Universul, noiembrie 1890 (Anul 7, nr. 253-278)

1890-11-25 / nr. 274

Universal No. 274. sei în joc de a-i sari în ajutor alergară plângând acasă și povestiră cele întâm­plate. Nenorociții părinți ai victimei alergară imediat în șopron, dar era deja prea târ­ziu. Ei nu găsiră decât cadavrul copilu­lui lor: întâmplări din țară Un bărbat care -și omora nevasta Locuitorul Gh. Albu Grosu, din comuna Igești, comuna Blăgești, județul Tutova, a ucis prin bănae, pe femeia sa Rughina. Ca­isul i’a comunicat parchetului. Un hoț de 7 ani Băiatul Herșcu sin Ițic în etate de 7 Anî, s’a introdus în prăvălia de sticlă a femeiei Golda Geldman din strada Palat, din Iași, și ascunzându- se sub tejghea a profitat de ocasie pe când nu era niminea în dughiană, și a scos din saltar 13 lei. Poliția cercetându-l mai de aproape el a mai denunțat încă 2 tovarăși de meserie, Nahman sin Ițic și Lupu sin Iancu cam de aceeași vârstă. Nenorocire S’a internat la spitalul Sf. Spiridon din Iași, individul Dimitrie Acsinte din com­. , Ștubei, care lucrând la calea ferată Iașî- Vaslui, a fost strivit la un picior de un vagon ce manevra pe linie. Sufocați de fum Din Berlin ni se scrie : O știre tragică vine din orășelul Wei­senau. In dimineața de 29 c. o femee du­­cându-se la lucru, lăsă acasă pe cei trei copii ai ei cari dormină încă. Când se întoarse peste două ceasuri, un fum des o izbi la deschiderea ușii. In pat ză­ceau­ cadavrele celor trei copilași înăbu­șiți de fum. Femeea lăsase înainte de a pleca un braț de ceas curi umede pe sobă ca să se usuce. Prin căldura sobei veascurile se în­cinseră și cauzară ast­fel moartea copila­șilor adormiți. Harale justiției Sunt numiții D. Theodor Popescu, judecător la oco­lul Siretu, județul Roman. D. I. D. Talianu, actual judecător la ocolul Moinești, județul Bacău­, în aceeași calitate la ocolii Siretu, acel județ, în lo­cul d-lui Gr. Livescu, care trece în postul ocupat de d. I. D. Talianu, și D. C. Constantinescu, portărel la tribu­nalul Covurbuiă, în locul decedatului Nic. Stavrică. Un act de desperare Ni se scrie din Paris: D-na R..., mamă a unei fetițe de 3 ani, ținea împreună cu bărbatul ei, în pasagiul Verdeaux, o mică tipografie care mergea destul de bine. Luna trecută însă, E... muri fără de veste și aceasta fu pentru soția sa o lo­vitură de trăsnet. Nimic nu o putu con­sola. Sâmbăta trecută, văduva R... își regulă toate afacerile, duse copila la un vecin pe care-l rugă să o ție până a doua zi, apoi se închise în casă și aprinse un mangal. Fratele d-nei R... venind duminică di­mineață la tipografie găsi cadavrul neno­­veitei­ femei. Pe masă se găsia o scrisoare, prin care sinucisa declara, că nu mai putea trăi după moartea, bărbatului ei. Un­ proverb pe ssi Amorul face să se învârtească pământul. (Englezesc). 130 ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA Focul din strada Carol Joi seară, pe la orele 9 trecute, un foc s’a declarat la casele d-lui Solomon Balu din Strada Carol No. 104. A ars un perete în paiantă și o sobă, focul a fost localizat de pompieri. 