Universul, august 1890 (Anul 7, nr. 175-200)

1890-08-05 / nr. 179

Universul No. 179 Din R.­Velei! Corespondența part. a ziarului „ Universul“ Strangulat 1 August. Locuitorul Ion Moroiu, din comuna Păușești, acest județ, suferind de mai mult timp de pelagră, ieri de dimineața s’a găsit strangu­lat de grinda casei sale. Efectele beției r la noaptea de duminecă spre luni, un pi­cher perzendu și rațiunea a în. ia fugă pe stradele orașului, în costumul de cop­te, în care se găsea. Poliția și omenii din mahala punându-se în urmărirea lui cu feli­nare, abia l’au putut prinde pe dealul numit Capela. Imediat a fost legat și adus la lo­cuința sa. O despărțenie curioasă Parkersburg, in America, și a­ prezintat de curând un curios­ proces de divorț. D-na Alice Rector, in vârstă de 80 de ani, a intentat acțiune contra soțului ei Enoch Rector, preot, în vârstă de 85 de ani, pen­tru „maltratări și obiceiuri imorale.“ « Preotul a intentat contra soției o acțiune identică. Bătrânii soți, cari mai deunăzi și-au­ ser­bat nunta de aur, au­ strănepoți. Judecătorul le-a făcut o morală zdravănă și le-a respins acțiunile. Cronica științifică Călduri mari Vara din anul acesta se poate număra între cele mai călduroase. E mare căldură cu deosebire în America, unde deja în luna lui iunie oamenii abia mai puteau suporta arșița soarelui. Cu zece ani nu a mai fost așa vară caldă ca anul acesta.. înainte de asta cu zece ani au fost căl­duri mari mai ales în Erancia, unde pe la­rm­ezi termometrul de ordinar arăta 30-40 ° R. •După indiciile și probele rămase, în tre­cut adese­onu călduri și secete atât de în­­­­grozitoare, încât se secau toate rîurile și is­­voarele. Ast­fel în anul 658 în Francia au secat toate apele. La 889 în Worms erau călduri atât de grozave, încât cadeau oamenii pe câmpe și pe stradă. Deasemenea au rămas hârtii și acte, în care, se spune, că la anul 1000 în Germa­nia au secat toate apele, și pescii, care pu­­treziau pe fundul albiei rîului, au causat un pescărit ne mai­pomenit. La 1132 au fost călduri atât de mari, încât întregul Rin a secat, pământul a cră­pat pretutindeni și cale de zile întregi nu mai găsiau isvor. In anul 1277, a fost o vară atât de sece­toasă, încât în toată Germania nu s’a făcut fân de loc. La 1303 au fost călduri atât de îngrozi­toare, in­cât în Loire, Sena, Dunăre și alte rîuri nu mai era un strop de apă măcar. La 1616 a fost secetă în totă Europa. La 1718 împrejurul Parisului n’a ploat 5 luni de zile. Poporaț­ia orașului scăzuse la o pătrime; nu se vedea un singur om ziua pe stradă și chiar seara nu eșra nimeni, atât era de cald. Cea mai mare căldură în Europa a fost la­­­ Paris în anul 1802. Era la umbră o căl­­dură de 40 °. Be frica manevrelor * i» • • Ni se scrie din Berlin . In ziua când regimentul 1 de gardă, din Potsdam, trebuia să plece la manevre, un sergent din compania 2 se urcă la etajul al douilea și sări pe fereastră în curte. Sergentul rămase pe pietre, foarte rău siói eit. Ridicat și dus la infirmerie, nenorocitul muri. după câte­va ore. • Sergentul s’a sinucis fiind­că nu voia să meargă la manevre. MARTIRĂ URMĂRILE unei GREȘELI O dovadă mai mult despre neasemuita frumuseță a românului M­­A­RT 9 M. A pe care’l publicăm în fascicule ilustrate de câte­va zile, este faptul că direcția teatrului din București, a hotărît să înceapă stagiunea vii­toare cu represent,­r­ a mișcătoarei piesă, in­titulată tot MAI miSA, scrisă din acest roman necomparabil. Până azi a i eșit șa­se fascicule din acesta operă de înaltă literati"’ și, pentru ca ea să puta fi citită da ce:. j..