Universul, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 201-226)

1890-09-19 / nr. 216

MI YIL—No. 216 CALENDAR pe "LI © 0 I — ■Ortodox Marți 17 Septembre. .— Cuv. Eumeniu. Catolic Marți 30 Septembrie. - Ieronim. Sérele résare la 5,57 ; ane la 5,42. Efemeride 18 Septembre 1830. - înființarea muzicei militare în Moldova. 5 Bani 1b 10' Bani în Județe. Miercuri, 19’Septembre (1 Octombre) 1810 B «ie Xmvfer­tie 3MC A apărut Fascicula 1,2 și 3 din celebrul roman „Napastea“ 5 bani Fascicula In tota tax­a Privire wtrospect București, ÎS Sept. S’a agitat și încă să agită mult prin tote zi­arele o chestie forte de­­tă . V.C60,* a ímiden­­elor petrecute la congre­sul universitar din Bo­toșani. Și, pe cât e de deli­cată chestia, ar fi firesc ca delicat să fie tratată. Să nu se ia confrații după vorbele orî­și cui; să nu asculte fără să-șî facă re­zerve, cuvintele unora, poate, interesați în ches­tie. Să face o vină mare unei întregi generații culte; se aruncă cuvin­te grele și a prețuiri tris­­­te asupra întregii tine­­rimi universitare române. I se zice, nici mai mult, nici mai puțin: — Ești intolerantă, ești turbulentă, ești incultă, ești barbară! Când asemenea cali­ficative să întrebuințeză, ori­ce român, ori­ce pa­triot ar fi fost dator mai nainte să se gândească de donic ori. ^­Căci aci nu e vorba de fleacuri,­­ei ase­menea credință înrădăcinându-se în țară și mai ales în străinătate, ar deprecia­­ cu to­tul reputația bună pe care și-a câștigat’o țara românească. * Principeîe l­cc­aumburg Lippe și prințesa Victoria a Prusiei. — (Vezi pag.3­ * ) Noi am rămas în Botoșani și după ple­carea studenților. Prin urmare am fost puși în pozițiune de a auzi opiniile chiar ale o­­menilor pe cari confrații, interesați ori in­duși în erére, îi socot lezați. Impresia generală lăsată de tinerimea u­­niversitară botoșănenilor a fost forte bună. Unul dintre aceia cam­ mai mult a lucrat pentru primirea bună a studenților, un demn ajutor de primar, ne zicea cam aceste: — E drept că studenții au fost, la ei a­­casă(indică în sala congresului), cam cu sângee fierbinte. Dar n’avem dreptul să ne amesscăm, cetățenii, în treburile lor­­ intime. —De alt­fel, conferințele au­ fost îngrijite,— repre­vitația organizată a procurat botoșene­­nilor o plăcere cum arare pot gusta, —— iar cât privește purtarea tinerimii afară, pe stradi, sau pe la gazde, ea a fost exemplară, fiinte toți cetățenii la cari am dat băieți în gazdă, nu e unul care să fi avut vre­un cuvînt de nemulțămire. Despărțirea studen­ților de botoșăneDi n’a fost numai afabilă, ci chiar duioasă. Multora dintre studenți, ca și dintre gâzduitori, le strălucea câte o la­crimă la colțul ochiului, povestit-o mai sus s’a petrecut în vremea gu­vernului partidei liberale gladstoniane. Acum, partidul liberal se află în opoziție și e prieten irlandezilor; îm­prejurările politice îl si­lesc să esploateze tocm­i această chestie, în care el e vinovat. D. Harcourt, fost mi­nistru de interne în a­­cea vreme, a aderat gu­vernului conservator a­ supra acestei afaceri. Dezbaterile vor fi de­sigur foarte interesante. Până atunci, presa opo­ziției face un zgomote infernal cu chestia Daly. Crima de la Hyde­­parck. Marți seara, 11 cu­rent, o guvernantă fran­ceză se dusese la Hyde­­parck ca să se plimbe. Obosită, ea se așeză pe o bancă și în curînd adormi și nu se deșteptă de­cât când simți că ci­­ne­va o umblă în buzu­nar. Deschizând ochii, a văzu pe un individ care­­scotea din buzunarul re­­biei punga, în care a­vea dour shilling­. Mar­guerite Barbier, guver­nan­ta, începu să strige Atunci pungașul se a­runcă asupra iei, cu o mână îi astupă gura , cu alta o sugrumă. Câți­va preumblători auziseră strigătele și a­lergară. Din nenorocire când ajunseră, nu mai găsiră de­cât un cada­vru și avură abia vreme să vadă cum asasinul fu­gea prin alee. Ca toate cercetările, mizerabilul n’a putut fi încă prins. West. Aceasta e impresia generală. De ce iar presa bucureșteană arată pe studenți ca pe niște bași buzuci ? De ce să exagerează mi­cile greșeli pe care, dacă au le ar­ece, ti­nerimea n’ar merita acest nume ? Mai departe, am întrebat pe onor, cetă­­țian din Botoșani: — Dar cu spargerea sinagogelor și a școalelor evreești, cum remâne? — A! Și eu am fost indignat, dar am pus să se cerceteze. Mă indignasem de­geaba. Câțî­va nemernici, nestudenți, din Botoșani, sau dovedit vinovați. Ei au voit să-și satis­facă patimile, pe spatele studenților. Au iost și arestați. „Lucru curios,—ne adaose — erau între instigatori și câți­va evrei !