15 și 115 Bine, nea Gheorghe Shaleț! D-ta­, că­ruțaș la uzina de gaz, să furi 15 lei din bucătăria d-lui Nicolae Blaremberg! Ași înțelege să stai la dubă pentru o sumă mai mare, de pildă ca nea Dumitru Dumitrescu, care a furat 115 lei de la d. Vasile Niculescu. Dar pentru 15 lei! Compromiți corpo­rația pungașilor, nea Gheorghe! Om serios Cine-o zice că Ion Grigorescu nu ie om serios, nu știe ce zice. Mai antei, știți unde s’a găsit poliția ? In pivniță ! In piv­nița cărciu­marului Stan Medeiani. Așa se că e om serios ? Ș’apoi, știți ce a găsit la fei poliția? Ascultați numai : 14 pachete țigări a 50 bani, 3 pachete regale a un leii, patru pachete tutun a 50 bani, 3 pachete a 40 bani și una cutie tabac a 60 bani, pe cari le furase din prăvălia numitului cârciumar. Avea de beut, avea de fumat. Apoi nu te om serios nea Ion ? Cal fără stăpân Pe strada Toamnei s’a găsit un cal murg cu­­ Ramurile pe iei. Stăpânul vaga­bondului animal se poate adresa la secția No. 13. Darul prințului indian Din Londra ni se scrie: Acum câte­va luni tenorul și bogatul Rajah din Holkar visită pe vice-regele In­diei, Marchizul de Landsdowne, și îl găsi tăind cu un cuțit de fildeș foile unor ziare ilustrate ce sosiseră tocmai atunci. Ilus­trațiile interesară așa mult pe teilonul prinț, încât rugă pe vice-regele să-i dea lui zia­rele împreună cu cuțitul de fildeș și în schimb promitea să-i facă în curând un dar frumos. Firește că marchizul împlini imediat do­rința musafirului seu. Zilele trecute, prințul de Holkar se în­toarse la Calcuta, făcu o visită vice­ rege­­lui și-i aduse ca dar un elefant teuer ai cărui colți erau piliți în forma unor cu­țite de tăiat foi. Elefantul fusese dresat să fae foile la ziarele ce­ i se pres­entau și acuma el face această operație cu o acu­rateța și o exactitate ce pune în uimire pe toți. Când i­ se întinde o gazetă, inte­ligentul animal îngenunchează, tae foile cu colții și cu tromba prezintă gazeta stăpâ­nului seu. Acte oficiale Sunt­ numiți comisari ai guvernului pe lângă casa de credit agricol din județul Prahova : E. Ion Sorescu, în locul d-lui Constantin Bugeanu, demisionat; D. M. Murgulescu, pentru împlinirea va­canței. *D. Theodorescu Nicolae este numit co­pist clasa II la casa de credit agricol din județul Constanța, în locul d-lui N. Costin, demisionat. *D. C. Ștefănescu, absolvent al școalei de arte și meserii din București și fost dese­nator în serviciul companiei conductelor de apă din Liege, l’a numit profesor cu titlu suplinitor la catedra de desemn și crocheuri de machină la școala technică din Iași, în locul vacant. ............... ........ Tragediile adulterului Din Londra ni se scrie: Edward Sebold, di­n Charlotte, întorcân­­du-se acasă la 1 c., după o absență de șase săptămâni, află că nevasta sa avusese, cât timp lipsise el, dese întâlniri cu un ta­ — 3 — ner ofițer de marină. Sebeld își cumpără un revolver și pe la orele 4 dimineața el trezi pe nevasta sa din somn și -i zise : — Fă-țî iute rugăciunea, căci ceasul teu cel din urmă a sunat. Nevasta sa, care vedea după expresiu­­nea bărbatului său că nu glumește, vru să cheme ajutor, dar Sebeld îi puse revolve­rul la tâmplă și-i zise: „ Dacă vrei să mori fără o ultimă ru­găciune, treaba, tu; voiam să nu te duci pe lumea cea­l­altă așa plină de păcate cum ești. Nenorocita, ca să câștige timp, ceru a­­tunci câte­va momente pentru a se ruga. Sebold așteptă, dar văzând că rugăciunea mi se mai isprăvește, îndreptă revolverul asupra femeei sale și trase. Glonțul nu ni­meni. Seb­old trase un al doilea glonț dar și acesta nu făcu