Universul, iunie 1893 (Anul 11, nr. 127-152)
1893-06-10 / nr. 135
Universul No. 135.9 Avis Doamnelor! Proprietarii «Magazinului de încredere fost M. Rădulescu din strada Lipscani No. 20» anunță cu plăcere că pentru menținerea bunei reputațiuni a vechiei firme întorcându-se din străinătate, au adus un bogat asortiment de mărfuri pentru seson precum : o Mătăsării fantasii, Epingleuri changeant în toate culorile și negre,Pongeuri, Falaruri glace și cu flori, Crepuri Japanese umbre, și diferite țesături de lanuri curcubeu changeant, Catifele changeant și unt în toate culorile. Asemenea s-a arangiat din nou atelierul de rockî și Imiaie unde se confecționează după jurnalele cele mai noi și în timpul cel mai scurt, aceasta mai mult spre avantagiul onor, clientele din provincie. Prețurile excepționale. m r îp ș .a.im GfW pentru "Hoți OMORÎREA a orice fel de INSECTE Cu acest nou și infailibil praf, ce mai prezentăm publicului, toate insectele ca: moliile, păduchii de lemn, puricii, muștele» și altele, apor la ceai’intern întrebuințare. Se acordă Un premiu de 500 lai celui care va proba că există praf mai bun ca cel de mai sus. De vânzare în București la administrația ziarului „Universul“, str. Brezoianu No. 11, și în Iași, Craiova, Galați și Brăila la librăriile unde se vinde ziarul „Universul“. PREȚUL UNEI CUTII BANI 60 și Fiecare cutie a acestor adevărate prafuri (Poudre Universelle) va purta pecetea administrației ziarului „Universul“. Surbătoare fin cauciuc spre a obține mai bine efectul cu praful pentru distrugerea moliilor, păduchilor de lemn (ploșnițe), puricilor, etc. Bucata, lec 1.30. De Yânzare și de închiriat vis-a-vis de gara de Nord . O grădină mare cu nouă pogoane fân și pomi fertili, o pivniță mare de vinuri, douö velocipede nouă, două perechi case în Dealul Spirei, strada Seneca No. 4, aproape de cazărmuri. Adresa la d-na f^nailina î Slăniceanu, vis-a-vis de Gara de Nord No. 39. 636 (9) I f\nc\r\ se ^au cu ipotecă SHJUU în rangul I sau al Illea dupö credit. A se adresa în Str. Gândacii No. 3 (Suburbia Popa Nan). Lei 15.80 un ceasornic de bezoâarea adm. ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11, și în Calea Victoriei No. 150, se află spre vânzare ceasoarnice de buzunar numai cu lei bucata. Ceasoarnice remontori cu 2 capace care nu se poate distinge chiar de oameni speciali de un ceasornic veritabil de aur cu gravuri foarte frumoase și regulat pe minute și secunde numai cu Lei SSS și alta mai mare și care se menține aurit timp îndelungat numai Lei m__________ ______ Una mie veâre este în depozitul d-nei Coralia Boldur, strada Frumoasă, No. 49, cu preț foarte avantagios. 655 (4) Macaroane și ori ce paste de Italia pH?“ Calitatea extra superioară a premiatei și renumitei fabrice Fratelli Rossi din Nocera, lângă Neapoli, Furnisori ai Curții Regale Italiane. — De vânzare la administrația „Universului“, strada Brezoianu, No. 11, București. — Lei 1.30 cile. ÎNTÂMPLĂRI din țară Fesundlt&t © notariotic Tulcea.—Neaga, a lui Mocăniță din Tușcoaia, era grea. Bărbatu-său și străinii se mirau cât de mult creștea pântecele femeii.— Ce copii mare o să facă ! Veni vremea facerii. Neaga născu 3 copii, unul după altul, 2 băieți și o fată. Dar ce folos ! Tustrei au murit îndată. Floare torențială Tutova.