Universul, septembrie 1892 (Anul 10, nr. 204-229)

1892-09-19 / nr. 220

Universul No. 2201 la casa ei și bate la ușă. Ii deschide un băiat de vre-o 10 ani. Era propriul lui băiat. Mama lui era la oglindă. Chelnerul stătea lungit pe un pat. Se naște o scenă teribilă. Chelnerul fuge. Bărbatul îșî ea nevasta și copilul și se întoarce în Europa. In Hamburg se „însoară“ din nou cu ea și apoi vin cu topii la Charlottenburg. A­­ceasta are acum doi ani. După câte­va zile femeea își ea băiatul și fuge din nou­ în America. Restauratorul iar se desparte de ea. Chelnerul însă, fiind­că nu mai a­­vea bani, n’a mai voit să mai U­ăească cu dânsa. Ajungând în mizerie ea și băiatul au­ scris scrisori peste scrisori restauratorului până când acesta s’a dus iar în America și i-a adus. In zilele trecute au­ sosit în Berlin, unde voise să se așeze definitiv. Deja au și făcut pregătirile necesare pentru a treia cununie. BIS Layer. lcte ofiefale Căpitanul Ionescu Mihail I, din al 6-lea regi­ment Tecuci No. 21, se trece, în posiție de re­formă pentru purtare rea din obicenuință. * Locotenentul în rezervă Giurcăneanu Alexan­dru, din arma infanteriei, se trece în posiție de reformă, pentru greșeli contra onoare­ ca militar și om, însumându-se în același timp ca soldat în elementul corespunzător verstei sale și tot în ca­drele corpului IV de armată. * D. Pintilescu Mihail și Ghețarii G­ George sunt admiși in gradul III de conductori poștali. * D. Elefterie Udreanu, actual supraveghiător in serviciul exterior al vămilor, este înaintat im­piegat de cancelarie în același serviciu, iar în postul de supraveghiător ocupat de d. Elefterie Udreanu este numit D. Alexandru Teodoru. IMPORTANȚI ________________ „UNIVERSE” POLITIC deschide un nou abonament cu IN­­EXTSHIb­il cu începere de la 16 Septembre 1Ulp** Pentru 3 luni "^13 In Capitală, lei 6. — In județe, lei 8-1 frumos ac de cravată și o broșa pen­­tru damă, ultima noutate, 2 volume din romanele noastre. In locul broșei se poate da un ac de pér, imitația diamantului. Pentru © luni In capitală, lei 11,50.—in județe lei 15. 1 ac de cravată, o broșă și un ac de pér pentru damă și 4 volume din roma­nele noastre. Pentru 1 an In capitală, lei 23. — In județe, lei 30 Toate premiile ce se acordă la abonații pentru 6 luni, plus o pereche de cercei, i­­mitația diamantului, într’o frumoasă cutie și în locul de 4 volume, se acordă 8 vo­lume. iPgr. Toți nouii abonați,cari vor plăti, peste costul abo­namentului, lei 6 în capi­tală, §1 lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasox’MC“ pentru masă cu deșteptător, minu­tar și opritor. Banii se vor trimite direct prin mandat poștal la administr. zia­rului UNIWEHSITI*, str. l­rezoianu No. II (c­asa proprie), București. geor Cine nu va lua premiul până în­­tr’o lună de la data de când începe abo­namentul, perde dreptul la acel premiu, întâmplări din țara O fetiță arsă de vie Sunt unii părinți cari nu îngrijesc aprópe de loc de băieții lor cei mici. Ba îi lasă să umble haimana pe drumuri de’î calcă trăsurile sau îi mușcă câinii, ha ’i lasă prin curte de ’i mănâncă porcii, cum deja s’a întâmplat de mai multe ori, ha ’i lasă în leagăn lângă foc, de s’aprind și ard de vii. Cazul acesta se petrece mai adesea­ ori și cu toate acestea oamenii nu învață minte. Bacă încă o întâmplare tristă. La comuna Zlătunoaia, jud. Botoșani, locuitorul Grh. Tom­a