victimei decât o rană foarte ușoară. Nenorocita se repezi la ușă și vru să fugă afară, Sebold o ajunse, ’i puse revolverul la piept și trase într’ânsa două gloanțe succesive. Asasinul se puse apoi în pat și își zbură crierii. Când cele­­ două corpuri fură găsite a doua zi de niște vecini, femeea lui Sebold mai respira încă își mai avu puterea de a povesti amănuntele îngrozitoarei drame. Totuși rănile nu lasă pacientei nici o nădejde de scăpare. O cuggetas­e pe zi Natura dând fem­eei misiunea de a naște, i-a dat locul cel mai înalt între oameni. Răpiți de o balenă Balenierele sosite de curând la San­ Francisco aduc știri despre triste și nume­roase accidente, întâmplate diferitelor bărci în luptă cu balenele. Ast­fel șalupa „Char­les W. Morgann“ întâlni în marea de Octoțk, la 90 de leghe de țărm, o balenă uriașă. Trei bărci fură trimise să o prindă. Una din ele, în care se afla locotenentul coră­biei, reuși să se apropie de balenă și lo­cotenentul repezi o harpună în corpul ani­malului. Balena rănită se întoarse și fugi târând în urma ei barca de care harpuna era legată cu o frânghie. In curând ani­malul și barca dispărură în întuneric și de atunci nu se știe ce au­ devenit. Pro­babil că barca a fost trasă la fund de a­­nimalul rănit. De ce locotenentul când văzu primejdia nu tăiă frânghia harpunea nu’șî poate ex­plica nimenea. La început va fi fost pate rușinea și mai în urmă trebue să fi fost prea târziu­. Știri prin poștă Franța. — Ni se scrie din Paris că, a­­colo, un fabricant de giuvaeruri, stabilit în strada Chabanais, August Port, fu prins zilele trecute de o boală neînțeleasă, în­­torcându-se de la lucru. întrebat de nevastă-sa, d. Port răspunse că nu era decât o indispoziție trecătoare. Puțin după aceea, fu cuprins de vărsaturi­­ de sânge. Speriată, nevasta întrebă din nou pe bărbatul său­ de cauza acestei întâmplări și îl putu face să mărturisească că se otră­vise cu­ vitriol. Nenorocitul a murit. Cauzele acestei sinucideri nu sunt cunos­cute. — Ni se scrie din Paris că luni, pe la cinci ore și jumătate dupe amiază, s’a produs o explozie de gaz intr’o bucătărie din str. St. Lazare. Intr’o clipă, tot ce era în prăvălie a fost resturnat, jigourile și șuncile fură prefăcute în cărbune. Cauza esploziei , datorită imprudenței unui lucrător ce voind se facă o reparație la tubul de gaz, ar fi apropiat prea mult lumânarea de tub. Două lucrători­ au fost pârliți. * H< Hi Italia. — Ni să scrie din Roma că, cu ocazia alegerilor din urmă, s’au produs de­zordine grave la Cesena. Republicanii și socialiștii s’au apucat cum să cade la bă­taie ; s’au tras focuri de revolvere și mai mulți inși au fost răniți. — La Pisa­bantul de vr’o lună o mare epidemie de tifos; sunt acum 900 de bol­navi și au murit deja 30 de oameni din această boală provenită dintr’o cauză ne­cunoscută. Apa de băut a fost analizată și găsită bună. Bolnavii sunt trimiși în lazarete, afară din oraș. — La Bolonia mai multe grajduri s’au dărâmat sub greutatea marei zăpezi căzute zilele astea. Pagubele sunt mari.­­ La Milan, reporterii tuturor gazetelor s’au organizat în poteră americană pentru prinderea autorului unui asasinat oribil. Reporterii au venit în conflict cu poliția care pretinde că i se împedică activitatea pe când în realitate ea nu făcea nimic. * * Germania.