Universul, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 201-226)
1890-09-19 / nr. 216
MI YIL—No. 216 CALENDAR pe "LI © 0 I — ■Ortodox Marți 17 Septembre. .— Cuv. Eumeniu. Catolic Marți 30 Septembrie. - Ieronim. Sérele résare la 5,57 ; ane la 5,42. Efemeride 18 Septembre 1830. - înființarea muzicei militare în Moldova. 5 Bani 1b 10' Bani în Județe. Miercuri, 19’Septembre (1 Octombre) 1810 B «ie Xmvfertie 3MC A apărut Fascicula 1,2 și 3 din celebrul roman „Napastea“ 5 bani Fascicula In tota taxa Privire wtrospect București, ÎS Sept. S’a agitat și încă să agită mult prin tote ziarele o chestie forte detă . V.C60,* a ímidenelor petrecute la congresul universitar din Botoșani. Și, pe cât e de delicată chestia, ar fi firesc ca delicat să fie tratată. Să nu se ia confrații după vorbele orîși cui; să nu asculte fără să-șî facă rezerve, cuvintele unora, poate, interesați în chestie. Să face o vină mare unei întregi generații culte; se aruncă cuvinte grele și a prețuiri triste asupra întregii tinerimi universitare române. I se zice, nici mai mult, nici mai puțin: — Ești intolerantă, ești turbulentă, ești incultă, ești barbară! Când asemenea calificative să întrebuințeză, orice român, orice patriot ar fi fost dator mai nainte să se gândească de donic ori. ^Căci aci nu e vorba de fleacuri,ei asemenea credință înrădăcinându-se în țară și mai ales în străinătate, ar deprecia cu totul reputația bună pe care și-a câștigat’o țara românească. * Principeîe lccaumburg Lippe și prințesa Victoria a Prusiei. — (Vezi pag.3 * ) Noi am rămas în Botoșani și după plecarea studenților. Prin urmare am fost puși în pozițiune de a auzi opiniile chiar ale omenilor pe cari confrații, interesați ori induși în erére, îi socot lezați. Impresia generală lăsată de tinerimea universitară botoșănenilor a fost forte bună. Unul dintre aceia cam mai mult a lucrat pentru primirea bună a studenților, un demn ajutor de primar, ne zicea cam aceste: — E drept că studenții au fost, la ei acasă(indică în sala congresului), cam cu sângee fierbinte. Dar n’avem dreptul să ne amesscăm, cetățenii, în treburile lor intime. —De altfel, conferințele au fost îngrijite,— reprevitația organizată a procurat botoșenenilor o plăcere cum arare pot gusta, —— iar cât privește purtarea tinerimii afară, pe stradi, sau pe la gazde, ea a fost exemplară, fiinte toți cetățenii la cari am dat băieți în gazdă, nu e unul care să fi avut vreun cuvînt de nemulțămire. Despărțirea studenților de botoșăneDi n’a fost numai afabilă, ci chiar duioasă. Multora dintre studenți, ca și dintre gâzduitori, le strălucea câte o lacrimă la colțul ochiului, povestit-o mai sus s’a petrecut în vremea guvernului partidei liberale gladstoniane. Acum, partidul liberal se află în opoziție și e prieten irlandezilor; împrejurările politice îl silesc să esploateze tocmi această chestie, în care el e vinovat. D. Harcourt, fost ministru de interne în acea vreme, a aderat guvernului conservator a supra acestei afaceri. Dezbaterile vor fi desigur foarte interesante. Până atunci, presa opoziției face un zgomote infernal cu chestia Daly. Crima de la Hydeparck. Marți seara, 11 curent, o guvernantă franceză se dusese la Hydeparck ca să se plimbe. Obosită, ea se așeză pe o bancă și în curînd adormi și nu se deșteptă decât când simți că cineva o umblă în buzunar. Deschizând ochii, a văzu pe un individ carescotea din buzunarul rebiei punga, în care avea dour shilling. Marguerite Barbier, guvernanta, începu să strige Atunci pungașul se aruncă asupra iei, cu o mână îi astupă gura , cu alta o sugrumă. Câțiva preumblători auziseră strigătele și alergară. Din nenorocire când ajunseră, nu mai găsiră decât un cadavru și avură abia vreme să vadă cum asasinul fugea prin alee. Ca toate cercetările, mizerabilul n’a putut fi încă prins. West. Aceasta e impresia generală. De ce iar presa bucureșteană arată pe studenți ca pe niște bași buzuci ? De ce să exagerează micile greșeli pe care, dacă au le arece, tinerimea n’ar merita acest nume ? Mai departe, am întrebat pe onor, cetățian din Botoșani: — Dar cu spargerea sinagogelor și a școalelor evreești, cum remâne? — A! Și eu am fost indignat, dar am pus să se cerceteze. Mă indignasem degeaba. Câțîva nemernici, nestudenți, din Botoșani, sau dovedit vinovați. Ei au voit să-și satisfacă patimile, pe spatele studenților. Au iost și arestați. „Lucru curios,—ne adaose — erau între instigatori și câțiva evrei !