Universul, iunie 1893 (Anul 11, nr. 127-152)

1893-06-11 / nr. 136

Universul No. 136.Vineri, 11 (23) Iunie 1993. Apa minerală de BOSSZEK Pentru excelentele sale proprietăți a primit la expoziția universală din Viena diploma de distincțiune și la expoziția din Paris medalia de argint. Multe autorități medicale au recunos­­ut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diver­se cazuri. Prin gustul său cel plăcut și bogatul conținut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutura plăcută și răcoritoare, superi­oară altor ape minerale. Depoul general pentru capitală la d. Vasile Crețoiu, str. Covaci No. 17. In Pitești, la d. Eftimie lenesen. In Ploești, la d-nii Frați Stan­escu. In Giurgiu, la d-nii Dapontos & Piaar ®.­tidis. In Craiova, la d-nii Saita Sa în­­aiE Chensky și în Brăila la d-nii Cf­ Molondae.­­ 377—2 (Sor­v^Iss) MARE depozit da FĂLIRII­Ea pentru Bărbați și Copii && *Se Ia lei 1.90 Ia Bel 0.50 tsiaeata La administrația ziarului «Universul», strada Brezoianu No. 11, a sosit un mare transport de pălării Jason Ultima modă, cari se vend cu următoarele prețuri: Pălării moi pentru­­ vară Lei 1.S0 Pălării moi ultima modă « 3.00 Pălăria moi ultima modă « 4.50 Pălăria tari (uit. modă) « 5.50­­ Pălăaria tari (uit. modă) « 6.50 Pălăria roșii, verzi și al­bastre pentru copii « 2.50 Pălării marinar pentru copii « 3.00 Pălăriile sunt d­e culoare neagră maron, gri, beige și tabac. Nici cu 50 la sută mai scump, nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara. Vindem­eftin, ca să aducem serviciu pu­blicului nostru cititor. Dr. Ernic Lemp&rt MBÎIMC DEMTIHT Post co-asistent la Institutul ÍLeiftiM* al Universității din Berlin s’a stabilit Bulevardul Elisabeths 121 lângă oficiul fratelui s­ău UD-r-ul LEMPAST 576 (4) Toate cele de ficat, stomac și inimă AMAR Iitial al doctorului W. SIJRBON Aprobat de Comisia superioară din România Afară că vindecă gălbinarea, atacurile de venin, colica epatică, tumorile la ficat, inflamațiunea splinei, încuiarea de tranjă, disenterie, gastritele catarale, indigestiunile și ne­pofta de mâncare, durerile de stomac, durerile de cap, boalele ute­rine, încetarea pericolului, pericd puțin și întârziat, pericdul cu durere, panglică, slăbirea vederei, provenind din alterația sângelui și ficatului, ne­­vrosele, palpitație de inimă și idiopsia. Amarul Indian este și­­ cel mai bun curățitor al sângelui stricat, în urma boalelor ficatului sau ale­ efectelor de microbi și miasme palustre (băltoase). ggff Placomil­lei 3 1g^! Sute­le certificate de persoane vindecate din România sunt la dispoziția publicului. Adevărat Amar indian se află de vânzare la Drogheria „Centrală“ Mihail Stoenescu, farmacist, Str. Academiei No. 2, București, care îl trimete și în ori­ce parte din țară. — Adevăratul Amar Indian va avea instrucție în limba română și va purta ștampila adivi ziarului „Universul“. Acest medicament daca nu va avea instrucțiunea cu ștampila ziarului „Universul“ se va considera ca falsificat, prin urmare nu se garantează efectul lui Coroșoviile inundațiilor !n Hasi Dăm după «Evenimentul» din Iași, o descriere a nenorocirilor provocate de inundații în acel județ. Credem că numai citirea rândurilor de mai jos va îndemna pe om­ și cine ca să contribue la alinarea suferințelor celor înecați.—Cităm: In comuna Golăești. — In această co­mună, (plasa Braniștea) pe cât am pu­tut afla de la victimele din comuna Podu­ Jijiei se află sub apă următoarele co­­tune: Branu, Petrești, Medeleni, Chi­­sărici, Lăzăreni și Podu-Jijiei. Despre această din urmă cotună, dăm tote de­taliile, despre cele­lalte ni s’a spus că și pe acolo «se aude» că-i tot așa. In cotuna Podul­ Jijiei. — Duminecă 30 Maiü, pe la toacă, pe când sătenii din această cotună, alarmați de uriașa creș­tere a Prutului și Jijiei, care și-au unit ‘ apele, se duseră la iazul cotunei să ca­ute a opri năvălirea din acea parte, după vre-o jum. de ceas, se vezură a­­pucațî pe la spate de apă și d’abea a­ui­­ putut câți­va să se repează pe la case,­­ unii deja cu luntre, și să’și scape ne­vestele, copiii și puțină făină de popu­­șoi. Apele au năvălit cu o furie înspăi­mântătoare și numai câți­va dintre să­ ș­teni au putut să’și scoată ceva d’ale­­ gure­i și vitele mari; porcii însă și toate­­ păsările s’ah înecat. Retragerea sătenilor.