—Prețul cărnii crește mereu în toată Germania și clasele lucrătoare nu mai pot să consume acest aliment. Importarea vitelor americane n’a făcut să scadă prețul cărnii. „Ziarul măcelarilor“ din Berlin anunță că, cu începere de la 1 Mai până la 31 Oc­­tombre anul acesta, au­ fost omorâte 93085 vite mai puțin de­cât în perioada cores­punzătoare din anul trecut, în abeatoriile celor 32 orașe mai mari din imperiu.­­ Gimnaziul francez din Berlin în care au primit instrucțiune și mulți români, în­tre alții d-nii general Manu­ și Dumitru Sturdza —și-a serbat zilele aste a 200-a aniversare a existenței sale, împăratul, în­soțit de ministrul instrucției, a făcut o vi­zită gimnaziului. — Partidul național-liberal german a ho­tărât să ție la primă­vară o mare confe­rință, pentru alcătuirea unui nou­ program al partidului. — Poporațiunea Prusiei, în 1889, a cres­cut cu 411,785 suflete, ceea ce reprezintă o sporire de 14­2 la rafie. * * Austro-Ungaria.—Ni se scrie din Viena că delegații germani pentru negocierile comerciale, în unire cu cei austro-ungari, au hotărît ca discuțiile lor să remâne cu totul secrete, pentru ca să nu fie influen­țați din afară.­­ Ministrul unguresc a hotărât ca se se creeze și să se întreb­e, pentru elevii tuturor scoalelor publice, locuri de patinaj, de­oare­ce patinajul ie unul din exerci­­țiile cele mai sănătoase. — In curând va pleca din Ungaria un transport de 1000 iepuri, cari vor fi duși in Franța pentru a fi încrucișați cu ie­purii franțuzești, a căror rasă a degenerat mult. îi-* Hc -Dezordine au­ izbucnit în­­­Spania, randa, în Spania, cu­ ocazia uinei predici a unui popă. In această predică, popa reco­manda comunitatea femeilor. Ordinea s’a restabilit, fără însă ca popa să nu mănânce o trânteală bună. * * * - Regina Amalia a Por-Portugalia. Iugaliei era în primejdie de moarte din cauza „influenzei.“ Ni se scrie din Lisabona că, acum, re­gina s’a făcut pe deplin sănătoasă. * Hn Elveția .—Ni să scrie din Berna cum că relațiile" telefonice, suprimate acum câți­va ani, între Elveția și Germania din motive politice, se vor restabili. Un desastru pe mare Știri despre o catastrofă îngrozitore vin din Nordul Norvegiei. De câteva zile un uragan de o violență ne mai pomenită ban­tué, țărmurile Scandinaviei, mai ales pe cele de la Nord, 180 de bărci de pescari surprinse de furtună s'au­ refugiat în portul Qfoten Fjord dar nu găsiră nici acolo un adăpost sigur. 70 dintre ele au fost răsturnate și marea aruncă în fie­care zi cadavre la țărm. Numărul victimelor nu s’a putut încă constata, dar trebue să fie forte mare.­. Un cal care­ sî resbună Un fapt curios și deplorabil s’a petre­cut în satul Marenil. Un proprietar anume Petre Bodard, pansa pe unul din caii săi, foarte rău—­și din a­­ceastă cauză bătut adese de stăpân. Acesta se ferea, legând rana caluluii, dar totuși animalul se întoarse repede și-l întinse pe pământ cu o lovitură de copită în piept. Apoi, când omul fu jos, calul îl călc­ă în picioare, până-l ucise. Un sfat pe zi ca să păstrați vinul cu mirosul și gus­tul lui­ cel bun, e de ajuns să puneți în­­tr’ânsul 20 grame de sul­fit de calce pe ec­­tolitru. Sulfitul de calce ferește, pe lângă aceasta vinul de a se strica. Lucruri din toti lumea Sănătatea și florile.