“ V * * Vedeți cum se schimbă chestia, —dacă, în loc de aprecieri pe fugă, se face o cercetare amănunțită a lucrului ? Aceste sunt fapte cari trebuie să dea de gândit delatorilor studențimii. Oare nu vor fi fiind și aci „oameni străini de presa română“, cari vor să-și facă un cal de bătaie din generoasa tinerime, care a rădicat un bust marelui Eminescu? DIN ANGLIA Corespondența, parte a ziarului „ Universul“ Londra, 13 Septembre. Poliția compromisă Cercurile politice și întreaga societate cultă ievin emoționată de desmințirile făcute în timpul din urmă de deputatul irlandez O' Brien. Nici faimosul proces al lui „Times“, cu scrisorile falsificate de Pigott, nu au făcut atâta a senzație. Se vorba de un dinamitard, osândit la 20 ani de muncă Biluica, anume Daly, care ar fi căzut victimă unui complot polițienesc. Acum câțiva ani, Daly fu arestat la Birmingham și în cuforul lui se gătiră 2 bombe cu dinamită, despre proveniența cărora nu știu să spuie nimica. Arestatul mărturisi totuși că fusese tocmit, la Dublin, ca să comită atentate cu dinamită. Iei se afla pe atunci în a mai esternă mizerie. Omul care-l tocmise, îi iera personal recunoscut, dar aparține „Ligii agrare“. Interogat, după niște scrisori găsite la iei, Daly fu silit să mărturisească că primise deja o mașină explozivă, dar că n’avusese curajul s’o întrebuințeze și o îngropase intra gradină, unde ea fu găsită în adevăr. Daly spuse la proces că „d. din Liga agrara“ se afla cu iei în momentul când fusese arestat și că nu pricepe cum scăpase. Tratamentul în închisoare Se spunea, pe vremea când Daly i era închis, că autoritățile îi tratau într’un chip extraordinar de zoți. După zvonurile ce circulau atunci, poliția ar fi voit să se scape de iei pe când se afla în închisoare. Gazetele opoziției protestară cu zgomot; se făcură interpelări în parlament: procurorul, primind diferite denunțări, raportă ministrului, care pune chestia în consiliul de miniștri. Dar nu ieși nimic din toate astea. Punis’a descoperit Partida irlandeză, chiar din momentul arestării lui Daly, tăgădui orice solidaritate și afirmă că arestatul nu iera decât un agent provocator, tocmit de poliția irlandezică să compromită partidul parnelist. Protentârile irlandezilor nu fură însă ținute în samă. Acum lucrurile s’au schimbat. Nu mai e partidul irlandez care acuză poliția din Dublin, ci însuși polițaiul din Birmingham, care a făcut în vremuri anchete în afacerea lu Daly. D. Foudale, polițai al Birminghamului, a destăinuit tot ce s’a petrecut atunci, cum era vedit că Daly fusese împins de poliția din Dublin, cum lucrul se raportase guvernului și cum acesta nu făcuse nimic. Cum se întoarce roata, se în adevăr curios de observat, în cazul de față, cum se întoarce roata lumii. Drama polițienească-politică pe care am întâmplări din țară O barbarie Citim în „Unirea liberală“ din Craiova: „Ni se relatează următoarea barbarie, săvîrșită în spitalul Filantropic: „Un bolnav, anume Nicolae Caloti, în vârstă de 80 ani, a fost internat în spitalul Filantropic, unde a stat timp de o lună de zile. „Aci, în loc de ori-ce tratament bun,*din partea servitorilor, potrivit mai cu seamă cu vîrsta nefericitului, barbarii de servitori, în lipsa medicilor și a celorlalte persone superioare, l-au legat cot la cot torturându-l în mod îngrozitor; i s’a tăiat chiar demâncarea pe timp de 8 zile. „Familia lui, îngrijată de starea în care se află sărmanul Nicolae, și de teamă ca să nu moară din bătae și foame l-au luat acasă. „La plecare, însă, au refuzat să-i dea și cămașa și alte rufe cu care intrase în spital“. Din partea noastră nu ne vine a crede că s’a putut comite fapte atât de barbare și pentru acesta cerem o serioasă anchetă. Potera unei fermecătoare la Ploești " 9 Săptămâna trecută o babă numită Stanca,, din suburbia sf. Vasile, vrând să mai facă fermece la un stabiliment de cârciumă al unor tineri comercianți, spre a nu le merge bine și să fugă de acolo în folosul celui ce era locatar mai inainte, a mers cu