și soția sa Ileana, in ziua de 28 August a. c., ducându-se la lucrul câmpului, au lăsat pe o copilă a lor de 27­ ani, în paza surorei sale, aceasta ducându-se la o megieșă, de unde s’a în­tors acasă după o jumătate oră, a găsit copila în pragul ușei aproape de foc cu rochița și cămașa de pe ea arzând. Prin ajutorul megieșilor s’a stins focul. Corpul copilei a fost pârlit de la picioare până la subțiori. In așa stare ea a suferit până la 81 August, în care zi, pe la orele 8 dimineața a încetat din viață. Un băiat omorît și aruncat în apă avea multă nădejde locuitorul Th. Luca din comuna Balușeni jud. Botoșani în bă­iatul seu Ion care, de­și era numai de 15 ani, dar muncea ca un flăcău voinic și câștiga și el câte ceva pentru casă. Din cauza asta îl iubea ca pe ochii din cap, căci când era el bolnav or­dus din sat, băiatul ținea rostul casei, punea mâna de lucru și nu sa simțea lipsa bătrânului. In­tr’o zi, pe când Ion se afla la plug la d. proprietar Dobroschi, s’a apucat la ceartă cu Gheorghe Buruiană. Acesta din urmă era om ursuz și numai­de­cât îi să­rea țandăra, pentru fite­ ce glumă. Infu­­riindu-se se repede la băiat și-l bate așa de grozav de-l lasă jos mort. Aceasta s’a întâmplat în ziua de 24 Aug. Buruiană, vezând că băiatul e mort ca să ’­și ascunză crima a luat cadavrul și l’a aruncat în iazul Podlișu de pe moșia Zosima. Cada­vrul nenorocitului a fost aflat peste 3 zile. Buruiană a fost arestat. Sd­robită de roatele carului Voicu Petre din comuna Petroiu, ju­dețul Ialomița, venia în ziua de 2 Sept. cu carul plin cu snopi spre casă în care se afla și fata lui, Dobrița, în vârstă de 10 ani; ea era neastâmpărată ; se tăvă­lea peste snopi în­coace și în­colo și rîdea. — „Bagă de seamă Dobrița“— ii zicea tatăl seu­— „astâmpărate că o să cazi din car!“ Fata nu voi să asculte de sfaturile tatălui seu și iar începu­tu­ sburdălniciile eî până când căzu fără de veste din car între roatele de dinainte, cari trecând peste dânsa au strivit’o așa de grav încât ea a rămas moartă pe loc. Copiii neascultători se nenorocesc și pe ei și nenorocesc și întristează și pe­ pă­rinții lor. Omorît de o iapă ■— „Nu știu de ce îmi țîne urechia și îmi bata ochiul stâng“ zicea în dimineața de 8 Septembre văduva Ioana Miron din comuna Răchitoasa, județul Tecuciu către o vecină a sa: „Am visat spre vise urîte azî-noapte , pare că ne tem de ceva“. —„ De, ferească d-zeu­ de un ceas reu“ zise vecina făcându-și cruce. Peste vre­o câte­va ceasuri Ioana du­cându-se să alunge o iapă care mânca la o glugă de bluji în grădina sa, animalul s’a întors asupra ei, a mușcat’o de dege­tele mânei drepte cu care se apăra și a lovit’o cu picioarele așa de puternic că numita femee, peste puțin, a încetat din viață. Drept a zis cine-a zis că ce aduce cea­sul n’aduce auul. CHOLERA — Prin fir telegrafic — Hamburg, 16 Septembre-Buletinul hholerei pentru ziua de ieri, 58 cazuri, 42 decese, dintre care 9 ca­zuri și 12 decese pentru zilele precedente. După „Boersenhalle“ porturile din Ni­caragua au fost închise din causa primej­diei h­olerei. Ieri au fost la Paris 29 cazuri, 7 de­cese ; în împrejurimi 7 cazuri, 9 decese; la Havre 4 cazuri, 3 decese, — la Cher­bourg, 3 cazuri de h­oleră nostras, Berlin, 16 Septemhre. Ieri au­ fost la Altona 9 cazuri de h­o­­leră și 9 decese; la Ubermuende 1 caz și 2 decese; la Boitzenburg [Mecklenburg], 5 cazuri; la Spandau, 1 caz și 2 decese; la Karlsbad lângă Tangermuende, 1 deces; la Francfort pe Oder, 1 deces. 