—O ploaie torențială a căzut pe teritoriul comunei Buda. Ploaia curgea așa de tare încât locuitorii tremurați prin casele lor, de frică să nu fie luați cu totul. Două iazuri au fost rupte dintre care unul al d-lui Tieri și altul al d-lor Benesi și Gotselt. Apele din ce în ce mai furioase rupseră cu un sgomot asurzitor 3 poduri mari și șase mici. Șesurile de pe valea Simita și Buda s’au mărit și recoltele au fost stricate. Pagubele sunt mari. Furtuna din Craiova Dolj.—Am dat la vreme știre despre marele uragan care a bântuit orașul Craiova. Au trebuit mai multe zile numai ca să se constate stricăciunile și în adevăr ele sunt mai mari decât ar fi crezut oricine. Au fost 4 case dărâmate, 68 acoperișuri de case desfăcute, 36 acoperișuri de case rupte, 9 acoperișuri de pe grajduri, rupte sau desfăcute, 4 șoproane dărâmate, 4 tinichele de pe magazii desfăcute, 11 părți de ziduri doborîte, la mai multe case geamuri sparte, 5 coșuri dărîmate, mai mulți pomi distruși, pomii felinarele și stalul musicei din grădina Mihaiu-Bravu distruse; tinicheaa acoperișului desfăcută și mai multe giurgiuvele de la 3 casarme sparte ; la palatul administrativ, giurgiuvele rupte, geamuri sparte, tinicheaua de pe acoperiș desfăcută; la localul tribunalului acoperișul luat; acoperișurile de la 5 biserici, luate sau desfăcute ; la localul primăriei, luat acoperișul unui șopron și unui grajd ; la hala Piatra-Marșett, tot geamlî cu spart și gheretele precupe •• ților sfărîmate ; în hala de instrucție a militarilor, luat jumătate acoperișul; la școla Trișcu, a desfăcut parte din acoperiș. UN PROVERB PE 21 Nu slujba cinstește pe om, ci cinstea omului slujba. (Românesc). IPirații g’reci Asupra hoților de mare, cari umblă prin marea Egee și săvîrșesc fel de fel de hoții și asasinate, primim următoarele amănunte: Intr’una din zilele trecute 17 pirați au atacat consulatul grecesc din Chalki, o mică insulă lângă Rodos, au jefuit casa și au rănit de moarte pe agenții și pe oamenii săi, cari opuseseră resistență. Imediat după aceasta a venit știrea, că 40 de pirați au atacat pe un preot bogat din Chios, l’au jefuit și pe urmă l’au spintecat cu cuțitele. Nu se știe sigur dacă amândouă crimele au fost săvîrșite de aceiaș bandă de tâlhari. Peste două zile au fost arestați la Syra 2 indivizi, la cari s’au găsit o mulțime de lire turcești furate din Chalki. Populația a fost așa de indignată asupra lor, încât i-a bătut până la moarte. Agenții polițienești n’au putut să stâmpere de loc furia poporului. Tâlharii au fost duși într’o stare desperată la spital. Guvernul grecesc e hotărât să pue în vigoare legea din 1871, în urma cărei pirații prinși vor fi spânzurați fără nici o judecată. Cu toate acestea siguranța în marea Egee e foarte nesigură. INTEMPLURI DIN CAPITALA C. C. R., era de vre-o 35 de ani, venise de la țară ca să petreacă în București. Ducându-se într’o casă de petrecere, peste noapte, tovarășa lui se speria simțindu-l rece. Dând alarma, veni ajutor și se constată că omul murise. Corpul a fost dus la Morgă. Accidente Servitorul Ionescu, de,, la franzelăria Blasek,are răul obiceiu de a mâna calul de la căruța cu marfă fără să se uite prin prejur. Ieri, dete peste un copil de șapte ani, Nadu, îl resturnă și-l căleți peste piciorul drept. Copilul a fost dus la spital. Ionescu ar trebui să fie ținut mai mult la răcoare, ca să se învețe minte. — Petre Iordache, lucrător la fabrica de bazalt, căra cu un vagon niște cărămidă. Be odată