î mica parte din publicul nostru, admini­­rația nostru s’a ho­­­tărît să vândă fasciculele de la început, ori­cărei persone doritore, fără nici o urcare de preț, adecă 5 bani una. 3 a/n. INTAMPLURI dir .SPITAU Copil rătăcit S’a condus secției 37 un copil ca de 1 an și j­umătate, găsit rătăcit pe calea Vă­cărești. Dezertor Petrecea Gheorgu fiind dezertor din ar­mată, a fost prins și arestat la secția 7. Foc Vineri, pe la orele 4, a luat foc o magazie de scânduri a preotului Ion Gasparovici din strada Vântului No. 4. Focul a provenit de la o mașină de gătit și s’a localizat de că­tre pompieri. Familie model Intr’unul din cartierele excentrice ale Ber­linului locuiește o familie de muncitori, Powell. Familia se compune din mama văduvă și trei fii. Duminică seară o ceartă izbucni în fami­lie. Cearta se învenină așa de tare încât cel mai mare dintre Powell scose un ochi unuia din frații săi și înjunghiă pe cel­alt. Criminalul sări apoi asupra mamei sale și o mușcă foarte rea de mână. Moarte grabnică Din Temișoara se scrie : Intr’o casă de bancă privată de aci, s’a întâmplat astăzi, în 13 i. c., un caz înfioră­tor. Un domn elegant și bine îmbrăcat intră în local și predeze unui slujbaș un orologiu de argint și mai multe monede. înainte de a fi prețuite, streinul începu a ameți și, în­­dreptându-se cu multă iuțeală spre ușe, căzu mort. La el nu avea nici un document, nici bilete de vizită, ci numai un simplu notes, după ale cărui semne se dă cu socoteala a fi agentul unei case comerciale din Viena. Afară de acesta mai avea un inel cu mono­gramul „A. B.“ împușcat de gendarml Cârciumarul Micsinko din Ocsko, care îna­inte cu puține zile pusese foc unui edificiu, a prinit pe jandarmii care au mers să’l prindă și să’l aresteze cu împușcări de revol­ver, din care cauză a fost el împușcat de jandarmi. Călătoria Regelui României ..(Prin fir telegrafic) Viena, 2 Anglist. Regele României și principele Ferdinand au sosit la ora 1 și jumătate. Majestatea Sa a fost primit la gară de cătră personalul le­­gațiunei române, d. Dumba și d-na Mavro­­cordat. Regele aflând că și Arh­iducele Al­brecht, care se întorcea din lagărul de la Bruck, să găsea în acelaș tren, a mers să-l salute. Majestatea Sa și Principele Ferdinand au descins la hotel Munich unde au primit pe 2 contele Kalnoky, audiența a ținut două ore. Regele a vizitat Expoziția agricolă. Seara a fost un prânz la care a asistat și d. Văca­­rescu, ministru la Viena, Rosetti, ministru la Belgrad și de Lindbein, consul general la Viena. Ischi 2 August. Regele României și principele moștenitor sosesc mâine la ora 2 și 40 minute. Ei vor d­­­ b la hotel Elisabeta, unde vor fi oas­peții Ta­­ni­ei. Se va da un mare ban­chet la villa imperială, seara reprezentație de gală la teatru. Pentru Sâmb­ b’ s’a pro­iectat o plimbare cu trăsura pentru a vizita împrejurimele de la Ischi; după aceea va fi un alt banchet. Regele și principele moș­tenitor vor pleca probabil în noaptea de Sâm­bătă. Siévelta In­ peninsula Bcanica Se scrie cu­­ it*. d30 Iulia din Salonic. In provincia Murilon s’a­ declarat o revol­tă pentru potolirea e..rei s’au trimes din