1 New-York, 16 Septembre. Trei cazuri noi și de h­oleră s-au produs pe „Boemia“, bolnavii au fost transportați la Sunneburne. Doi indivizi cu simptome de h­olerină au fost transportați într’o baracă cons­truită în vederea h­olerei. Paris, 16 Septembre, Budapesta, 16 Septembre. Unt - da - lemn Franțuzesc La administrația ziarului Universul str. Brezoianu No. 11 București, se află cel mai mare depozit de Unt-de­lemn fran­țuzesc, calitate superioară, garantat, pur de măsline, chiar analizat de d. dr. Ber­nard. Litru 2,75. Tinicheaua de 1 ch­ilo 200 grame, lei 3,15. Cu augmentaj de 1 leu­ se trimit tinichele franco în ori­ce parte din țară. INTEMPLUßl din CAPITALĂ Un duel După cum am anunțat la ediția de ieri dimineață, alaltă­ieri după prânz trebuia să aibă loc la Hipo­drom un duel între do. sub-locotenent Roznovanu din cavalerie și Lf. Hagi-Pantele­ I). procuror Stahti­­van și Arion, comisar de poliție, au împedecat due­lul, tocmai în momentul când martorii aranjau cele din urmă condiții de luptă. De aci duelanți­ s’au­ dus imediat într’unul din manejurile cazărmii Malmezon și acolo s’au dual­at. D. St. Hagi-Pandele a fost ușor rănit la umo­rul drept. Un mâncător de nasuri Femeia lui Stan Iorga era o femeie galeevstare, să te ferească d-zeii! Pentru fireș­ ce lucru, haide la gură și clăi și dăm de gândiții că-țî citește ca­zania a mare. Ca o meliță, nici mai mult nici mai puțin. Bietul Stan se înfurie într’o bună dimineață pe n­evastă-sa și ’i mușcă jumătatea nasului. Apoi o înghite de-a binelea. Nu se știe bine, dacă nenea Stan a băut și un miș­maș după „bu­cățica“ de carne ca să nu-i cază greu­ la stomac. Dar cine naiba Pa pus să mănânce nasul nevestil, când »Șamanul nu era de vină? Dacă i-ar fi muș­cat limba, de, ai mai zice, omul ar fi pus capăt gâlceviii , căci în cazul ăsta femeia n’ar mai fi putut să-î tot toace la ureche. La urma urma­ vorba românească: „unde dai și unde crapă“. A­­ci sătelea ca să scapi de limbă mănânci nasul.­­ Tribunalul încă a venut „greșala“ lui Stan și din pricina asta l’a condamnat la 2 luni închisoare. Beseoiseri­a­ zilei Acoperișuri bitum­ale.­­ Un german din marele ducat de Baden a inventat un nou fel de înveliș al caselor. Invenția este foarte simplă și originală, ea consistă în a înveli casele nu cu șin­drilă sau olane nici cu tinichea, ci cu un fel de bitum ca și un vulgar pavagiu de stradă. Acest sistem aprobat de câte­va autori­tăți locale cari l’au­ întrebuințat pentru edificiile lor publice, este după cum se pare, foarte practic, asfaltul fiind un iso­lator probat. Prin el nu vor mai fi man­sarde focare de căldură în timpul verei, ghiețare iarna și de o umiditate nesănă­­tosă în timpul periadei de ploi persistente m­afärei filiiHeivss Sâmbătă, 19 Septembre(1 Octomvre) 1892. Lucruri din tota lumea Ziaristul și împăratul.—Un caz nou se întâmplă în acest moment: un ziarist este oaspete unui împărat. Extravaganța aceasta este făcută de îm­păratul Germaniei, Wilhelm II, care găzdu­­ește în acest moment pe d. Pouleney Bin­gelow, ziarist american, care, acum câte­va luni, a fost expulzat din Rusia. Cu toate acestea, această extravaganță a împăratului Germaniei are o explicație foarte logică: ziaristul și împăratul au fost conscolari la colegiul din Cassel.­­ Pantalonii milionarului.