Universul, noiembrie 1892 (Anul 10, nr. 257-281)

1892-11-25 / nr. 277

Uni­versul No. 277. Sanetate asigurata HAPUSILE de PATRAMINA ale docto­­rului A. Ber­telli, se întrebuințează cu mare succes în contra a ori­ce fel de tuse, astmă, laringită, stingerea vocii, durere de gât, răceală, bronc­­iză, catar, inflamații intestinale. Aceste hapuri sunt bre­vetate de guvernul italian, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de Consiliul Sanitar Superior din România. Sutimi de scrisori de mulțumire din partea bolnavilor vindecați în România sunt la dis­poziția publicului. O­cia­tie costă, la 1­3.75. Depozitul principal pentru toată România Drogh­eria Centrală MIHAIL STOENESCU, farmacist No. 2, — Strada Academiei, — No. 2 (Casa Stainei) București. Se trimet în ori­ce parte a țerei după primirea costului lor. A SE PĂZI DE CONTRA­FACERI înștiințez publicul din România că adevăratele notele capuri de catramina trebui să poartă în interiorul ambalagiului o instrucție in limba română cu pecetea administrațiunei ziarului „Uni­versul“; aceeași ștampilă o va purta fie­care cutie asupra ei pe din­afară.—Toate acele cutii cari nu vor conține această instrucție, precum și ștampila administrației ziarului „Universul“ pe din afară, se vor considera ca falsificate. Un bolnav mi s’a plâns că, întrebuințând 4 cu­tii de capuri de catramină cumpărate de la o far­macie din București (și cari nu conțineau această instrucție) nu i-au făcut nici un efect. Am cerut să mi se trimită acele cutii și am constatat că nu erau fabricate de mine. Cum se vede, se vend în România Hapuri de Catramină falsificate, prin urmare, rog publicul pentru a fi sigur de a cumpăra adevăratele mele hapuri, să se adreseze la depozitul general pen­tru toată România, © rog harla ES. Stosaeson, Farmacist, Strada Academiei No. 2, București. _ Rog publicul de a mă înștiința când va găsi că vre­un farmacist vinde aceste hapuri fără instruc­ția de mai sus, pentru a putea da în judecată pe acel farmacist care vinde hapuri falsificate sub numele meu. Dr. BE­RTELM. întâmplări din țara Dragoste la... cuțite Românul când vrea să spue de cine­va că e amorezat real, zice că e îndrăgostit la „cataramă.“ Dar ce ți-e cu amorul lui Tudosie Ștefan Belu, servitor în Craiova. El iubea pe ser­­vitorea Catinca Pleșoianu până la mortea... „ex“, iar nu a „lui.“ Din gelozie, îi trase o lovitură de cuțit. Acum dacă nu e încredințată Catinca că e iubită de Tudosie e prea din cale a­­fară pretențioasă. Hoț dibacii! Poliția din Galați îl caută, căci mojicul nu și-a lăsat carta făcând vizită d-nei Fani,­în lipsa d-sale de acasă. Ca să lase o urmă despre vizita sa, el fură un portofel cu 30 de napoleoni, cu care are de gând să voiajeze. S­e bănuiește un anume Moșon, de urma căruia nu s’a dat încă. Foc în Craiova Un incendiu a amenințat o întreagă m­abala a Craiovei. O casă a d-lui Herman Stern, din strada Matei­ Basarab, veche și aproape cu totul dărăpănată, s’a aprins. Din cauza vechimei, focul se întinse ca la un chibrit. Din fericire, pompierii au­ venit în grabă și după o oră de luptă curagioasă cu ele­mentul distrugător, putură localiza focul. A ajutat mult și faptul că era vreme liniștită. O regulă de hat-cimmfă pe zi Nu se cuvine să critici mobila, tablo­urile sau alte obiecte, dar mai cu seamă nu e permis a critica pe cine­va. AFACEREA