Sa­lonic 7 regimente cu 6 tunuri de munte. Comandant al trupei ce a pornit este Tahir In decursul revoltei s’a devastat o mulți­me de sate și s’au omorît un mare număr de omeni. Se crede că pentru a pune căpăt revoltei, care prin arme cu greu se va putea potoli, se va numi o comisiune mixtă trimisă în provincia revoltată, să facă o anchetă și să propune apoi remedii pentru ca răul să di­spară. Brigandajul în Italia Să scrie din Roma : De cât­va timp, la Liziano și în împreju­rimi, se comiteau multe furturi, ce tote se atribuiau unor țigani cari staționați în apro­piere. Joia trecută, cinci dintre acești țigani se prezintară armați într’o colibă, în care se vindeau pepeni să ia vre­o două­zeci. Falebi, patronul, se opuse, dar mizerabilii traseră cu pușca în el, rănindu-l greu la cap. La zgomotul împușcăturii, alți țigani și niște țărani alergară. O luptă grozavă începu. Ți­ganii înarmați cu puști, traseră asupra ță­ranilor și răniră greu pe 7 din ei. Dar, de­oare­ce numerul țăranilor creștea, bandiții o șterseră. J­.i­­.i­.umia din SUI­mo, ajutată de cara­binierii din Labariand, urmăriră pe tâlhari și arestară pe nouă din el. Vinovații au fost transferați la Pavia. Fa­ chi, dus la spital muri. Cinci dintre cei ră­niți de asemenea. ——» "**■«"­ •« ~~­­» * ---------............................................... Știri prin poștă Un congres medical internațional femeesc este plănuit pentru anul 1892 în Chicago. Prin aceasta se dovedește ce­lățire și-a câș­tigat practica medicală prin femei în Ame­rica. La universitatea din Baltimore s-a for­mat o facultate medicală separată numai pentru femei. * « * O știre gravă. Ziarele germane vestesc că 30 de cazuri de disenterie coloriformă s’au produs în în­chisoarea militară de la Spandau. Patru sol­dați au căzut morți. Guvernul francez a făcut să se constru­iască șase ghilotine nouă, pentru tăiarea ca­petelor celor osândiți prin colonii. Aceste instrumente costă fiecare câte 3000 lei. * * Partidul socialist german a ținut o mare întrunire la Berlin în ziua de 1 August. Zi­aristul Wille a spus, într’un lung discurs, că puterea șefilor partidei trebue mărginită și că aceștia trebue să’și schimbe purtarea. Alt­fel partidul se va fracționa. Mai mulți oratori au afirmat că corupțiunea a intrat în partid și că chiar unul din șefi, Bebel, ar fi pătat de corupție. Ședința a fost fur­tunoasă. La sfârșit adunarea s-a rostit în favorul cererilor lui Wille. * * * * * _ *_______________ In vecinătatea Grazului, Austria, a bân­tuit o groaznică furtună care a durat 4 ore. Toate cursurile de apă s’au revărsat, rupând podurile, stricând drumurile și pricinuind pagube foarte însemnate. * * * La Cracovia s’a surpat o casă în construc­ție ; un lucrător a fost ucis ; cinci sunt grav răniți. * * Ut­tis In Silezia austriacă, o companie engleză a descoperit un depozit de cărbuni din cele mai bogate. Flotila germană de torpilori care fusese la Helgoland ca să asiste la luarea în posesiu­ne a insulei, întorcându-se a pierdut un tor­pilor. Flotila s’a întors din nou la Helgoland, dar n’a dat de urma torpilorului. * * Am dat orî știre despre catastrofa, de la Crefeld, în Anglia. Corespondentul nostru ne scrie că nume­rul morților e de 26; 10 oameni au putut fi scoși vii. * * * Papa a hotărît ca biblioteca Vaticanului să fie accesibilă publicului. Ea conține 50000 de