“ V * * Vedeți cum se schimbă chestia, —dacă, în loc de aprecieri pe fugă, se face o cercetare amănunțită a lucrului ? Aceste sunt fapte cari trebuie să dea de gândit delatorilor studențimii. Oare nu vor fi fiind și aci „oameni străini de presa ro­mână“, cari vor să-și facă un cal de bătaie din generoasa tinerime, care a rădicat un bust marelui Eminescu? DIN ANGLIA Corespondența, parte a ziarului „ Universul“ Londra, 13 Septembre. Poliția compr­omisă Cercurile politice și întreaga societate cultă ie­vin emoționată de desmințirile făcute în timpul din urmă de deputatul irlandez O' Brien. Nici faimosul proces al lui „Times“, cu scri­sorile falsificate de Pigott, nu au­ făcut atâta a senzație. Se vorba de un dinamitard, osândit la 20 ani de muncă Biluica, anume Daly, care ar fi căzut victimă unui complot polițienesc. Acum câți­va ani, Daly fu arestat la Bir­mingham și în cuforul lui se gătiră 2 bombe cu dinamită, despre proveniența cărora nu știu să spuie nimica. Arestatul mărturisi to­tuși că fusese tocmit, la Dublin, ca să co­mită atentate cu dinamită. Iei se afla pe a­­tunci în a mai esternă mizerie. Omul care-l tocmise, îi iera personal recunoscut, dar a­­parține „Ligii agrare“. Interogat, după niște scrisori găsite la iei, Daly fu silit să măr­turisească că primise deja o mașină explozivă, dar că n’avusese curajul s’o întrebuințeze și o îngropase intra gradină, unde ea fu gă­sită în adevăr. Daly spuse la proces că „d. din Liga a­­grara“ se afla cu iei în momentul când fu­sese arestat și că nu pricepe cum scăpase. Tratamentul în închisoare Se spunea, pe vremea când Daly i era în­chis, că autoritățile îi tratau într’un chip extraordinar de zoți. După zvonurile ce cir­­culau atunci, poliția ar fi voit să se scape de iei pe când se afla în închisoare. Gazetele opoziției protestară cu zgomot; se făcură interpelări în parlament: procuro­rul, primind diferite denunțări, raportă mi­nistrului, care pune chestia în consiliul de miniștri. Dar nu ieși nimic din toate astea. Puni­s’a descoperit Partida irlandeză, chiar din momentul are­stării lui Daly, tăgădui ori­ce solidaritate și afirmă că arestatul nu iera decât un agent provocator, tocmit de poliția irlandezi­că să compromită partidul parnelist. Protentârile irlandezilor nu fură însă ți­nute în samă. Acum lucrurile s’au schimbat. Nu mai e partidul irlandez care acuză poliția din Du­­blin, ci însuși polițaiul din Birmingham, care a făcut în vremuri anchete în afacerea lu Daly. D. Foudale, polițai al Birminghamu­lui, a destăinuit tot ce s’a petrecut atunci, cum era vedit că Daly fusese împins de poliția din Dublin, cum lucrul se raportase guver­nului și cum acesta nu făcuse nimic. Cum se întoarce roata, se în adevăr curios de observat, în cazul de față, cum se întoarce roata lumii. Drama polițienească-politică pe care am întâmplări din țară O barbarie Citim în „Unirea liberală“ din Craiova: „Ni se relatează următoarea barbarie, să­­vîrșită în spitalul Filantropic: „Un bolnav, anume Nicolae Caloti, în vârstă de 80 ani, a fost internat în spitalul Filantropic, unde a stat timp de o lună de zile. „Aci, în loc de ori-ce tratament bun,*din partea servitorilor, potrivit mai cu seamă cu vîrsta nefericitului, barbarii de servitori, în lipsa medicilor și a celor­lalte persone superioare, l-au legat cot la cot torturându-l în mod îngrozitor; i s’a tăiat chiar demân­­carea pe timp de 8 zile. „Familia lui, îngrijată de starea în care se află sărmanul Nicolae, și de teamă ca să nu moară din bătae și foame l-au luat acasă. „La plecare, însă, au refuzat să-i dea și cămașa și alte rufe cu care intrase în spital“. Din partea noastră nu ne vine a crede că s’a putut comite fapte atât de barbare și pentru acesta cerem o serioasă anchetă. Potera unei fermecătoare la Ploești " 9 Săptămâna trecută o babă numită Stanca,, din suburbia sf. Vasile, vrând să mai facă fermece la un stabiliment de cârciumă al unor tineri comercianți, spre a nu le merge bine și să fugă de acolo în folosul celui ce era locatar mai inainte, a mers cu

Next