­­ Văzând că apa­­ înaintează, acoperă toate holdele, co­prinde casele, suindu-se până la pod, sătenii s’au retras în pripă pe un deal­­ al cotunei, unde se află și sudatul lor. Acolo erau­ la adăpostul apelor. Inse­rase și din deal nu se mai vedea de de­cât o mare întinsă de apă, nici un acoperiș sub urmă din locuințele, în vălătuci, acoperite cu stuh, nu se mai zărea. Duminecă spre luni ah noptat pe suhat dinpreună cu vitele. Sătenii în Iași.— Dimineață, ah venit în orașul nostru la vre o 50 de țârani din această comună, Podul Jijiei. Parte s’au dus să-și facă o hârtie în care spu­neau­ că cotuna lor e perdută, nimic nu rămas, casele duse de apă, porcii, păse­­­­rile, tot ce aveau­ în case, tot ah perdut, ajutor n’au­ avut de­cât o singură pane. La Stâncă. — La Stânca, moșia d-nei Roznovanu, după informațiile ce căpă­tăm de la un martor ocular se află azi ca la 1400 săteni refugiați din comu­nele plasei Turia și toată întinderea de la Țiganaș până la Sculeni. Cel mai mulți au venit cu luntre făcute din uși. Apele au ajuns la o înălțime de 3 metri de­asupra șoselelor. Un tablo.Uoribil.­­Locuitorii din Stânca aflători pe malul Jijiei cu căngile au zărit ceva plutind pe valurile, care fu­­­­rioase­se succedat­ cu o repeziciune e­­normă. Nu-șî puteam da seamă ce e. Arunc căngile și reușesc a trage la mal. Era o mică albiuță, în care sta culcat un copilaș de câte­va luni, ținând între dinții încleștați gurguiul țâței mamei lui, ce atârna de albie. Mama, cu pu­terea ce ți-o dă moartea, se ținea cu manele de albiuță; de poalele fustei el se ținea în dreapta și în stânga, cu degetele sgârcite încurcate în cizul fustei, doi copii mai mărișori. Patru suflete moarte, care au produs o adevărată consternație în populația Stânca și între sătenii refugiați, mișcare și vor merge cu aceeași iuțeală ca­­ și concurenții, ast­fel în­cât specta­torii vor putea urmări admirabil toate peripețiile luptei. Până acum în curse, nu erau­ de­cât jockey expuși la accidente; prin acest mijloc, cel puțin, se va ajunge la o dreaptă egalitate în șansele de a alerga. După cum citim din când în când : «Tribune dărâmate, numeroase victime», grație invenției inginerului american vom putea citi câte­odată: «Tribune deraiate», etc. Nu așa că e frumos și plăcut ? —. — se vindecă întrebuințându-se: DE ÎNCHIRIAT n“ bună locuință, compusă din un coridor un antreu­, un salon, 4 odăi, o buci­tărie și o pivniță. Iar alăturea sunt­­ lipite alte done odăi separate, care s închiriază pentru oare­care comerț. Adresa : d. N. Dorojan, Cherestegii No. 61. 662—(1). O CUGETARE PE ZI Numai de frică per statele. ___------------------------------------------—­ BAIATUL ȘI SERVITOAREA In dimineața trecută—scrie o abonată a unui ziar vienez — mă deșteaptă din somn pe la orele 6 dimineața băiatul meu­ Conrad, în versti de 5 ani și mă întreabă foarte serios ce fel de vreme e afară. El m’a chinuit atât de mult în­cât am fost silită să mă scol și să mă uit pe fereastră. I-am spus că cerul o îno­­tat și o să plouă toată ziua. Băiatul a­­ început să clătine nedumerit din cap. I — E vreme rea sah bună? mă în­­­­trebă el peste câte­va momente. — Rea, răspunsei­eu­. I Băiatul se înveseli foarte mult, sări : din pat și intră repede în odaia de a­­lăturea. Trec vre­o 5 minute și aud o ceartă serioasă între servitoarea Ana, care scu­tura și între micul Conrad, care se pă­rea supărat peste măsură. Eh știam bine că Conrad iubea pe servitoare și se purta bine cu ea; cearta lor mă intri­gase cu atât mai mult, cu cât îl au­zisem strigând de mai multe ori. ! — Mincinoase ! mincinoase! — Chem numai­de­cât pe Conrad și-l întreb, ce s’a întâmplat. Băiatul, foarte supărat îmi spune: — Ana a zis, că dacă duminecă va fi vreme rea și nu poate să se ducă la plimbare cu mirele ei se spânzură.... și acum nu vrea să se spânzure....și vre­mea e rea.... chiar tu ai zis aceasta.... Mi-a­ trebuit mult timp să liniștesc băiatul, care iubea cu atâta fanatism adevărul. DESCOPERIREA ZI­LEI Hipodrom de un n­od soi.