Universul, ianuarie 1892 (Anul 10, nr. 1-24)
1892-01-14 / nr. 9
ANUL IX No. 9. minmi 4 CALENDARE Cu premii și alte obiecte Noul abonament extraordinar cu premii, al ziarului „Universul “ cu începere de la — 16 Ianuarie 1892 — IPexvlx'o. 31 u.n.î in capitală........................lei 5.50 „județe.............................„7.50 g^T PREMII I HI 1 Caleon«Iarai fels&laîsai «Unirea Mil»* pe 1892 de 110 pagine, cu 14 ilustrații, materia cea mai variată. 1 Calenddar Rămeiarean (cu foi zilnice) în 4 culori frumos ilustrat. 1 Calendar «Se busEimai* cu coperta colorată și cu foaie pentru notița zilnice. 1 Calendar de perete colorat reprezentând toată armata română. O adevărată noutate pentru România. Snoavele lui I Mitosthie Stăncescu (o noutate literară apărută de curend). 1 roman de 1 volum. SPentira. 1u.xxl . tu capitală..........................lei 11.— „ județ ®........................ . .. 14,5. PREMII Toate calendarele și cărțile de mai sus. 1 portret al marelui poet „Alexandri“, în 18 colori, 2 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere.nescu, când se pune pe terenul indicat prin următoarele cuvinte: „Din copii noștrii s'afi distins unii prin învățătură și purtare corectă, dar mulți sunt înapoiați, iu aruncați-vă privirea asupra societăței întregi, burghezime; și spuneți dacă societatea românească de azi este aceea de acum 30 de ani; vedeți oameni de talent, advocați, profesori, ingineri, doctori, arhitecți cum este și stratul din straturile cele mai de sus ale societăței, și spuneți cu mâna pe conștiință dacă ne mai este permis a sta izolați și a nu chema la o conlucrare comună factori atât de distinși.“ Vorbiam dăună zi de programă și invitam pe liberali se-și spuie ideile. Aci avem deja indicații generale. I. Vernescu, cu partizanii săi, vor, în primul loc, să lupte în contra privilegiilor cu întemeiarea cărora am fi amenințați. F, în general, ceva, dar ideile ar trebui să fie mai bine precizate, în amândouă taberele .Perstru. ■u n a.n.: în capitală.....................lei 21.500 județe PREMII Toate calendarele de mai sus. 1 portret al lui „Alexandri“ în 18 colori și 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ tot în 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă, 5 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere. In locul celor două portrete putem da un inimos și mare album de pus fotografii. 2850 gSp~ Toți mmii abonați cari vor plăti, peste costul abonamentului, lei . In capitală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minutar și opritor. Banii se vor trimite direct prin mandat poștat la adminisii, ziarului UNIVERSUL, str. Bresciam No. 11 (casa proprie), București. Cine na va lua premiul până într’o lună de la data de când începe abonamentul, perde dreptul la acel premiu. Calendar pe 1899 ** Ortodox Luni 13 Ianuarie.—Mart. Ermiliu, Catolic Luni 25 Ianuarie. — f Conv. Șt. Pavel. Soarele răsare la 7.28; apune la 4.50. ■wam.Ma*.5 Bani în Capitală—10 Bani în Județe București, 11 Ianuarie 1892. Partidele 1—— N’am voit să vorbim despre însemnarea întrunirii liberale și liberal-conservatoare până ce nu am citit textual discursul pe care șeful acestora din urmă l-a ținut. D. G. Vernesen începu prin a declara că se simte fericit că reintră în marea familie literală. Zice că această partidă a făcut fapte mari pentru țară, — care întreagă e ea însăși liberală. Fostul leader liberal-conservator își explică atitudinea sa de până acum. Guvernul liberal, al lui I. Brătianu perpetuându-se în putere, era peste firea omenească să nu cadă în greșeli. Atunci, deoarece grupul sincerilor liberali era prea puțin numeros, s’a unit cu conservatorii pentru controlarea liberalilor. Prin această unire, zice oratorul, partida privilegiaților ’și făcu botezul liberalismului, adăogând pe lângă denumirea lui și pe una de liberal. D. Vernescu zice, apoi, că a luptat pentru libertatea alegerilor. In calitate de fost coleg la guvernământ cu conservatorii, declară că s’a înșelat în aceste credințe. Liberalii sinceri, însă, s’au ținut de programa lor. Au respectat ideea descentralizări, pe care conservatorii vor, după șeful sincerilor liberali, s’o surpe; au făcut ei, liberalii sincerd, să se respecteze instituția juraților. Iată cum povestește d. Vernescu evenimentele de la 1888: „In anul 1888 se retrage guvernul liberal. Se dă cârma Statului în mâna junimiștilor. Ce erau acești junimiști ? O fracțiune ruptă, încă de la 1883, din partidul conservator, din vechiul partid privilegiat. Acești oameni, caii nu luptaseră, cari șezaseră cu arma la braț și priviseră cum frații cereau a distruge pe alți frați, acești pânditori nepăsători au beneficiat fără scrupul de toate luptele. Și sunt convins, zice d-sa, că, dacă ar fi mers pe calea cea dreaptă, pe calea mare națională, marii preoți ai erei, marii sei conducători i-ar fi binecuvântat și le-ar fi făcut traiul bun și lesnicios pentru fericirea acesteia. „Din nefericire însă, acești domni, care nu aveau nici o înrâurire în țară, cari nu erau iubiți nici de complicii lor, cari erau goniți chiar din partidul conservator, acești domni au căutat ca, prin administrațiuni, să se impună și să creeze un fef de eternă în țară.