PANAMA — Prin fir telegrafic — Paris, 21 Noembre. D-na Clement, comisar, a remis comi­­siunea de anchetă cele 26 cecuri, ce s’au 33 confiscat de la casa Thierrée , comisiunea a­ examinat cecurile, pe cari nu există nici un nime de deputat. Comisiunea a ascultat pe d-nii Granet și Baihaut, deputați, cari au desmințit în mod energic alegațiunile ce s’au emis contra lor. Pe urmă d-na Renault a ex­plicat că două din cecurile confiscate din care unul de 20.000 fr. și cel­ la alt de 5oOO, ce sunt la ordinul său, represintă o creanță de o valoare egală, ce avea de luat de la d-nu de Reinach. D. Herza a telegrafiat din Londra un răspuns analog­­relativ la 2 cecuri de un milion ce le-a primit de la d. de Reinach. Printre iscă­liturile cecurilor confiscate se găsește: d. Chabert 195,000 și 140,475 franci; Che­­villard cu un cec de 15,000 franci și 4 de 100,000; Davoust 50,000 ; Albert Grévy, senator, 20,000 etc. Comisiunea a ascultat pe d. Germain, directorul „Creditului Lionez“, el a arătat falsitatea alegațiunilor, prin care se pre­tindea că „Creditul Lionez“ împrumutase în mod ușurar, societatea Panama. Un martor, declarând eri înaintea co­­misiunii că s’au vândut d-lui Constans mai multe hărții relative la Panama, d. Con­stans a trimes d-lui președinte al comisi­­unii o scrisoare, prin care desminte în mod formal această aserțiune și prin care deplorează ușurința cu care se consideră republica și țară. Paris, 22 Noembre. Se desminte în mod absolut zgomotul reprodus de „La Cocarde“ după care se pretinde că d. Adolf Carnot, fratele pre­ședintelui, ar fi figurat pe lista cecurilor Panama. Un proverb pe zi Patima e ca o floare , cu cât o tai, așa mai mult crește. (Francez). De peste munți (Corespondența part. a ziar. „ Universului“) Avrig­, 2 Decembre st. n. Expoziție de vite Duminecă 27 Noembre s’a ținut o ex­poziție de vite cornute în comuna Avrig, la această expoziție s’au adus vite și din comunele învecinate ca Săcădate, Brad, Sebiș, Boiția, Porcești și Racovița. S’a împărțit ca premii fi. 100 ș. a. la popor, cu care ocasiune de președinte al reuniunei agronomice, Brote, a ținut un discurs tare potrivit îndemnând pe popor ca să se si­lească a îmbunătăți rasa vitelor. Espo­­siția a reușit peste așteptare. Luni 28 Noembre, a fost alegerea de membrii în municipiu al cercului Brad, alegendu­se ca membrii d-nii loan Cândea, protopop în Avrig, loan Popovici, notar în Sada și Kreider proprietar în Șălimber. Vagon în flăcări In zilele trecute un vagon de clasa a treia s’a aprins la stațiunea Sebiș in apro­piere de Turnuî-roșu, pasagerii au sărit pe ferestre. S’a stins însă în­­ grabă, pa­guba e neînsemnată, unii oameni însă s’au îmbolnăvit din causa aerului și fumului din vagon. Filantrop la săptămânile trecute a răposat pro­prietarul Lazăr Baldir din Blasin, acesta toată averea lui care se urcă peste 100,000 lei, a testat" o parte la biserici și școale, ba o frumușică sumă a lăsat’o A­­sociațiunea transilvane pentru literatura și cultura poporului român. Ion Cândea. O cugetare pe zi E un mare merit a sei să alegi oamenii, aceasta e jumătate din arta de a guverna. Criza ministeriala In mm Paris, 21 Noembre. Prin fir telegrafie Bourgeois refuzând să intre în combin­a­­țiunea ministerială, misiunea dlui Casi­mir Périer devine grea. — Casimir Périer a renunțat să for­meze