— De­ună-zî a murit într-un oraș din America un om foarte bogat. El a lăsat după dânsul ur­mătorul testament: „Toate moșiile mele le las institutelor de bine­facere din New­ York și Chicago, iar banii mei în sumă de 1 milion de franci le dau pentru expo­ziția americană. Rudelor mele nu le las de cet cele 70 de perechi de pantaloni pe care i am­ pur­tat în anii din urmă. Am 70 de rude , fie­care să’șî ea o pereche și s’o poarte sănătos. Rudele luară fie­care câte o pereche de pantaloni, dar de ciudă că milionarul și-a bătut joc de el și nu le-a lăsat da cât a­­tât s’au adunat pe câmp, au făcut un foc mare și au ars pantalonii. O singură rudă, un biet tener, care nu avea nici o ocupație și abia își putea tîrî viața de pe o zi pe alta, n’a voit să-și arză perechea de pantaloni, ci s’a dus cu ea acasă. Se uită bine la el, și vele că-s cam rupți, dar observă că buzunarele sunt cusute. Le desface cu briceagul. Și ce credeți, că a scos din ele. Bancnote de hârtie în valoare de 100 de mii de franci. Bietul tiner era aproape să înebunească de bucurie. Dar și-a păstrat firea. Auzind rudele de aceasta, alergară la câmp să vadă dacă a mai rămas ceva din pantaloni, căci milionarul în toate buzu­narele cususe câte atâția bani. Dar n’au găsit de­cât cenușă. Acum tinerul a deschis prăvălie, treaba îi merge de minune, și e mai bogat de­cât cele 69 de rude ale sale. O regulă de bani­ curb­ată pe zi Nu sa cuvine la masă să consumi supa până la cea din urmă picătură, nici să mănânci pâinea sau bucatele până la cea din urmă bucățică. Asemenea m­i e frumos să înapoiezi bucătăresei farfuria carată de tot și linsă.’ . Știri prin poștă Franța.— Din Corsica se scrie că un cultivator din Ajaccio, certându-se cu sora și cu mamă-sa, pentru că acestea se o­­puneau la vânzarea unei cantități de vin el le-a împușcat pe amândouă, apoi și-a tras și lui un glonț de revolver în tâmpla dreaptă. Tus­trei au murit.­­ Poliția din Paris a arestat de­ună­­zi 2 nebuni, cari umblau pe străzi dând cu pietre în oameni. La momentul ares­­tărei unul din ei a dat cu cuțitul în po­lițist. Acesta a căzut jos leșinat. Cuțitul însă era de lemn învălit în hârtie și fluită.­­ Acum 4 zile a murit în orășelul Fiers un cerșetor în vârstă de 90 de ani cu nu­mele Charles Jalabert. In căptușaia hainei lui s’a găsit 10000 de franci. Banii i a testat unui institut de bine­facere din Roubaix. Jalabert era cunoscut în mai multe departamente. Era un bătrân cu­minte și foarte original. * în * Italia.— Avocatul Fabri din Piacenza, comemorând printr’un discurs ziua de 20 Septembre în teatrul social, a atacat de­mocrația și socialiștii care erau majorita­­tea publicului. El fu nevoit să părăsească sala în mijlocul huiduelilor auditoriului.­­ In consiliul de miniștrii s’a decis că alegerile vor avea loc la 6 și 13 Noem­­brie și că camera nu va fi convocată de­cât la 20 Noembre. — Comandantul de guarzi municipali, Niccollo Ajellio din Catania s’a­­ sinucis trâgându­-și un glonț de revolver în tâm­plă, într’un cimitir pe mormântul mamei sale. Cauzele nu se cunosc ; el lasă o nevastă și cinci copii într’o complectă sărăcie. * * * Germania.