Universul, ianuarie 1892 (Anul 10, nr. 1-24)

1892-01-14 / nr. 9

ANUL IX No. 9. minmi 4 CALENDARE Cu premii și alte obiecte Noul abonament extra­ordinar cu premii, al ziarului „U­niversul “ cu începere de la — 16 Ianuarie 1892 — IPexvlx'o. 3­1­ u.n.î­­ in capitală........................lei 5.50 „județe.............................„7.50 g^T PREMII I HI 1 Caleon«Iar­ai fels&laîsai «Uni­­rea­ Mil»­* pe 1892 de 110 pagine, cu 14 ilustrații, materia cea mai variată. 1 Calenddar Rămeiarea­n (cu foi zilnice) în 4 culori frumos ilustrat. 1 Calendar «Se busEimai* cu co­perta colorată și cu foaie pentru notița zilnice. 1 Calendar de perete colorat reprezentând toată armata română. O a­­devărată noutate pentru România. Snoavele l­ui I Mitosth­ie Stăn­­cescu (o noutate literară apărută de curend). 1 roman de 1 volum. SPentira.­­ 1­u.xxl . tu capitală..........................lei 11.— „ județ ®........................ . .. 14­,5. PREMII Toate calendarele și cărțile de mai sus. 1 portret al marelui poet „Alexandri“, în 18 colori, 2 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere.­nescu, când se pune pe terenul indicat prin următoarele cuvinte: „Din copii noștrii s'afi distins unii prin învățătură și purtare corectă, dar mulți sunt înapoiați, iu aruncați-vă privirea a­­supra societăței întregi, burghezime; și spuneți dacă societatea românească de azi este aceea de acum 30 de ani; vedeți oa­meni de talent, advocați, profesori, ingi­­neri, doctori, arh­itecți cum este și stra­tul din straturile cele mai de sus ale so­cietăței, și spuneți cu mâna pe conștiință dacă ne mai este permis a sta izolați și a nu chema la o conlucrare comună fac­­tori atât de distinși.“ Vorbiam dăună­ zi de programă și invi­tam pe liberali se-și spuie ideile. Aci a­­vem deja indicații generale. I­. Vernescu, cu partizanii săi, vor, în primul loc, să lupte în contra privilegiilor cu întemeiarea cărora am fi amenințați. F, în general, ceva, dar ideile ar tre­bui să fie mai bine precizate, în amândouă taberele .Pers­tr­u. ■u­ n a.n.: în capitală.....................lei 21.50­0 județe PREMII Toate calendarele de mai sus. 1 portret al lui „Alexandri“ în 18 colori și 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ tot în 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă, 5 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere. In locul celor două portrete putem da un inimos și mare album de pus fotografii. 28­50 gSp~ Toți mmii abonați cari vor plăti, peste costul abo­namentului, lei . In capi­tală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minu­tar și opritor. Banii se vor trimite direct prin mandat poștat la adm­inisii, zia­rului UNIVERSUL, str. Brescia­m No. 11 (casa proprie), București. Cine na va lua premiul până în­tr’o lună de la data de când începe abo­­namentul, perde dreptul la acel premiu. Calendar pe 1899 **­ Ortodox Luni 13 Ianuarie.—Mart. Ermiliu, Catolic Luni 25 Ianuarie. — f Conv. Șt. Pavel. Soarele răsare la 7.28; apune la 4.50. ■wam.­Ma*.5 Bani în Capitală—10 Bani în Județe București, 11 Ianuarie 1892. Partidele 1—— N’am voit să vorbim despre însemnarea întrunirii liberale și liberal-conservatoare până ce nu am citit textual discursul pe care șeful acestora din urmă l-a ținut. D. G. Vernesen începu prin a declara că se simte fericit că reintră în marea fa­milie literală. Zice că această partidă a făcut fapte mari pentru țară, — care întreagă e ea însăși liberală. Fostul leader liberal-conservator își ex­­plică atitudinea sa de până acum. Guver­nul liberal, al lui I. Brătianu perpetuân­­du-se în putere, era peste firea omenească să nu cadă în greșeli. Atunci, de­oare­ce grupul sincerilor liberali era prea puțin numeros, s’a unit cu conservatorii pentru controlarea liberalilor. Prin această unire, zice oratorul, partida privilegiaților ’și făcu botezul liberalismu­lui, adăogând pe lângă denumirea lui și pe una de liberal. D. Vernescu zice, apoi, că a luptat pen­tru libertatea alegerilor. In calitate de fost coleg la guvernământ cu conservatorii, declară că s’a înșelat în aceste credințe. Liberalii sinceri, însă, s’au ținut de pro­grama lor. Au respectat ideea descentra­lizări, pe care conservatorii vor, după șe­ful sincerilor liberali, s’o surpe; au făcut ei, liberalii sincerd, să se respecteze insti­tuția juraților. Iată cum povestește d. Vernescu eveni­mentele de la 1888: „In anul 1888 se retrage guvernul li­beral. Se dă cârma Statului în­­ mâna ju­nimiștilor. Ce erau acești junimiști ? O fracțiune ruptă, încă de la 1883, din par­tidul conservator, din vechiul partid pri­vilegiat. Acești oameni, caii nu luptaseră, cari șezaseră cu arma la braț și priviseră cum frații cereau a distruge pe alți frați, acești pânditori nepăsători au­ beneficiat fără scrupul de toate luptele. Și sunt con­vins, zice d-sa, că, dacă ar fi mers pe calea cea dreaptă, pe calea mare națională, marii preoți ai­­ erei, marii sei conducători i-ar fi bine­cuvântat și le-ar fi făcut traiul bun și lesnicios pentru fericirea acesteia. „Din nefericire însă, acești domni, care nu aveau­ nici o înrâurire în țară, cari nu erau iubiți nici de complicii lor, cari erau goniți chiar din partidul conservator, a­­cești domni au căutat ca, prin administra­­țiuni, să se impună și să creeze un fef de eternă în țară.