el alunecă și vagonul îi trecu peste piciorul drept, tăindu-i două degete. Gardist bătut Moarte grabnică In raportul poliției găsim următoarea curioasă știre : „ Ieri noapte, sergentul c.i No. 203, din strada Academiei, auzind zgomot în curtea caselor cu no. 1 41 de pe acea stradă, s’a dus să vadă ce e. Atunci a fost întâmpinat de d. Frideric Zuiuer, însoțit de patru servitori, și luat la batae. Băgându-l în prăvălie apoi îl descriseră de teste și-l bătură din nou. Scoțându! în curte sergentul a rămas leșinat. El se află în căutarea medicului infirmerii corpului. Copii rătăciți La secția 21 se află doar copii, unul de șase ani Alexandru și altul de 5 Leisser. Ei se rătăciseră pe strade. DESCOPERIREA ZILEI O descoperire sensaționalil în arta tipurjlui.—Lavei Brothers din New York a descoperit o nouă mașină tipografică, rotativă, care a întrecut pe toate cele fabricate până acum și cu ajutorul cărora se putea tipări ziare având 15—24 pagini. Cu această mașină se poate tipări j cărți întregi însă aceste cărți nu trebuie să aibă mai mult de 416 pagini. Ceea ce e mai frumos la această mașină este că după tipărire, cartea este și fățuită și legată, cartonată sau broșată. Cu ea se pot tipări 20 de cărți pe minut și nu este nevoie decât de ajutorul a 2 oameni, pe când cu mașinile cele vechi ca să se poată tipări pe minut o carte de 416 pagini trebuia 200 de mașini cu 30 de bărbați, cu 12 mașini de fățuit, care să aibă 16 fete ca lucrătoare. Delegat este imposibil căci legatul este o muncă cu totul aparte și care trebuie făcută cu încetul. Așadar vedem că cu această mașină se poate realiza o mare economie și totde odată o mare scutire de timp. Cu ui personal numai de 2 oameni, se pot tipări, fățui și lega 20 de cărți de câte 416 pagini pe minut. -rt-----«Bagasa------------- SINUCIDERILE DIN CILRGIUJ Itx-Cizerîs îngrozitoare «Solidaritatea» din Giurgiu povestește următoarea întâmplare sfâșietor de dureroasă a unor doui nenorociți tineri, care au murit fără de a găsi în lume, vre un ajutor. Iată faptul: Alăturea cu șoseaua călei ferate, la o mică distanță de cantonul No. 1, s’au găsit, zăcând într’un sac de sânge, doi indivizi, după îmbrăcăminte străini. Dându-se de știre autorității, d. procuror Scorțeanu s’a transportat de îndată la fața locului și a gconstatat că acei indivizi, și-ar fi curmat singuri viața, prin mijlocirea unor pistole vechi ce purtau cu dânșii, și că,ei se numesc: Ludvic Carol Clapca, iar cel l’alt Nicolas August, ambii polonezi din Lemberg, Galiția. Cel d’intuiti nu era mai mare de 18 ani, iar cel de al doilea de aproape 24 ani, judecând după hârtiele ce s’au găsit la dânșii. Această nenorocire a produs cea mai penibelă impresiune în Giurgiu. Se mai zice că dacă acești nenorociți tineri ar fi fost ajutați la timp de compatrioții lor la care s’au adresat expunându-le starea desperată, puteai fi scăpați. Asupra lor nu s’a găsit decât 15 b. și o bucată de pâine. Cauza sinucidere după toate probabilitățile n’a putut să fie decât cea mai extremă mizerie. -------............................................. ....... Jóul. 10 (22) iunie 1993. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Ibi lucrător ceresc. — Ziarul Rupao din Changai dă descripțiunea serbărilor Agriculture, în timpul cărora împăratul Chinei lucrează o țarină. In acest an serbările au reușit forte strălucitor. Drumurile pe cari cortegiul imperial trebui să treacă, au fost splendite înfrumusețate. De dimineață foarte devreme, împăratul însoțit de o numeroasă suită, eși din palatul său spre a se duce la țarina, unde fălfăiau o mulțime de bandrițe. In centrul țarinei steteau curtezanii, îmbrăcați cu haine strălucitoare, iar de jur împrejur o mulțime de țărani cari țineau în mână diferite instrumente oratorii. Taurii înjugați la plug, erau acoperiți cu câte un vestmânt de mătase galbenă, care este culoarea imperială. Fiul cerului, conduse plugul în jurul acelei țarini: la spatele lui, ceilalți demnitari ai statului chinezesc semănau grâul. După împărat imediat veniau 3 principi , apoi 9 curtezani și în fine toată gloata demnitarilor. La întoarcere, cortegiul imperial a fost tot ca și la ducere. Tributul umii vecocipedisi.—Un lucrător din Basilia (America) după ce a înghițit o serie de băuturi alcoolice, se apucă într’una din serile trecute să arate prietenilor săi puterea sa de biciclist, încălecat pe un cal de oțel omul nostru ’și arăta forța sa, când lovi pe unul din prietenii săi și T trânti la pământ, el însuși fu răsturnat dar nu ’și făcu nici un rău. Cel l’alt din contra avu umărul stîng sfărîmat și antebrațul rupt în așa chip încât va trebui să stea în pat timp de mai multe zile. Rănitul deschise acțiune judiciară cerând amendă imprudentului veloceman. Și acest din urmă fu condamnat de tribunalul din Basilia să plătească 600 lei daune interese victimei sale. Cele două părți, prin motive opuse, nu se mulțumiră de această sentință și recurseră în apel. Curtea de Apel ridică amendă la 750 de lei. Astfel că imprudentul biciclist cu cheltulețe de proceduri și de avocat,, va trebui să plătească peste o mie de lei plimbarea sa nenorocoasă cu velocipedul, expoziția din Chicago. Acum câteva zile, se observau că lipseau 28 de bucăți, în valoare de 125000 fr. Niște hoți dibaci furaseră acele broderii.—Ei n’au putut să fie încă prinși. 8 Germania.—Și noi am dat știrea că orașul Selieindemuhl din Prusia era în primejdie să se prăbușească în urma unei inundații pricinuite de un puț arteriali în construcție. Un inginer din Berlin a izbutit să capteze apele așa că orice primejdie e înlăturată. Totuși vor trebui să se dărâme vre-o 30 de case. * In urma succeselor opozanților în Alsacia, s-a dat ordine ca să se păzească strasnic granițele dinspre Franța. Se crede că se va proclama din nou starea de asediu din provinciile anexate. 18 Austro Ungaria.Se scrie din Salsburg că pulberăria din Glasenbach a fost aruncată în aer. Au fost o sumă de morți și de răniți. Se crede că anarhiștii ar fi autorii crimei. * La alegerile comunale din Triest, țară italiană sub dominația austriacă, au izbutit candidații italieni. Și bolnavii și infirmii au participat la vot, fiind duși pe darg în Anglia.E lucru aproape sigur că se va încheia, între guvernul englez și cel al Statelor Unite o convenție prin care orice conflict între cele două puteri să se rezolve prin arbitragiu. O furtună violentă a izbucnit la New Narket, în Irlanda. Trăsnetul a omorît doi cai și a pârlit pe vizitiu. Mai multe case au fost deteriorate de furtună.n Turcia.