— S'a hotărât ca nici un socialist nu mai poate face parte din cor­purile pompierilor germani. Deja in Sa­­xonia s’au exclus toți socialiștii­ din soci­etățile pompierilor, pe motiv că ele stau sub protecția suveranului. — Guvernatorul Alsaciei-Lorene a ex­­pulsat pe francezul Bernard, contabil la o fabrică, din cauză că avea obiceiul să cânte seara împreună cu băieții sei im­nuri franceze. — Comuna Gh­inthal a fost distrusă de un incendiu mare. 60 de case au fost prefăcute în cenușă. O femee și un băiat au­ perit în flăcări.** Austro-Ungaria.—In­deoplanta a îne­bun­it subit Nîcolicî, președintele tribuna­­lului de acolo. El a împușcat rîzend pe un aprod omorîndu-l pe loc. El a fost dus la balamuc. Nicolicî are idea fixă, că îm­păratul e unchiu­lui și din cauza asta l-a numit președintele curții de casație. — Un negustor din Budapesta rugase poliția să ia de dinaintea prăvăliei sale cu­tiile pe cari poliția le așezase pentru cei cari voiau să închirieze trăsuri și cupee. Văzându-se respins, negustorul a pus pe peretele prăvăliei un afiș mare cu inscrip­ția: „Cuib de hholera!“ A doua zi poli­ția a luat cutiile și n’a mai dat voe tră­surilor să staționeze acolo. —Marți după amiazi a avut loc în împre­jurimile Vienei un duel cu pistolul între comerciantul Zeinsing și sub-locotenentul Blum. Cel d’ântâiul atins drept în inimă, a murit instantaneu­. El lasă după dânsul 5 băieți orfani.* * * Anglia.—Su­portul Liverpolului s’a îne­cat în urma unei explozii vaporașul „Tran­­quibar“; cinci oameni din echipaj au fost scăpați. Căpitanul și cu alți 4 mateloți s’au înecat. — In cartierul Husthou aproape de co­misariat a exploadat o bombă cu dina­mită. Toate ferestrile au fost sparte. Un funcționar a fost grav rănit.­­ In ținuturile Calcutei (posesiune engleză) a fost împușcată cu mare gre­utate o panteră, care într’un­­ singur­ an a mâncat 60 de bănuți, 40 de femei și 30 de bărbați. Ea avea obiceiul sa se suie într’un arbore mare ce se afla între docte sate și înhață pe ori­ce om care trecea pe acolo.* * * Rusia. — La o beția pe care o făceau lucrătorii Lubin, Mitevitz și femeia Miliei într’un birt din Varșovia, a isbucnit o ceartă între ei. In furia certei Lubin a înjunghiat pe Misevitz, amantul femeii Mi­liei. Aceasta a lovit pe Lubin cu o sticlă în cap așa de puternic încât Lubin a că­zut jos cu craniul despicat.­­ Aproape de Novgorod au fost ares­­tați 2 indivizi suspecți îmbrăcați țărănește, de­și în oraș s’a constatat că ei sunt unliiiiști și studenți de la facultatea de drept din Petersburg. La el s’au aflat scrieri re­voluționare, o bombă cu dinamită și arme. ■— Făcendu-se la Varșovia noui perchi­­ziție în privința băieților mici omorîți de moașe, s’am descoperit într’o groapă 13 cadavre de copii mici omorîți și îngropați de moașa Axenia, înștiințăm pe cititorii noștriî că la adm. ziarului „Universul,“ strada Brezoianu No. 11, a sosit un vagon de orez de Italia, cu pta­te superioară, care se vinde numai cu 75 bani chile.—Putem asigura că în București nu se află o ast­fel de calitate de orez. 155 Jefuitorul de cadavre ROMAN de ROBOIili’ D’JElI HinBRY PARTEA Iu Era să-î descopere în fața d-lui de Cour­­gemont, semnul de ocnaș ca avea inserat pe mână. Supunându-se poruncilor doctorului, va­letul care sta la căpătâiul bolnavului, îi ridicase capul. r.B lăsă că cadă pe perne, în vreme ce Rolac rostogolindu-șî ochii și scrîșnind din dinți, se zbatea. Beuthzat de sparmuri groaznice, ce se făceau și mai puternice de câte ori se în­cerca doctorul să’l atingă.