­ Un doctor en­glez a stabilit că florile și parfumu­rie ce se estrag din ele au­ o influență bine-facă­­toare asupra sănătății și pot să fie consi­derate ca unii dintre cei mai buni agenți terapeutici. El zice că șederea în­trio atmosferă par­fumată alunga boalele de plămâni și o­­prește desvoltarea ofticei. In sprijinul părerei sale citează orașele în care sunt­­ fabrici multe de parfumuri. Acolo ofticoșii sunt foarte rari și asta nu­mai din cauza vaporilor mirositori ce ei din distilerii.­­­ Așa­dar, doamnelor, dacă d’aci nainte vi se vor face imputări că abuzați de par­fumuri, să răspundeți că­ asta o faceți pentru sănătatea d-voastră. O Maimuță hoață.­­ A fost judecat la San­ Francisco un om care exercita mese­ria de hoț într-un chip foarte original. In loc să golească el însuși buzunarele tre­cătorilor, ingeniosul cetățean al Americei deprinsese cu treaba, asta pe o maimuță mică, foarte inteligentă. Omul purta mereu maimuța pe umăr și făcea așa ca să se isbească de trecători; în momentul iubirei maimuța golea buzu­narele trecătorului de pungă, de ceasornic­, de portofoliu, cu o iuțeală ne mai­pome­nită. Proprietarul maimuței a fost condamnat la 6 luni închisoare dimpreună cu, mai­muța de care n’a voit să se­ despartă. Curier judiciar (TRIBUNALELE STREINE) De 7 ori condamnat. In audiența să de luni, din săptămâna trecută, curtea juraților din Hautes-Pyré­­nées a judecat afacerea unei crime, petre­cute la Lourdes. In­ luna Octombre trecut, un negustor de oi anume Soutric, fu găsit­, în strada Gro­tei, la Lourdes, cu figura plină de sânge. Transportat la spital, el a murit a doua zi. Ucigașul, un vizitiu­ din oraș,­­ anume Lapeyre, a suferit, deja șapte osândiri. El mărturisi ca a­ ucis pe Soutric, dar fără de voie­; nu l-ar fi ucis cu lovituri de călcâie de­cât după ce fusese întărîtat și lovit în cap cu un baston. Jurații au dat un verdict afirmativ, cu împrejurări ușurătoare. Lapeyre a fost osândit la șase luni de închisoare. Publicul indignat de prea mică pedeapsă dată criminalului, a huiduit pe jurați. Flaconul de acid prusic! Din Paris ni se scrie : Inima caritabilă a d-nei L., o actriță de la teatrul liric, era de la o vreme încoace exploatată mereu de o femee anume K.și care, sub diferite proteste, știa să împru­mute de la artistă sume însemnate de bani. Zilele trecute, d-na K., se prezintă din ««ggaggan» OCHII DRACULUI VOBULNT Se vede treaba că croitoreasa din stra­da d’Antin nu era bine cu fosta croitoreasă din strada Choiseul. •— Ați auzit, zise premiera, adresându-se Suzanei, n’am ce să vă mai spun. Felicia și tinerile fete se retraseră. — Urât început și care nu anunță ni­mic bun, murmură mama. — O să vedem, mamă, o să vedem, răs­punse Suzana. — Ași­ zise Berta, care ca și soră-s­a era tare de suflet, ie în­tot­dea­una lucru pentru aceia cari vor să lucreze. VIII încurcătură Nu se mai duseră pe nicăeri în ziua a­­ceea. A doua zi se sculară de dimineață și pe la opt ceasuri se aflau în centrul Pa­risului. Ca să mulțumească pe Berta, minunată cum sunt toți aceia cari se duc pentru în­tâia oară la Paris, se hotărâseră să piarză o jumătate de zi prin oraș ca să vază monumentele, bulevardele, stradele cele mari atât de însuflețite și prăvăliile cele fru­moase cu vitrinele­ lor...bogate. Pe la amiază, câte freie dispărură în a­­propiere de Palatul­ regal, într’unul din a­­cele restaurante în cari se