Universul, septembrie 1892 (Anul 10, nr. 204-229)

1892-09-15 / nr. 216

­CALENDAR PE 1892 Ortonle 20 Luni, 14 Septembre. —­­ înălțarea Sf. Cruci. Catolic Luni, 26 Septembre. — Ciprian. Sórelerésare la 5,53; apune la 5,49. BucurejCi, 14 Sept. Reformă radicală Dacă voim să scăpăm de primejdii viitoare, nu se cade, în ce pri­vește sănetatea publică, să luăm numai măsuri provizorii, adică să ne ferim de primejdii nu­mai atunci când ele ne amenință. Recunoaștem că s’a lucrat mult la noi, ca să scăpăm până acum, de h­oleră.— Dar toc­mai greutățile pe cari le am învins ar trebui să ne facă a vedea lu­­­­crurile mai de sus. Statul, comunele, la noi chieltuiesc prea puțin pentru salubri­tate. Se încarcă buge­tele altor servicii, mai puțin importante, și acesta e lăsat mai în­­delăturî. E drept, vrednici suntem, noi românii mai ales, când ne us­tură la piele, — dar atunci e mai greu­ să te ferești de năpaste. Budgetul sănătății publice ar trebui să fie unul din cele mai însemnate. Ceea ce se practică în spitale, medicamen­tul gratuit, doctorul fără de plată, trebuie să se generalizeze în chip real în țară. Doctorul să aibă conștiință de misiunea sa sublimă , plătit bine, să se socoată criminal, atunci când din negli­­­jența sa se pot lăți epidemii, cari deci­mează poporațiile. * * * Sărbătorile slssa Genia.- (Vezi pag. 3-a). Pe de altă parte, particularii sunt ne­­gligenți. — In cheltuiala unei familii de români, nu contează mai de­loc curățenia. Băi publice avem numai în centrurile mari, și aci chiar ele sunt scoase de la îndemâna celor săraci, pentru că prețurile sunt prea mari. — Risipitoare în altele. Eforiile de spitale vor să facă speculă cu băile... * * * Cârciumarul aruncă insectele rămășițe în ușa prăvăliei;­­ pe strade particu­larii nu-șî fac mustrare ca să arun­ce cadavre de animale, legume putrede, etc. — Legi există care să reprime ase­menea apucături, dar ele nu se respectă. Omul crede că, dacă a scos hoitul din curte, ori pe stradă, ori în curtea veci­nului, infecția nu-l mai poate atinge. Ia să se aplice legea, să se dea câte­va exemple bune ! De­sigur că starea lucru­rilor s’ar îmbunătăți. * * 4r Un mic ezemplu. Am fost cel dintâi cari am lăudat pe cei de la primăria capitalei pentru insti­tuirea comisiilor de salubritate, care să meargă din casă în casă și să silească pe locuitori să ia măsurî de curățenii. Comisiile lucrează cu activitate, din cauza epidemiei din statele vecine, dar totuși, până la 4 Septembre, nu s’au pu­tut inspecta, de­cât 1585 de case și ora­șul București are 33.000 de case. Dacă h­olera ar fi izbucnit, n’avea vreme să ia jumătate din oraș ? & * * In vreme de liniște să luăm mesuri, să sacrificăm pentru curățenie, stat, comune, și mai ales particularii cad doresc să nu fie și ei curățiți. •---------------------- ■»»«M»^MBEBBEgaggSgg^gaBSEggaBB DIN GERMANIA Corespondența pârtie­ a ziarului „ Universulu Hamburg, 10 Septembre. Cholera la Hamburg.— Sinucideri sensaționale Un ziar din Londra a trimis un cores­pondent al său la Hamburg ca să vază starea tristă a acestui oraș și să scrie despre ea. Corespondentul spune următoarele : — „De la Londra până la Hamburg toți care-mi controlau biletul se uitau mai mult la mine de­cât­ la bilet. Cu cât maii apropiam mai mult der Hamburg cu atât eram, obiectul atențiune! pri­­­vitorilor. La atâția, Osnabrück oamenii am fi început să me arata­ cu degetul și să zică : „Uite, asta se duce la­ Hamburg“. Sosind la­ Hamburg am tras la­ un hotel foarte vestit. Hotelul acesta are o­ mie de camere, dar singurul pasager eramj eu­. Intr’o seară am­ mâncat cu un prieteni în grădina vastă „Hof.“! In grădina aceasta, găsești ori­și când 250 —300 de mușterii. A­­­tunci nu era ocupată, de­cât o singură masă.j In ziua următoare am, mâncat în cel mai fru­­mos și mai mare res­­taurant din Hamburg- Eu singur am fost muș­teriul ! Pavilionul Alster era ocupat în alte vremuri de obiceiu, de câte 2000 de oameni. Acum însă nu găsești de­cât câte 5—10 inșî. M’am dus acolo. Vr’o 5 oa­meni vorbiau la o masă despre h­oleră. Unul istorisea cum un prie­ten al meu și-a tras un glonț de revolver în piept din cauză, că h­olera i-a răpit fe­meia și trei băieți. Altul spunea că femeia unui comerciant, de frica h­olerei a sări­t din etajul al treilea în­ Elba și s’a înecat.­ Piața e pustie. Fluviul Elba e plin de corăbii și vapoare din toate părțile lumii. Dar ele­ nu pot intra în port; Toate prăvăliile mari­ sunt închise. Cum se duc cada­­­vrele. — Cadavre mâncate de câini.­J Nenorociri Pe stradele din Ham­­­burg circulă încet și­ fără mare sgomot niște vagoane mari încărcate cu morți de coletă. Oamenii care trans­­­poartă morții capătăl câte 15 ft. pe zi. Ei sunt de obicei­ beți și s’a întâmplat de multe ori că în drumul spre cimitir, ușa de la vagonul cu morți s’ai deschis fără veste și mai multe cadavrei au­ fost perdute pe străzi. Find-că era nop­­­tea ele n’au fost aflate de­cât a doua zi,­ pe jumătate mâncate de câini. Cele mai triste scene se petrec în a­­­propierea portului, unde stradela sun­t murdare. Aici sute și mii de copii au murit. Tot atât de mare e și numărul cel­­or rămași orfani. S’au găsit în unele case copii mici la peptul mamelor lor cari deja muriseră. O mulțime de părinți desperați de moartea fiilor lor s-a sinucis. Din mă­­rinar, care se întorcea acasă, își află ne­­vasta moartă și 4 băieți de asemenea morți. Un alt marinar, tocmai atunci a A APARUT­ Wl Fascicula l-a din noul și frumosul roman 199* A AP­ARUT MISTERELE ROMEI SAU ROMA SUBTERANA O fasciculă de 16 pagini ilustrată se vinde 10 BANI în toată țara. Apare 3 fascicule pe săptămăna. De vânzare la toate closeMurie și vânzătorii de ziare din țar|

Next