Iași, de pe teritoriul comunei Bodești­­județul Vasluiu­, surpându-se un mal, a co­­prins pe lucrătorii Petruță Iasic și Anghel

Next