­­­ Are pun acces de friguri, zise docto­rul lăsându’l. Să nu’l mai obosim. Văd că n’are nimic atins înăuntru după chipul cum se mișcă. — E primejdie? întrebă baronul. — De... se poate. Ginea dat, a dat bine. — Vor plăti scump ce am făcut! — Aveți vr’un semn să’i puteți găsi ? — Nu, dar vom da noi de ei. — Când s’o face bine bolnavul, va pu­tea da, poate, riscai lămuriri. De­o­cam­dată îi trebue odihnă și liniște și cred că va scăpa. Și’î dădu o rețetă, după care plecă. — Hm­­ făcu Frochard pe când baro­nul petrecea pe doctor, nu e glumă după cât se vede. Prea îi mergea bine! Dar fie că o băgasem pe mânecă, că dă baronul cu ochii de florici ca da pe mnner. D-na da Vermandois, când auzi ce i se întâmplase lui Bolac, zise: — E un desfrânat și nu caută gâlcevă prea bine i-a făcut. — Ce e refl,­e că trebuia să’l înfățișez ducelui și că acum nu se poate și nici est nu pot aștepta, trebue să me duc la post. — Ei atunci ? — Vom pleca azi. . — Firește, doar a’o să’țî lași interesele de o parte pentru el! Are valet, ajunge. Ochii cei frumoși și averea nepoatei du­celui o să-l însănătoșeze repede. — Sora!... Sosirea lui Ercul puse capăt acestei convorbiri. Vicontele avea după cum făgăduise să sărute mâna mătuși­­i. Sfârșitul fu bun. Dobândi­ertarea d­upă ce îi făcu o morală lungă de nu se mai sfirșea și în timpul căreia nu zise nimic. Intre altele îi spuse că are de gând să-i­ aleagă chiar o moș­tenitoare vrednică să poarte numele de Vermandois. Când află ce se întâmplase lui Rolac, Eroul spuse și el ce știa. Nici unul nu bănuia că omul acela pu­tea fi Paiață de­oare­ce după chiar vor­bele lui Rolac era pe mare călătorind spre America. Baronul dădu da veste poliției. Cercetarea începu îndată. Eroul rămase încă cât­va la Versailles spre a lămuri taina și spre a vedea pe cavaler. Baronul și soră-sa plecară chiar în ziua aceia spre Paris unde era să stea o zi și o noapte. A doua zi se duse la dace cu ea. Nu mai spunem mulțumirile lui Cour­­gemont. — Dar cavalerul ? întrebă ducele, ce s’a făcut ? Parcă era să vie cu d-voastră. — L’am lăsat în Versailes unde ne-am oprit ca să tragem puțin de urechi pe ștrengarul de nepotul meu. •— Eroul ? — Da. — Va să zică l’ați găsit? — Din întâmplare. •— Și i’ați ertat nu e așa? — Ce să facem, zise bătrâna. — Prea bine ați făcut. Și ziceai că Bolac... — A rămas în Versailes. — De ce ? — S'a întors seara acasă așa de tare bătut în­cât a trebuit să se pună în pat. — E rănit? — Tare. ■— Cum așa? — D-rul nu e sigur că scapă. — Să moară? — Dacă s’ar ivi rișcat încurcături, da­că nu se scoală peste câte­va zile. — Sunt foarte mâhnit de întâmplarea asta. A făcut lucrurile așa de bine, în­cât eram foarte nerăbdător să ’l cunosc!.. — Am însărcinat pe Ercul să stei cu el nițel. — Am să mă duc chiar mâine să’l văd, zise ducele. Versailles nu e departe. Vreau să ’l aduc aici, ca să fie îngrijit ca o rudă. — Va fi foarte măgulit. — Să te întreb ceva. Cred că se gân­dește cum­va să ’mi ceară mâna Madelenei ? — De... eu­ așa cred, dar poate să nu îndrăznească că nu e așa bogat. — Ce are a face bogăția ? Eă vreau să știu ce fel de om e, ce fire are, e frumos, poate place nepoate-mi? — Nu e de lepădat, de loc, e frumos și e numai de 30 de ani. Cât despre felul de a fi... — Cum lasă de dorit, sfîrși d-na de Vermandois, nu e distins de loc. x — Ei bine n’a fost crescut că ceî­l’aici­i zise baronul. El a fost tot pe drumuri în călătorii, în războaie, dan grosolan nu e (Va urma).

Next