cabinetul; d. Carnot a chemat la 7 ore seara pentru a treia oar­ă pe d. Bour­geois. — Bourgeois n’a primit misiunea de a forma cabinetul. D. Develle, ministrul a­­griculturei, a fost eri seară și azi dimi­neață la d. Carnot. Se asigură că d. Develle studiază cu d-nii Bourgeois, Ribot, și Casimir Périer o combinațiune ministerială. Dacă combi­nația va reuși d. Ribot va lua preșidenția. INTEMPLARI din CAPITALĂ Copil rătăcit La arestul secției a 4-a se află un copil fie 8 ani, Const. Niculae, găsit rătăcind pe stradă. Avis părinților. Friguroasă la răcoare Reveca Steinberg locuiește într’o casă din str. Moșilor fara de număr. Pe asta s’a întemeiat Reveca să se aprovizio­neze de blană pentru iarnă. Ea fură o blană bună căci nu era cu paralel din prăvălia d-lui Polac din strada Covaci no. 9. De­și nu avea immer la casă, totuși o găsi po­liția pe când își încerca blana și o duse din casa fără­­ le număr, de la căldură, la răcoarea atesta­tului secției a 2-a. Așa, a ajuns de la.... dracu la tat’seu. Drama do la otel Avram Un d. Nae Ștefănescu descinsese la otelul A­­vram­ El se părea preocupat și trist. Totuși, chelnerii nu bănuiră că el trăsese la o­­țel numai ca să-și pue capăt zilelor. Alaltă­ieri, ei auziră o detunătură de pistol, a­­poi două, apoi trei în camera pasagerului. II găsiră rostogolindu-se pe podele. Desperatul a fost dus la Colțea.­Rănile nu sunt așa de grave, în­cât să nu fie speranță de vinde­care. Moarte grabnică Lumea se îngrămădia pe strada Doamnei. Un om căzuse jos pe trotuar. Căutară să-l învioreze, dar în zadar. Omul fu rădicat și dus la spitalul Colței, unde se constată că murise grabnic. Numele mortului e Dumitru Teodorescu. bw^sârrdele­­^sg © © si sa sa I cutia La administrația­ ziarului „Universul“, Strada Brezoianu No. 11, a sosit un mare transport de sardele, pescuite chiar în anul acesta. Cutia de 010 grame cu 8—12 sardele dau­ 90, în loc de lei 1.90, cum se vinde în alte părți. Cine va cumpăra 15 cutii sardele, va primi una gratis. Revizuirea tentații Bulgara Sofia, 21 Noembre. „Svobodia“ anunță că s’a ținut o întru­­nire und­e au asistat aproape toți deputații guvernamentali și miniștrii; s’a desbătut chestiunea revizuirii Constituției. Guvernul a voit să sondeze pe deputați dacă ar consimți la­ oare­care modi­ficațiune, cari nu vor aduce întru nimic vr’o atingere drepturilor dobândite sau libertății popo­rului ; ele ar fi destinate să dea o formă legală oare­căror practice urmate de tote adunările, dar cari n’au­ fost înscrise în Constituțiune. Ast­fel sunt titlul Prințului, decorațiunile etc. Guvernul cere reducerea numerului de­putaților, fără a se atinge cu toate aces­tea de sufragiul universal, se va alege un deputat la 20,000 locuitori, în loc de 10,000. Se va interpela articolul relativ la scru­tinul secret, care a fost aplicat după în­țelesul special ce i-a dat camerile, în contradicție cu litera Con­stituțiunii. (Prin fir telegrafic) Miercuri, 25 Noémira (7 Decembre) 1892 Numerul miniștrilor se va spori cu doi. In fine guvernul cere modificarea arti­colului 38 relativ la religiunea ce trebue să aibă copii Prințului , în privința căruia Constituția actuală ii face oare­care res­­tricțiuni sub raportul libertinei conștiin­ței contrar cu ceea ce prescrie pentru cei­­l­alțî cetățeni. După Constituție, dacă această propu­nere e adoptată de 2 treimi din numerul total al deputaților, se va procede la con­vocarea unei mari adunări care va tre­bui să se pronunțe și ea cu majoritatea de două treimi. HA Un orb face politică. Discuția încălzin­­du-se, orbul zice adversarului șefi, furios : — Ved­eți bine, că n’avem același punct de vedere! Lucruri din tota lumea Ar să fie vie la 103 ani.