Universul, iunie 1892 (Anul 10, nr. 127-151)

1892-06-11 / nr. 135

INUL X No. 135. ISB /5 Bant în Capitală—10 Bani în Județe Jopî, 11 (23) Iunie 1892 CALENDAR PE 1892 ORTODOX Miercuri, 10 Iunie.—• Mucenicul Timotei. CATOLIC Miercuri, 22 Iunie. — Paulin. Soarele resare, 4.16. Soarele apune 7.47. București, 10 Iunie 1892. I Dufb­u­rii C. Mam Țara îmbracă din nou haine de jale. Dumitru Brătianu, șeful partidei libe­­­rale, unul dintre fruntașii luptători că­­­rora le datorăm existența României de­ azi, a murit. O jale adâncă te cuprinde, când vezi cum prea nemiloasa moarte seceră pe pă­rinții națiunii noastre, căci în adever căj Brătieni­, Rosetti, Kogălniceanu, Golești­ au­ făcut prin energia lor, prin patriotis­mul lor, prin sacrificarea vieții lor întregi ca, astăzi, să vorbim românește pe acest pământ, iar nu să fim supuși ruși sau austriac!* Exemplul acestor bărbați trebuie să ne îndemne la luptă, căci, precum vitejia o­pincarilor la Plevna mai acum în urmă, a dezmințit credința cum că românii nu sunt decăzuți, lupta titanică de la 1848, când câți­va tineri au făcut o țară, dovedește­ că românul e tot atât de viteaz cu min­tea ca și cu inima. Ceea ce n’au avut vreme să facă ei, săi avem inima și mintea să desăvîrșim noi, căci plătitu-șî-au cu prisosință betrâniî datoria către țara, căreia i-au dat viață * * * Dumitru Brătianu, fratele mai mare al nemuritorului Ion C. Brătianu, i-a fost și colaborator aproape întreaga viață. Patriot entusiast, plecând la Paris ca să studieze, pe lângă școală și mai pre­sus de ea a pus patria. Dumitru Brătianu a luat parte la miș­carea politică de la 1836 și 1848.­In a­­cest an, răposatul șef al partidei liberale, a luat stindardul asupriților chiar la Pa­ris și în Iuniu s-a luptat pe baricade. Tot în anul acela Dumitru Brătianu voi să facă o operă care n’a izbutit: să împace pe revoluționarii unguri cu românii. Scriitor bun, până măeastră, Dumitru Brătianu, a scris articole inspirate de cel mai mare patriotism în mai multe ziare franceze. Fu delegat, după ce fusese exilat din țară, la Londra, de către tinerii revolu­ționari. Aci știu să apere cauza noastră cu atâta elocință, în­cât își câștigă sim­patia cercurilor guvernamentale engleze și în deosebi pe a lordului Palmerston. In urma stăruințelor lui Dumitru Bră­tianu, parlamentul englez se ocupă de soarta țărilor de la Dunărea de jos și ne veni întru ajutor. La 1858, fu însărcinat de țară să apere dorințele exprimate de Divanul Ad-hoc pe lângă Congresul din Paris,­congres care a contribuit cu o parte bună la temelia pe care s’a rădicat statul român. La 1881, tot lui Dumitru Brătianu căzu forțul ca să prezideze, ca prim-ministru, la încoronarea primului rege al României. După moartea fratelui său, nemuritorul jion Brătianu, Dumitru Brătianu a fost]­eales șef al partidei liberale. Necontenit, prin ziarul seu „Națiunea“, din curs de peste zece ani de zile, a apă­rat ideile democratice și liberale. Dumitru Brătianu a fost un caracter de fier. In susținerea ideilor lui, nu s’a uitat dacă adversarul îi e prieten, rudă sau chiar frate , el a contribuit mai mult la răsturnarea lui Ion Brătianu, cu care a­­poi, în opoziție, s’a împăcat. Luăm doliul pentru această pierdere a­­unei figuri care face parte integrantă din­­ istoria regenerării noastre naționale. Dumitru Brătianu s’a născut la ora prin urmare de 74 de ani. Fie­ î țărîna ușoară și memoria bine­cu­vîntată de toată suflarea românească­ DIN BULGARIA [Corespondența part. a ziarului „ Universul“] Sofia, 8 iunie 1892. Chestiunea bulgară Unele ziare străine au lățit vestea că la întrevederea împăratului Wilhelm II cu Țarul în Kiel s’a luat următoarea hotă­­rîre : Rusia să ajute pe Germania în politica ei comercială și vamală, cu condiția nu­mai, ca Germania să nu atace nici­odată pe Franța și să nu împedice pe Rusia de a stabili în Bulgaria o ordine de lucruri așa cum îi convine el. Știrea aceasta n’ar merita nici o aten­țiune dacă în ziarul „Novosti“ din Peter­sburg nu s’ar fi scris un lung articol, din care reiese, că politiciani ruși nu voe sc aibă răbdare un an. Care va să zică la 11 Mai­ anul vitor * * * 1818 , nici de cum să părăsească linia lor de Bulgaria­­ conduită, ostilă Bulgariei, nici să lase pe târhării 1 acest popor să se desvolte în pace și li­­ Prințul niște, urmând politica, pe care tează interesele lui naționale. Bată un pasaj curios și interesant tot­odată din acest articol: „Un nebun nu poate să ofenseze pe ni­menea“. „Bulgaria e aproape să dea faliment și începe să guste deja dulceața jugului au­striac. Rusia de și stă acum în rezervă în pri­vința afacerii bulgare (lucru care de alt­mintrerea îi com place și principelui Bis­­mark) totuși trebue să se intereseze de Bulgaria și să zădărnicească sau să împi­­dice cu desăvârșire influența altor state în țara aceasta. Noi suntem mulțumiți, că Tripla­ Ali­­anță împreună cu Anglia, nu sunt în sta­re­ să legalizeze starea actuală de lucruri din Bulgaria. La 11 Mai, anul acesta Stambuloff în­îșî va serba proclamarea de Ferdinand — continuă numita i-o dic­țione — îșî rupe ghetile umblând prin can­celariile diplomatice ale curților europene cu toate că, el e convins despre nereușita demersurilor sale.