volume și 25000 manuscrise grecești, la­tinești, ect. Această colecție e una dintre cele mai de preț din lume. La Gyomor, în Ungaria s’a descoperit de curând un cap petrificat de maimuță de di­­mensii colosale. Iei a fost trimes la muzeul din Pesta. * * * * * * din Lacu-Sărat Corespondența part. a ziarului „ Universul* 11­2 August, 1890. Surorile Gardini Am avut frumoasa ocaziune să asist­aseră la reprezentațiunea dată de compania dra­matică Italiană și Română sub direcțiunea artistului Ugo Gardini, care în trecerea sa prin țara noastră s-a oprit și la Lacu­ Sărat unde a dat o representațiune. Atracția trupei sunt cele două mici surori Irma și Desdemona Gardini. D-ra Irma în drama „Sărmana Lilia“ era cu mult natural; în scena când mama sa în de­lir își sfârșește cele din urmă momente ale vi­­eței, era sublimă în durerea ei și a smuls publicului lacrimi. In comedia „Ah! de aș avea un cal,“ mica celebritate Desdemona Gardini a ară­tat atât talent și gingășie, atâta grație și spirit încât se vedea foarte bine ființa care se înăl­ța d’asupra celor­lalte printr’un sentiment superior. Sâmbătă seara, trupa va mai da încă o­­ represed­ațiun­e, care va fi de­ adio, și apo­i va pleca prin orașele de pe marginea Dună­rii până la T. Severin de unde va trece în Austria, Germania, etc. Balul muzicei Marți seara a avut loc în salonul de la Cașin un bal dat în folosul muzicei roșiori­lor, din inițiativa direcției băilor.—balul a­­ fost splendid.—Cotidionul a fost condus cu mult gust de d-na Mendel. Știri de senzație Ziarele franțuzești au publicat zilele din urmă știri de mare senzație. Suntem datori, ca cronicari, să le înregistrăm și noi. „Gaulois“ spune că un grup de turiști francezi s-au întîlnit pe Mont-Blanc (terito­riu­ franțuzesc) cu un detașament puternic de soldați italieni înarmați și con­duși de câți­va ofițeri. La întrebarea turiștilor, ita­lienii au răspuns că fuseseră surprinși de o furtună și că se văzuseră siliți să treacă pe teritoriu francez ca să nu piară. „Presse“ publică o scrisoare a deputatu­lui Saur, în care se spune că o mare con­centrare de trupe italiane se face la frun­taria franceză. Mai mult de­cât atât : Mai multe vapoare italiane de război au plecat având ordine sigilate, pe care comandanții nu le vor deschide de­cât după ce vor fi a­­juns în largul mării. Duminecă, 5 (17 Gisrastl 18)n TJn sfat pe zi Trebue să păstrați tot­deauna batistele sau basmalele curate, căci așa se cere de bună cuviință și igienă. S’a constatat că tusea, guturaiul, durerea de gât etc. provin din inspirațiunea microbilor, căci batistele și basmalele necurate devin cuibul lor. Propunere de căsătorie într’o țițari Anunciurile ce se publică în diîele din occident cu propuneri de­ căsăbii au deve­nit obicinuite. Pentru prima­­ z­i, se presintă un cas extraordinar de pr­oun:­e de căsăto­rie care s’a făcut prin c­ugar­­. U­n domn a cumpărat acum de imund o țig ••• pură de la un debitant de tutun ; după c­e-a tăiat vîrful, spre mar­e lui mirare, a observat o bucată de hârtie albă, pe care scoți­nd’o și de­­sfacénd-o, a citit o propunere de’ însurătare a unei lucrătoare de la atelierul fabricei de tutun. Candidata stă că­i era de 18 ani, frumosa, bine crescută și că econoamele ei se urcă la 500­ de aa [UNK] [UNK] [UNK]fi. Din neforeire a­­cel domn fiind însurat ut, putiit să.... profite de această