—Poarta lucrează la un proiect pentru micșorarea guvernămintelor (pașalîcuri), înlocuindu-se administratorii militari prin civili și supuindu-i unui control mai mare. Ei Rusia. O Mare emoție a produs în aristocrația rusă moartea grabnică a prințului Alexandru Lubomirski, care se dusese la Societatea generală ca să, i se achite niște cupoane de rentă. Pe când impiegatul număra banii prințului, acesta căzu deodată mort. Prințul, în vîrstă de 91 ani, era gentilom de onoare la curtea Rusiei. * De la zi întâizi de Iunie, limba rusească în provinciile baltice, unde sunt mai mulți germani, e impusă în interiorul școlilor. Copiii cari ar scăpa o vorbă germană vor fi greu pedepsiți. ȘTIRI PRIN POSTA 0 Franța. — In urma asasinării instructorului militar francez la Grossurin, în Cammen (Indochina), consulul francez la Bangkok a declarat că nu mai primește în audiență pe regele Siamului. Amiralul Human, cu escadra franceză, a sosit la Bangkok, venind din Saigon. * Am dat știre despre un mare furt de la Societatea generală din Paris, încasatorul Marty, fugise cu 230.000 fr. Dar, nu se dusese departe, îmbrăcat cu alte haine, el se plimbă liniștit prin Paris, până ce putu să fugă la Luxemburg, unde a fost prins. La dînsul s’a găsit o sumă de 172.000 franci. n Italia. La Campobasso (Napoli), s’a desfășurat o dramă îngrozitoare. Ernesto Belfiori, mare proprietar, într’un acces de nebunie a ucis cu revolverul pe tatăl său, pe mama sa și pe fru scr, de 10 ani numai. Pe nevastă a rănit-o grea și pe un copil de 8 ani de asemenea. Apoi și-a zburat creerii. Gelozia ar fi pricina acestei drame. Regina Margareta a Italiei trimisese niște broderii vechi, de mare preț, la ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Intr’una din zilele trecute doctoranzii de la facultatea de medicină din New York au dat un banchet, foarte excentric. " "I., Ei au aranjat o masă mare cu mâncări și cu băuturi alăturea cu sala de’ disecție. Pentru ca serbarea să fie mai cu «vîrf»! ei au așezat în capul mesei în locul de onoare o mare căpățînă de om" în lăuntrul căreia au pus o lumină. Pe un alt scaun au pus un schelet, pe care l-au îmbrăcat în toată regula cu ghete de lac, cu pantaloni, cămașă călcată, vestă și jachetă iar în mână i-au pus o halbă cu bere. — De ce să nu ia și el parte la banchet, ziceau tinerii excentrici. Aceștia au băut berea și șampania din căpățâni de oameni (bine înțeles uscate și desinfectate), pe cari le ciocneau ca paharele. . De jur împrejurul sale se aflai schelete și semne cabalistice. Doctoranzii însă sorbeai cu lăcomie din căpățâni, fără să le pese de nimenea. . . Se spune, că ei s’au îmbătat cu toții pe urmă au chemat musică și au început să joace valsuri și polcé. In loc însă de femei a luat fiecare câte un schelete și așa au jucat. Banchetul macabru a ținut 5 ceasuri. Tinerii s’au dus apoi fiecare acasă și s’au culcat, iar a doua zi toți se mândreau cu petrecerea aceia excentrică. 50 ONOAREA RÁPITA Mare roman de senzație PARTEA ÎNTÂIA XIX Sermana Rosetta! Li se spuse că tânăra pereche se dusese să facă o preumblare prin pădure și că trebuia să se întoarcă în curând. D-na Lepailleux preferă să se ducă să’î întâmpine. — Miserabile ! strigă moașa zărind pe răpitor. Și fără altă explicație , sări în gât. O scenă grozavă avu atunci loc. Mama, beată de furie se agățase cu brațele ei robuste de corpul tânărului. I apucase getul ca într’un clește și cu toata resistența lui desperată, îl sugruma scuturându’l ca pe o sdreanță, scuipăndu’l în obraz. Blanșa și Rosetta se aruncaseră în zadar între ei. In zadar se încercară să