— Susana Shepherd trecuse deja peste 103 primă­veri. Nici tifosul, nici versatul, nici scar­latina, nici h­olera, nici influența nu putu­seră nici odată să o ia în spinare și să o ducă într’o lume, în care zic cei cari n’au­ fost nici o dată, că ești mai fericit de­cât aceasta în care trăim. Buna bătrână care locuia in micul o­­rășel Brazil, (India) sta într’ima din se­rile trecute liniștită citind o carte de ru­găciune în patul ei, când de­odată se po­meni în flăcări. Cauzatorul acestei nenorociri a fost un moșneag de 133 ani, care fusese în tine­rețea lui amorezat la nebunie de bătrâna Susana și dragostea lui fusese respinsă. El a căutat toată viața sa ocasiune să sa răsbune de acest refuz și în fine tocmai la vârsta de 133 ani această ocazie i se presează și el se ascunse sub patul în care sta bătrâna punându-i foc. Dar din nenorocire flăcările cuprinseră repede tot patul ast­fel că el nu mai putu­eși de sub pat și arse împreună cu iubita lu­i din tinerețe. O Duel american.­Doi soldați din gar­nizoana Fort Brown (Texas) Wiliam Rip­ple și Barney Whaley erau amorezați de aceiași fată. Cei doi rivali voiau ca unul singur din ei să se bucure de amorul iubitei lor și stabiliră un duel. Arma aleasă cu carabina, duelul cel mai sălbatec și mai teribil; adversarii întreprind o vînătoare unul în contra al­tuia și se caută ore întregi, după cum­ vânătorii din Africa caută leul, tigrul, pantera, cu moartea in tot­deauna atârnată de asupra capetelor lor. In duelul acesta de care vorbim neno­­rocos a fost Barney Whalen, care căzu trăsnit, lovit de un glonț în inimă. Când Ripple se găsi în fața cadavru­lui lui Whalen, fu coprins de frică, de remușcare, de desperare și ’.și sbură și el creeri». Un «fa­t pe izi­ on contra crăpăturilor de mâini prin ger. Cu 30 grame de vaselină se ames­tecă 12 grame balsam da Peru și 4 gra­me de acid boric. Amestecătura trebue să fie perfectă. întrebuințarea . In fie­care seară se ung părțile crăpate. Știri prin poștă Franța.—In afacerea Panama s’au dat la iveală următoarele: „Petit Journal“ a primit 200,000 fr. pe an. „Telegraph“ al ministrului Freycinet 120,000 fr. „Gaulois“ 150,000; „Radical“ 100,000; iar „Figaro“ 500,000 fr. — Procurorul general Quesnay de Beau­repaire, crezându-se atacat de discursul d lui Brisson în cameră, îi trimise o scri­soare prin care se declară partizan al ab­solutei despărțiri a puterei judiciare de cea politică. Nu-și va da demisia, ci aș­teaptă să fie destituit; totuși, vinovații în afacerea canalului de Panama își vor pri­mi pedeapsa.* Italia.— La­­ 31 Decembre vor fi la Roma mari serbări pentru celebrarea ju­­bileului episcopal. Suveranul pontefi ce­ va primi o sumă de copii și se va cele­bra ceremonia „Omagiu nevinovaților“. — S’a început în secțiunile ca iie fai i­­taliane, discuția proiectului propus de gu­vern pentru stabilirea impozitului pro­gresiv pe venit.