“ Șeful sincerilor liberali afirmă că s’a opus la intrarea junimiștilor „buruieni străine în țară“ în sinul partidei, dar n’a fost ascultat. Conservatorii au tratat cu liberalii con­servatori , dar învoiala n’a putut ținea. Vina o pune d. Vernescu pe d-nii G. Manu și Al. Lahovari. Formațiunile n’a­i putut ținea ; d. Ca­­targiu, spune șeful sincerilor liberali, s’a aruncat în brațele „reacțiunii“. Apoi, pune chestia pe terenul străinis­mului și al boem­ei. Iată ce zice : „D-Ior, am afirmat de la început că țara aceasta este liberală, și că nici poate fi alt­fel; din minutul ce toate instituțiile sale sunt liberale, îmi mai române a con­stata că aceste instituțiuni s’afi dobân­dit cu mari lupte și sacrificii, că mulți din aceia cari nu mai simt printre noi, afi scos sudori de sânge ca să ajungă a ne pune în situațiunea aceasta. „Știți luptele crâncene ce s’au­ dat în Parlament în anii renaștere­ și reconstitui­rei noastre. „Eraui mulți tineri în cameră și când era vorba de apărarea drepturilor țerei, nu ne uitam nici la biruințele cele lungi, nici la calpacele cele mari, și adesea prin pu­terile cuvântului, am înfruntat fără sfială pe cei rei, și am purces necontenit pe ca­lea civilizației. Terminând, oratorul zice că este o do­vadă care înțeleg d-nii de la putere să câr­muiască țara și să-și constitue majori­tății. Faptul că Conservatorii numără în­tre dânșii pe d. I. E. Florescu, om dis­tins, cu însemnătate politică, cel puțin tot așa de netăgăduită ca și acei d-nn Catar­giu, Manu, Lahovari, cu simpla deosebire însă că d. Florescu este în adevăr boer român, de oare­ce cei­ l’alți sunt, toți, de origină streină. Știți pentru ce generalul Florescu a fost mazilit ? Fiind­că densul a avut bunul simț și înțelepciunea ca în­­tr’o zi în Senat să facă tabloul situațiunei generale a țereî, și să o spună boerilor cu care a petrecut mai toată viața sa“. Ideile sunt arătate pe față de d. Ver­ Marț­, 14 (28) Ianuarie 1892 Din Anglia Mișcarea populației pe ziua de 10 Ianuarie Londra, 7 Ianuarie 1892. Ceva despre reposatul duce de Clarence. Țin să vă comunic câte­va știri relative, la boala și moartea ducelui de Clarence, cel mai mare fiu al prințului de Galles,, moștenitorul coroanei engleze. Ducele a fost într’o zi la vânătoare și a cam răcit ; simția o greutate în corp o indisposiție, însă nu ’i dete băgare de seamă; a doua zi se duse iar la vânat ți seara se întoarse cu dureri mai mari pe care iarăși le disprețui și a treia zi plecă, iar la vânat după ce prânzise cu tatăl și mama sa și se arătase, vesel de și cam răgușit. A patra zi nu se mai sculă din pat. In ziua a șaptea a murit. In tot cursul boalei lui, tînera, frumoasa și duioasa fată, prințesa de Teck, logodnica și verișoara lui, una din cele mai bogate fete din lu­me, i-a stat mereu la căpătăni, vărsând șirone de lacrimi fierbinți; tot dânsa i-a închis ochii după ce și-a dat sufletul. Apoi sărmana a căzut greu­ bolnavă la pat și zace și acum. Ducele de Clarence era în vârstă de 28 de ani; studiase la Cambridge; trăise foarte sim­pld în vremea studiului; avea două cămăruțe d’asupra locuinței unui pro­fesor al său. Ajuta tot­dea­una cu bani pe studenții săraci. Posesorul de aproape al săul spune că nu era așa iute la minte. I­ trebuia mai mult timp ca la alții ca să facă ceva; adesea se împedica chiar în vorbire. In schimb însă era de o mare bu­nătate foarte discret, foarte retras. Moartea lui va aduce oare­cari schim­bări dacă nu în politica internă, cel puțin în planurile hotărîte de mult, ale familiei l’egale, întreaga Anglie a fost emoționată de durerea ce, a izbit pe regină care iubea foarte mult pe duce, și a familiei prințu­lui de Galles. Ceața Pentru ca să aveți o idee de nenoroci­rile ce pricinuește ceața în Londra și în Anglia, o să vă dați aceste știri. In ziua de 6 Ianuarie până la amiază, au fost scoase din Tamisa 23 de cadavre, intre cari unul al unui polițist. Cadavre!« s’a fi depus la cancelaria docurilor; toate aceste persoane afi căzut în Tamisa din cauza ceței. La Birmingham s’a fi înecat în canal din cauza ceței 24 de persoane în două zile.. Intre înecați este și soția șerifului local care eșind la plimbare pe chelfi, cu o gu­­­vernan­tă și lăsând în urmă pe aceasta, a­ rătăcit drumul, a căzut în apă și a perit. La Brostal și la Newcastle în ziua de­ 5 Ianuarie, când a fost o ceață groasă,

Next