propunere a lucrătoare:­", care pe lângă altele mai scria și adresa ei, pentru ori ce eventualitate. N­enorocirea din Pesta O groaznică nenorocire s’a întîmplat la Pesta, în ziua de 1 August. In Feldgasse se află o casă cu un singur etaj, la care i era vorba să se adauge încă un etaj. Lucrările urmau de câte­va zile; vechiul acoperemînt­i era aproape de tot dat jos. Mercur­ pe la 11 ore, se auzi deodată un zgomot teribil. Peretele din față se năruise, îngropând opt lucrători. Mii de oameni se adunară numai­decât în stradă; poliția abia reuși s’o ție în frâg. S’a organizat un serviciu de scăpare; cel dintâiu lucrător care a fost scos de subt dă­râmături, iera mort; capul îi iera cu totul turtit ; cei­ alțî 7 s’au găsit grav răniți. Unul din ei a murit după câte­va ore. Nenorocirea de la Malmeson ieri noapte întroducându-se în latrina ca­­sărmei Malmosonui lui Niculae Voicu în etate de 44—45 ani.­­Mateiu, și încă unul, cură­­țitor de latrine, din nefericire alunecând în acea latrină a încetat din viață cel dintâia, eară cel de al doilea a fost imediat tran­sportat spitalului militar; după câte­va ore a murit și el. Al treilea a fost scos teafăr. Jurat somnoros Un acident Costim, la curtea cu jurați din Saône et-Loire, Franța. Se desbătea procesul unui criminal. De o dată, președintele observă că unul din jurați dormea Numai­de­cât desbaterile fură suspendate Curtea intră în deliberate și hotărî că pro­cesul trebue amânat. înjurături grase in parlament Mercur! noptea s’a petrecut în Camera comunilor din Londra, în cursul dezbaterii bugetului, o scenă din cele mai violente. Doctorul Tanner întrerupând pe ministrul de interne Matthews, acesta răspunse :„în­treruperile sunt o mojicie!“ Tanner se făcu foc, iei atacă pe ministru cu violență, numindul „cel mai mizerabil și mai ordinar pungaș ce-a existat vre o­dată printre conservatori“. Un zgomot infern al urmă acestei apos­trofe. După intervenția președintelui, d-rul Tan­ner își retrase injuriile. Prim-ministru împușcat Iată un lucru care nu se întâmplă în tote zilele Se știe că Guatemala, din America, și-a 20 OCHII DRACULUI , »© MAM ,d­e sisisns.A.­X’i­E: Se repezi la o ușă, o deschise și, mai na­­inte d’a dispare, trimise tinerei fete o săru­tare cu vârful degetelor și o privire încăr­cată de scântei. Cele trei fetițe intrară și veniră una după alta să sărute pe Felicia. .Cea mai mare băgă de seamă că croito­reasa era foarte emoționată, foarte galbenă și că d’abia sta pe scaun. — Ce ai ? întrebă ea ? — Nimic n’am nimic... Mi s’a rupt acul. —r Și te ai înțepat ? — Da, dar puțin. Felicia simția încă pe buzele-i tremurat ore urma sărutarea. Dar nu mai era sub privirea fascinatore și i se părea că scăpase de o mare greutate. Aruncă o privire repede la ușa prin care dispăruse frumosul Francisc și scoase un sus­pin de ușurare. Capul îi era greu, și pieptul apăsat ca și cum, după ce dormise, se deșteptase deodată în urma unui vis urît, își veni în fire, dar în acelaș timp agita­țiunea din ajun o cuprinse mai dureroasă încă, și fel de fel de gânduri turburatore îi năvăliră la creeri. După câte­va clipe, izbuti să se stăpănescă și se apucă de lucru. Fetițele stând lângă ea o asigura. Ca și cum i-ar fi fost frică de tăcere, fă­cea pe fetițe să vorbească dându le ghiei la vorbă, căuta să se distreze, să’și gonească gândurile. Moșiereasa se întoarse