­­ S’a decis facerea unei expoziții in­ternaționale la Roma. Ea va fi situată între Coloséu­ și Tere­­nele lui Caracalla. Cheltuielile de espro­­piere vor fi de mai multe milioane, care se vor plăti deopotrivă de către stat și comuna Romei. * * * _ Germania.—„Berliner Tagblat“ anunță din Samoa că indigenii de acolo s’au­ re­­voltat, declarând de adversar al lor pe Mataafa. Orașul Apia a fost prefăcut în cenușă. 100 de europeni au­ fost omorâți. — Un tânăr medic din Lipsca, în vârstă de 26 de ani, care s’a distins mult la Hamburg în vremea epidemiei h­olerice din urmă, d. Przyrembel, a fost ucis în duel, de către un student. Aceasta în urma unei certa de beție la cârciumă. * . * * Austro-Ungaria. — S’a găsit deună­zi, în casa unui negustor din Viena, cadavrul unei cântărețe de cafe-chantant. Lângă ca­davru, era negustorul, greu rănit și el. Acesta asigură că iubita lui se sinucise și a vrut s-o urmeze în mormânt. S’a deschis o anchetă.­­ In gara Brünn s’a întâmplat o pu­ternică ciocnire între 2 trenuri de marfă. „Neue­ Freie-Presse“ spune că 8 vagone au­ fost prefăcute în țăndări. 1 macagiu și un mașinist au­ fost omoriți. * * * Anglia. — Pentru sâmbătă se proectase­ o mare întrunire publică a lucrătorilor­ fără ocupație. Poliția a interzis întrunirea." In ziua aceia s’a întâmplat o mare încăi­­rare între poliție și popor. Sunt 5 răniți grav; un polițist a fost omorît. — In Londra a fost zilele acestea — un duel sângeros între 4 studenți din ches­­tii amoroase. Studenții Hallis și Vendel au fost omoriți. Duelul a fost cu pistolul." — Un comerciant din Liverpool a con­­­struit în acest oraș un palat de cristal, unic în felul seu. Sunt 5 saloane și toți pereții lor sunt de sticlă. Acest palat a costat pe bogatul proprietar 5 milioane de fr. , •­­ " . * * * .­­ Rusia.—Prințul Louis Napoleon Bona­parte, șef de escadron în regimentul de dragoni de la Nijni­ Novgorod, va fi che­mat să ia comandamentul unui regiment de dragoni în circumscripția militară din Varșovia. — Țarul a numit o comisie specială ca să studieze chestia creării unui minister special pentru împărțirea pământurilor la țărani. . —Guvernul a hotărât ca toate școlile din Finlanda să fie transformate în școli de stat—ortodoxe. Toți luteranii din a­­ceste ținuturi vor fi siliți să treacă la re­ligia ortodoxă și să se rusifice ;­ în caz contrar vor fi trimiși în alte regiuni ale țării, iar în locul lor vor fi aduși coloni ruși. * Turcia.—In cartierul Pera a fost ares­­tat un escroc celebru, cu numele Iacob Neuille, care a înșelat pe diferiți bancheri cu suma de un milion de fr.­­ Se anunță că din banda lui Atha­­nase au mai fost arestați încă 5 tâlhari vestiți. Se crede, că eî vor executați în curând. CENUȘĂREASA PARTEA ÎNTÂIA zînga Atelierului XIV O noapte de veghere „Afară de Jean Legrand, nimeni nu Se-a întâlnit. Il cunosc pe Jean, el n’o să spue nimic: „Ah, bunul băiat, cât de mult te iu­bește și ce fericită te-ar fi făcut!... Dar ce aceste regrete nefolositoare ! D-na Anglade aruncă ochii la ceasor­nicul de pa perete. — Peste un ceas, zise ea, Fanșeta, ve­cina noastră va veni să cineze și să doar­mă aci; ea face aceasta în­tot­deauna când tatăl meu e obligat din cauza serviciului tß& plece noaptea de acasă. — Vezi, mamă, trebue să plec numai­de­cât, zice Gabriela, mă voia duce să­­ me ascund în pădure ; la această oră n’am teamă că o să mă întâlnească cine­va. — Nu, copila mea, nu consimt la a­­ceasta; vreau­ să te am