“ Ast­fel vorbește o gazetă rusească cre­zând că va speria pe bulgari cu falimen­tul și le va micșora curajul și energia lor în lupta pentru prosperitatea și neatâr­narea țerii. Bulgarii însă să fie liniștiți. Să aibă răbdare așa cum le-a reco­mandat energicul lor ministru să fie siguri că ziua dorită de ei se va apropia cu tote uneltirile vrăjmașilor. «Bulgaria în trecut și prezent» Acesta e titlul unei cărți foarte intere­santă scrisă de Leon Lamouche, căpitan de geniu, francez. Autorul cunoaște perfect limba bulgară, călătorit mult în țara aceasta a călătorit mult în țara aceasta și a ob-­ti’o cuvântare, a zis cetățenilor să mai serbat perfect de bine progresele săvâr­șite în anii din urmă. In această­­ carte se confirmă studiile si făcute de Banitz, Louis Leger și treceri asupra Bulgariei. — „Poporul bulgar, zice autorul în pre­­față—e inteligent, pașnic și muncitor. El e chemat să ocupe mai târziu un­ loc important în constituirea definitivă a„ Europei orientale“. Cercurile politice din Europa apusanăi cunosc Bulgaria după aparența exterioră a evenimentelor politice, dar nu cunosc bine­­ poporul. Opinia publică din străinătate bazată­ mai mult pe știrile greșite și de multe ori fantastice ale unor ziare socotesc pe bul­gari ca pe niște rebeli gata mereu să pro­voace o conflagrațiune în Europa“. Această carte interesantă aruncă o lu­­­­mină adeverată asupra desvoltării politico , economice și sociale a Bulgariei și nimi­­c­eaște părerile greșite ale societății apusene s­culte în privința acestei țări. Afacerea Belceff Se știe că frații Turekoieff, cari au luat parte activă la omorirea ministrului Bel­ceff ,au fugit în Rusia, unde stau sub o­­crotirea conspiratorilor împotriva Bulgari­ei. Din cauza aceasta ei nu pot fi aduși înaintea tribunalului și judecați. Să știe, că cazuri analoage s’a întâm­plat și aiurea. Un individ de ex. comite o crimă mare și fuge în altă­ țară. Țara aceasta îl extrădează, sau în cazul când nu există tratate de extrădare îl expulzează și la urma urmei asasinul tot e prins. Bulgaria nu va cere Rusiei extrădarea lor, căci știe, că nu va dobândi-o. Cu toate acestea atât ei cât și compli­cii lor arestați în Sofia, vor fi judecați de tribunalul militar. După cum ați primit deja știrea 18 per­soane au fost remise înaintea tribunalului. Intre aceștia se află și fostul ministru și­ regent Karaveloff. Ei sunt acuzați pentru că au­ fost în relațiune cu o putere ostilă Bulgariei spre a comite uă acțiune crimi­nală, contra statului, și pentru că au con­spirat contra viețea Prințului cu începutul­­ de execuție prin asasinarea lui Belieff. La instrucție au fost afară de aceștia , încă 55 persoane dintre cari au fost ares­­­tate și apoi liberate, 1 care a murit și 8 cari au dispărut. Intre citirea actului de acuzare și înce­perea judecății nu va trebui să fie un res­­timp mai mare de 24 ceasuri. Condam­narea n’are apel nici nu poate fi casată. Moarte dintr'un pahar cu apă în orășelul Jamboli, așezat pe țermul rîului Tundscha (spre apus de Durgas) era foarte cunoscut tăietorul de lemne Dimi­­troff, căruia oamenii îi ziceau „cel pu­ternic“. Era om foarte cinstit Dimitroff dar avea obiceiul să’șî stropească măseaua cu vin, și mai cu seamă cu balamac. Intr’o zi se îmbăta strașnic și începe apoi să „măsoare“ stradele, așa se știe că cum le măsoară oamenii beți. A­jungend înaintea unui’birt foarte cu­noscut Dimitroff ceru de la crâșmăreasă un pahar de rachiu. Aceasta vezendu’l chirchilit nu voi să’i dea. Ca să alunge pe Dimitroff dinaintea ușii luă, așa în glumă, un pahar cu apă rece și’l stropi bine pe cap. Dimitroff se depărta, dar abia făcu zece pași și căzu jos mort. Un doctor făcându-i autopsia, a consta­tat că moartea a provenit d’intr’o conges­tie cerebrală cauzată de reacțiunea vio­lentă ce a produs-o apa rece aruncată pe capul înferbentat al bețivului. Așa a murit Dimitroff „cel puternic“. Balanov ÎNTÂMPLĂRI din ȚARA­ Furtună — Trăznete Căzând ploaie pe teritoriul comunei Me­­reni-de-Jos, județul Vlașca, trăznetul a lovit pe fiica locuitorului Preda Vlad Tu­­tan, în etate de 16 ani, care se afla la Wm.

Next