smulgă victima dintre degetele osoase ale bătrânei. Ele scoteau țipete desperate, chemând ajutor. — Mamă, mamă! se ruga Rosetta... Fie-ți milă !... Iartă-ne!... — Te rog, d-nă Lepailleux, linișteștete... striga. Blanșa. Lupta continuă, neomenească, îngrozitoare... Moașa nu auzea nimic. Amândouă alunecați pe iarba umedă de brumă și fără a băga de seamă, se apropiau de Sena, încă câțiva pași, și amândouă ar fi căzut în fluviu... — Mamă, mamă strigă Rosetta... apa ! apa !... — Apa!... Ei bine ! O să’l înec cum se îneacă un câine râios!... strigă bătrâna. Intr’adevér ea dădu brânci mizerabilului și’l aruncă jos de pe țărm. — Mamă !... L’ai omorît!... Arthur !... Rosetta se aruncă după amantul ei. Blanșa din fericire putu să o reție. D-na Lepailleux, speriată de faptul ei, rămase nemișcată, mută și tremurătoare la ideia crimei ce săvârșise. Totuși Blanșa care, de pe locul unde se afla nu putea vedea țărmul, nu auzise zgomotul căzăturii unui corp în apă. O întâmplare scăpase viața tânărului. El se putuse agăța în ultimul moment de un țăruș destinat pentru oprirea plutelor de pe Sena. — E scăpat! exclamă Rosetta cu un strigăt de bucurie, pe când bătrâna mamă căzu plângând în brațele Blanșei. — Ah ! mamă!... strigă Rosetta în glasul înecat de plâns, iartă-mă!... iarta-mă!.... «Numai eu sunt culpabilă!... N iubesc !.. «Aflând refuzul tou la căsătoria noastră, am perdut capul... ..Ü Tam hotărît să fugă cu mine... Nu voia, îți jur !... «Acum sunt femeia lui în fața lui D-zeu! Fie’ți milă !... D-na Lepailleux nu răspunse. Recăzând în tăcerea ei furioasă care pe drum speriase atât de mult pe Blanșa, ea asculta trista noutate. Așadar greșala era ireparabilă. Copila ei era perdută, dezonorată. Rosetta ei era mânjită pentru totdeauna. Lacrimile îi inundau acum obrazul. •— Vino! zei?e ea Rosette!— Mamă! făcu aceasta ezitând și întinzând brațul spre Norbert. Dar el! — Dar mama ta?... O vei lăsa singură, părăsită, murind de durere și de rușine în casa pustie ? — Nu, nu! strigă copila cu inima sfâșiată de remușcări... Vin cu tine, mamă!... Ele apucară pe drumul spre Samais. O tăcere adâncă domnea în aleea singuratică umbrită de stejari. Atunci pe nesimțite, pe când Rosetta cerea ertare pentru dânsa și pentru acela pe care-l iubea, bătrâna mamă se liniști puțin câte puțin. Regăsise pe fiica ei, mânjită ce e drept, dar meritând tocmai pentru asta mai multă milă, mai mult ajutor, mai multă iubire. — Dacă iubește într’adevăr pe omul ăsta, se gândi ea... am oare dreptul de a mă opune la fericirea lor? Tocmai în acest moment, Blanșa de asemenea murmură. — Dacă se iubesc, d-nă Lepailleux... O trăsură goală trecu în direcția spre Fontainebleau. — Poți să ne duci la gară? întrebă moașa pe birjar. — Negreșit, doamnelor. — Urcă-te, domnișoară Blanșa!... Și tu, Rosetta, urcă-te... — Atunci mamă, ne întoarcem? — La Paris!... Da!... Rosetta întoarse capul spre satul perdut în intufterec. — Dar el, mamă?... — T vei scrie mâine, să vie să-mi vorbească... — Atunci, într’adevăr... murmură Rosetta, cu inima inundată de bucurie...« consimți... la căsătoria noastră?... — Trebuie!... murmură d-na Lepailleux cu un glas răgușit. Rosetta scoase un strigăt de bucurie. — Oh!... îți mulțumesc, mamă, îți mulțumesc!... îmi vei fi dăruit fericirea! Și a căzu în brațele bătrânei, care între lacrimi murmură. — De ar fi numai așa, copila mea. (Va urma).