noaptea asta în apropierea mea și abia mâine dimineață, când se va lumina de ziuă, o să mă pă­răsești. — Dar Fanșeta ? — Ea n’o să te vază, nu te teme. „Acum ci s’a făcut întuneric, aprinde lampa. Gabriela se supuse. Lampa aprinsă fu pusă pe masă. — Bine, zise bolnava. Acum ia hârtie, cerneală și un condeiîi, știi unde, în sal­tarul bufetului. La un semn al mamei sale, tânăra fată se așeză în fața mesei. — Copila mea, reluă Claudina, vei scrie ceea ce’ți voi dicta și să nu m­e între­­rupi; apoi îmi vei da să iscălesc scri­soarea. Gabriela era foarte palidă și îndreptă o privire neliniștită asupra mamei sale: înainte de a începe să dicteze, d-na An­­gla de avu un moment de eșu­ațiune; apoi zise cu o blândețe îngerească. — De ce nu ți-aș spune numai de­cât cui adresez scrisoarea asta ? Te văd neliniștită... îți aduci aminte, Gabriela, de mătușa ta Iulia; eu am cres­cut-o după moartea mamei noastre când am rămas amândouă orfane. „Iulia își va aduce aminte de timpul când me chema mamă, și fii convinsă copila mea, că ea o să te povățuiască în aceste împrejurări triste. Apoi reținendu-și lacrimile cari ’î îne­cau vocea, adaogă : — Scrie, copila mea ! Gabriela plângea în tăcere. D-na Anglade dicta: „Scumpa mea soră: „Fiica mea, Gabriela, pe care n’am ve­­zut-o de mult ține acum condeiul la lo­cul meu. „Ea a fost la Paris precum și iată că astă­zi s’a întors... „N’am curagiul să dictez copile! mele lucrurile pe cari ți le va spune ea din gură; și o poți crede, ea n’a mințit nici o dată. „Dar ceea ce am a’țî spune, din par­tea mea, că aștept de la tine un serviciu pe care nu o pot cere de­cât surorii mele care e aproape fiica mea­ ,Julie, ți-am servit o dată drept mamă și dacă îți aduc aminte de asta e pentru a’țî cere milă către copila mea. „Ține-o la tine cât timp va fi cu pu­tință, apoi vei căuta să fie admisă, știi unde, ca să primească acolo îngrijirile de cari va avea nevoie. „Jérôme nu știe încă nimic, dar me tem atât de mult să nu afle ceva în­cât te rog să nu’mi scrii. „Dacă se va întâmpla ceva grav, vino singură sau trimete-mi o persoană în care ai încredere. „Julio, Julio, în numele mamei nóstre să iubești pe copila mea : „Iți mulțumesc de pe acuma pentru serviciul ce ’mi vei face și pe care nu’l voiu uita cât timp bunul D-zeu­ me va lăsa pe lume. „Nu, Iulia, nu voi­ uita nici­odată cea Ce vei fi făcut pentru nenorocita mea Ga­briela. „Te îmbrățișez și te bine­cuvântez. — Acum, Gabriela, zise d-na Angla de adă’mî condeiul și scrisoarea ca să o is­­călesc. Gabriela se apropie încet și îngenun­­chiă lângă mama ei. Mâna sărmanei femei tremura încă mai mult de­cât de obiceiă. Degetele sale n’aveau puterea de a ținea condeiul. — Ajută-me, Gabriela, zise ea cu la­crimile în ochi. Gabriela luă mâna ei tremurând,­ și o conduse cum se conduce mâna unui copil care începe abia să scrie. Și numai ast­fel sărmana paralitică putu să iscălească cu o mână tremurătore. șj Claudina Anglade — De nu i-ar veni astă­zî Fanșetei în gând să vie m­ai de­vreme de­cât de o­­­biceiu, zise d-na Anglade cu îngrijire. Gabriela se sculă. — Mamă, unde să me retragi, întrebă ea. — Colo sus, în odaia fratelui tău, dar mai poți rămâne n­ici un moment. „Sunt aprópe două luni de când n’am avut noutăți din partea lui Petru, dar în curând, mâine poate voiu primi de la din« sus o scrisóre. (Va urma).

Next