din grădină ca să deretice prin casă. Umbla de colo până colo, intra câte o dată în odaia în care se afla Felicia, dar nu ședea ca să’i fie de urît. Ii spunea câte­va vorbe plăcute și apoi eșea. — Am atâta treabă! zicea ea. Ori­cum, tinera fată se simțea protejată și nu se temea că o să-l mai vază apărând. Frumosul Francisc nu era departe, din când în când sunetul vocei lui ajungea până la Felicia și ’i pricinuia palpitări violente. Mâncară mai târziu ca în cele alte zile, nu din greșala moșieresei și a servitoarei, ci pentru că. d. Montier trebuise să se ducă în sat unde întârziase. Frumosul Francisc se ridică de la masă cel d’auteiu, zicând că se duce să facă o inspec­ție în grajd. Inserându-se, vremea se potomori grăbind noaptea care venise când Felicia plecă din Longpré. D-na Montier n’o petrecuse ca altă dată până la drum. Era într’o Sâmbătă și în­tot dauna Sâmbăta avea mai mult de lucru. Tenera fată știa aceasta și nu îndrăznise s’o roage ca s’o petreacă. Ș’apoi putea să se arate fricoasă când spu­sese limpede moșierului că nu-i e frică de nimic ? Mergea repede, ascultând în tote părțile și tresărind la cel mai mic zgomot. Cu tot vântul care bătea de la răsărit, at­mosfera era grea, căldura mare. Felicia simția o moliciune ciudată, i se părea că-i amorțiseră membrele. Inima îi era strînsă și urechile îi urlau. — Vine furtuna, își zise ea. Cu adevărat. In depărtare fulgerile gaureau norii și luminau repede orizontul. Sorele, apucând, lăsase între doi nori o bandă lungă ca focul care nu dispăruse pe deplin... Și această bandă mai limpezea puțin întu­­mericul care se lăsase. Nu se mai vedea nici o stea pe tota în­tinderea cerului. Numai norii alergau de co­lo, în­colo. Deodată tânăra fată văzu trecând o umbră în apropiere. I se păru că primește o lovitură în piept și se opri deodată, gata să cază. Ghicind că o amenința o primejdie, îi veni în gând să fugă, dar piciorele nu vrură să se miște, era ca împietrită. Aruncă în jura’î priviri rătăcite. Mai îndată, un om păru că se deslipește de trunchiul unui arbore și în două sărituri fu lângă ea. Speriată vru să strige : ajutor ! Nu­­eși din gîtul seu de­cât un strigăt ră­gușit, sugrumat. Frumosul Francisc o luase în brațe. Se sbătea căutând să scape din brațele care o tîrasi. El o strîngea și mai tare. — Te iubesc, îi zise el, vino, vino ! — Nu, lasă-mă, te rog, lasă-mă. Vru să se împotrivească și lupta încă, dar foarte slab. — Vino, vino, te iubesc ! repeta el. — Nu, nu, mă sperii. Lasă-mă. Dar teribila privire, privirea pătrunzătore, cu fluidul magnetic, o fascina, o zăpăcia, o îmbăta, îi distrugea puterile, îi zdrobia vo­ința, înțelese iarăși că omul acesta era stăpâ­nul ei, ca strania putere ce o exercita asu­pra ei o făcea sclava lui. Scoase un suspin înăbușit și marmură. — Doamne, sunt pierdută! In momentul acesta tot mai avea conștiin­ță de primejdie. — Vino, vino! îi zise el. Și o tîrî repede pe o potecă între două garduri. — Lasă-mă!... Drept răspuns el o strînse la piept și o îmbrățișă cu pasiune. Ea se înfioră și repetă cu o voce murindă: — Lasă-mă ! Dar privirea înflăcărată o domina și ea nu se mai temea să scape. Era cuprinsă de somn și ca amețită. Nici nu se mai gândia, nici nu mai zicea nimic. Incoidientă, fără forță, fără voință se lăsa să fie dusă, tîrîtă, de către acela care era neînduplecat. (Va urma).

Next