“ Șeful sincerilor liberali afirmă că s’a opus la intrarea junimiștilor „buruieni străine în țară“ în sinul partidei, dar n’a fost ascultat. Conservatorii au tratat cu liberalii conservatori , dar învoiala n’a putut ținea. Vina o pune d. Vernescu pe d-nii G. Manu și Al. Lahovari. Formațiunile n’ai putut ținea ; d. Catargiu, spune șeful sincerilor liberali, s’a aruncat în brațele „reacțiunii“. Apoi, pune chestia pe terenul străinismului și al boemei. Iată ce zice : „D-Ior, am afirmat de la început că țara aceasta este liberală, și că nici poate fi altfel; din minutul ce toate instituțiile sale sunt liberale, îmi mai române a constata că aceste instituțiuni s’afi dobândit cu mari lupte și sacrificii, că mulți din aceia cari nu mai simt printre noi, afi scos sudori de sânge ca să ajungă a ne pune în situațiunea aceasta. „Știți luptele crâncene ce s’au dat în Parlament în anii renaștere și reconstituirei noastre. „Eraui mulți tineri în cameră și când era vorba de apărarea drepturilor țerei, nu ne uitam nici la biruințele cele lungi, nici la calpacele cele mari, și adesea prin puterile cuvântului, am înfruntat fără sfială pe cei rei, și am purces necontenit pe calea civilizației. Terminând, oratorul zice că este o dovadă care înțeleg d-nii de la putere să cârmuiască țara și să-și constitue majorității. Faptul că Conservatorii numără între dânșii pe d. I. E. Florescu, om distins, cu însemnătate politică, cel puțin tot așa de netăgăduită ca și acei d-nn Catargiu, Manu, Lahovari, cu simpla deosebire însă că d. Florescu este în adevăr boer român, de oarece cei l’alți sunt, toți, de origină streină. Știți pentru ce generalul Florescu a fost mazilit ? Fiindcă densul a avut bunul simț și înțelepciunea ca într’o zi în Senat să facă tabloul situațiunei generale a țereî, și să o spună boerilor cu care a petrecut mai toată viața sa“. Ideile sunt arătate pe față de d. Ver Marț, 14 (28) Ianuarie 1892 Din Anglia Mișcarea populației pe ziua de 10 Ianuarie Londra, 7 Ianuarie 1892. Ceva despre reposatul duce de Clarence. Țin să vă comunic câteva știri relative, la boala și moartea ducelui de Clarence, cel mai mare fiu al prințului de Galles,, moștenitorul coroanei engleze. Ducele a fost într’o zi la vânătoare și a cam răcit ; simția o greutate în corp o indisposiție, însă nu ’i dete băgare de seamă; a doua zi se duse iar la vânat ți seara se întoarse cu dureri mai mari pe care iarăși le disprețui și a treia zi plecă, iar la vânat după ce prânzise cu tatăl și mama sa și se arătase, vesel de și cam răgușit. A patra zi nu se mai sculă din pat. In ziua a șaptea a murit. In tot cursul boalei lui, tînera, frumoasa și duioasa fată, prințesa de Teck, logodnica și verișoara lui, una din cele mai bogate fete din lume, i-a stat mereu la căpătăni, vărsând șirone de lacrimi fierbinți; tot dânsa i-a închis ochii după ce și-a dat sufletul. Apoi sărmana a căzut greu bolnavă la pat și zace și acum. Ducele de Clarence era în vârstă de 28 de ani; studiase la Cambridge; trăise foarte simpld în vremea studiului; avea două cămăruțe d’asupra locuinței unui profesor al său. Ajuta totdeauna cu bani pe studenții săraci. Posesorul de aproape al săul spune că nu era așa iute la minte. I trebuia mai mult timp ca la alții ca să facă ceva; adesea se împedica chiar în vorbire. In schimb însă era de o mare bunătate foarte discret, foarte retras. Moartea lui va aduce oarecari schimbări dacă nu în politica internă, cel puțin în planurile hotărîte de mult, ale familiei l’egale, întreaga Anglie a fost emoționată de durerea ce, a izbit pe regină care iubea foarte mult pe duce, și a familiei prințului de Galles. Ceața Pentru ca să aveți o idee de nenorocirile ce pricinuește ceața în Londra și în Anglia, o să vă dați aceste știri. In ziua de 6 Ianuarie până la amiază, au fost scoase din Tamisa 23 de cadavre, intre cari unul al unui polițist. Cadavre!« s’a fi depus la cancelaria docurilor; toate aceste persoane afi căzut în Tamisa din cauza ceței. La Birmingham s’a fi înecat în canal din cauza ceței 24 de persoane în două zile.. Intre înecați este și soția șerifului local care eșind la plimbare pe chelfi, cu o guvernantă și lăsând în urmă pe aceasta, a rătăcit drumul, a căzut în apă și a perit. La Brostal și la Newcastle în ziua de 5 Ianuarie, când a fost o ceață groasă,