mănâncă cu bani puțini, ceea ce nu împedică pe Berta să declare că nu mâncase nici­odată mai bine. Se mai plimbară până la done ceasuri. Atunci Suzana propuse să meargă la oi. " Verneiul ca să ,’i facă o vizită." — Această vizită trebue s’o faci, zise Felicia, ie o datorie de îndeplinit. Se îndreptară spre locuința portărelului. In fața casei, Felicia se opri. •— Ar fi prea mult câte și trele, zise ea. Suzana, du-te numai cu soră-ta; ea o să ve aștept aici. Fetele se urcară în apartamentul d-lui Verneiul, care se afla la al treilea cat. Fură primite de un servitor pe care Su­zana nu­’l­ cunoștia, și care le spuse că d. Verneiul trebuia­­ să fie în cabinetul său. Fetele coborîră două caturi și intrară în Cabinet. Aparițiunea lor produse oare­care ei ho­­ții­ae printre servitorii cari cu toții ridi­cară capul Numai unul cunoscu pe Suzana și o sa­lută. — D. Verneiül ie singur în cabinetul seu, zise el, poți să intri. La vederea celor două surori, portăre­lul se ridică. — Ad­­esclamă el. Cu toate astea, întinse mâna Suzaniî. Era mai mult, mirat de­cât­ satisfăcut că vedea pe fina- răposații lui neveste. Suzana ’l înțelese și răceala primirii îi pricinui o impresiune penibilă. Cu toate astea ea explică d-lui Verne­tül prezința sa la Paris. Ah! foarte bine, zise el. Cu un ton destul de indiferent, el a­­dresă celor două­ fete vorbe de încurajare, le dete câte­va sfaturi și atâta tot. Ră­mase rece și ca nemulțumit. Tinerele fete să retraseră; el le petrecu până la ușe și le lăsă se plece fără să poftească pe Suzana să mai vie pe acolo. Tinera fată era cu inima tristă. — Cât s’a schimbat, ’și zicea ea, nu mai pe același om. Da, d. de Yemenir nu mai era acelaș. Devenit om ca mulți alții, egoist și ne­­gândindu-se de­cât la îmbogățire, se căsă­torise pentru bani după ce fusese însurat din iubire. Și apoi, acum când nașa nu mai era a­­colo, ce ’i păsa lui de fină. Berta nu îndrăzni sa exprime scri­săî mirarea ce’î pricinuise răceala și indife­rența portărelului, dar nu se putu stăpâni ca să hin’î zică:­­— Ai de gând să faci vizite dese d-luî de Verneiül ? — Nu crez, răspunse Suzana. Găsiră pe Felicia care se plimba de colo până colo pe trotuar.­­— Am văzut pe d. Verneuil ? întrebă ea.­­— Da, mamă, răspunse Suzana. — Ce ți-a spus? — Vorbe gole cum ar fi spus la ori­cine și cari mi-ați tăiat curajul de a mă mai întoarce. — Cum, te-a primit rău ? — Nu, dar nu cum speram. Dacă vom avea vre­o­dată nevoie de ceva, numai d-lui Verneuil n’o se mă adresez. — Ziceai că ie așa de bun ! — Era. Dar moartea zdrobește multe lucruri. Vai! pen­tru el ca și pentru mine, nășica îfu maî­ie. ■ — Bine, zise muma cu tristețe, să nu ne mai ocupăm de di. Verneuil,­­ și să în­țelegem acum că în viață trebuie să te bi­zui numai pe tine. Se întoarseră la oțel, și ziua aceasta începută așa de vesel, se sfîrși în­tr’o tris­tețe mare. ’Cu­ toate astea nu se simțiau descu­rajate. Trebuiau să se aștepte la nemulțumiri de­oare­ce viața ie plină de obstacole și de primejdii. Cu toate astea nu puteau să stea multă­ vreme fără să facă nimic; la Paris -baigi. Se cheltuiesc repede și ele se strâmtorau cât putea.­- Trebuia să caute de lucru, să găsească și să lucreze; trebuia neapărat aceasta. — Dacă peste câte­va zile nu găsim de lu­cru, zise Felicia, ne întoarcem la Manerville. (Va urma)

Next