— Ziarele de sport americane anunță că o societate s’a creat la Maison spre a construi un hipodrom de un nod soul și al cărui­­ plan a fost imaginat de curând de un­­ inginer din New­ York.­­ După acest plan hipodromul se va­­ compune dintr’o lungă alee în linie dreaptă și de fie­care parte a aleei se vor găsi tribune făcute pe șine. Aceste tribune vor putea primi 5000 de persoane. In momentul plecărei cailor în această cursă, aceste tribune se vor pune în — 2 —­­ LUCRURI DIN TOATA LUMEA O viață bine întrebuințată.—Mai zi­lele trecute în Cristiania, un agent de poliție arestă ca un om pe când el se încerca să sfărâme o poartă spre a pu­tea pătrunde înăuntru. Arestatul probă că este un anume Carol Johnson. Dar poliția­­ cunoaște de multă vreme și sub vre­o trei sau patru alte nume. Johnson care are 48 de ani a petre­cut 35 din el în închisoare, începând de la 10 ani meseria de pungaș de bu­zunar și crescând din ce în ce cu cât înainta în vârstă. De această dată însă, interesantul per­sonagiu scăpă cu o simplei închisoare de prevenție căci judecătorul negăsind îndestulătoare probele o lasă în liberta­te. Polițiștii însă, pe când o lăsară în libertate îi ziseră : »La revedere în curând, Odaia în ca­re vei fi găzduit este gata!» Rândaș fericit. — Nu este un lucru așa de straniu ca un rândaș să ia în căsătorie pe stăpâna lui și mai cu semit când stăpâna lui este fata unui deputat și archi-misionar și mai cu seamă când acest lucru s’a petrecut în America se înțelege foarte ușor. Ziarele din New-York au vorbit forte mult de acest lucru. Familia Legnard una din cele mai de frunte din statul Illinois, avea în ser­viciul sc ii în calitate de rândaș pe un anume Carol Wasser. Dar se vede că acestuia i-a plăcut mai bine să facă curte fetei stăpînului său de­cât să îngrijească de caii ce ’i fuseseră încredințați. Și se pare că miss Augusta, fiica lui Leonard, nu a rămas indiferentă la pro­punerile amoroase ale servitorului ei. Atât este adevărat că, fără știrea ni­mănui cel două porumbel fugiră într’o bună dimineață. Și bunul tată, în loc de a se înfuria și de ași blestema copila, o căută, o a­­duse îndărăt în casa părintească și o dădu de nevastă și în fața legei, căci în fața lui Dumnezeu­ el se cununaseră, rîndașului șeic pe care acum l-a pus în fruntea unei case industriale ce el are în Chicago. ZE3I JZ. Mama.— Bine Marioiră, am văzut că te-a sărutat tînerul profesor de limba franceză. De ce dracu nu i-am spus, că e obraznic și că nu se cuvine. Fata.— De, dragă mamă, i-aș fi spus, dar nu știu franțuzeșce. Riazan că un cartier întreg al acestui oraș a ars cu desăvârșire. * Din Varșovia au fost porniți din închisoarea centrală 175 de condamnații spre Siberia. 35 sunt femei și 40 copii;; restul bărbați. 60 dintre bărbați și fe­­mei, sunt condamnați la muncă silnică, iar cel­ la alți la simplă deportare. ® Turcia.—Procesul răsculaților Ar­meni din Angora s’a terminat. Dintre 56 de acuzați, 17 au fost condamnați la moarte, între ei se află Thonmajan și Kayayan, profesori la seminarul din Marsovan ; alți 6 au­ fost condamnați la 15 ani de închisoare; între ei se află preotul protestant din Gimeric; 18 au­ fost condamnați la închisoare de la 7—10 ani iar 15 am fost achitat­. > ȘTIRI PRIN POSTA , Franța.—E vorba ca să se constru­iască, sub președința d­ M Clémenceau, un nou partid radical, care să lucreze pentru răsturnarea stării actuale de lu­cruri. Partida nou constituită va avea un caracter curat anti-semit. * In urma unei teribile explozii un vapor de războiui francez a fost asvîrlit în aer lângă Nigama. In urma explo­ziei (de gaz) s’a aprins un sat situat lângă țărm. 60 de case au ars; 17 per­soane au pierit.­­ Italia. — Consiliul superior de co­merț lucrează la alcătuirea unei legi, prin care să se dea producătorilor ita­lieni, avantagii pentru export.­­ Vaticanul a început să facă propa­gandă, în Italia s’a lipit pe strade un manifest, prin care cetățenii sunt rugați să-și aducă aminte de biserică.­­ Germania. — «Berliner Tagblatt» primește știrea din Rotterdam că a­­proape de insula Walcheren a fost trăs­nită o barcă de pescari în care se aflau 11 oameni. Toți 11 au murit pe loc.­­ O doamnă care rămăsese văduvă de câte­va săptămâni, se îndatorase către bărbatul său după moarte, ca să depu­nă în urna electorală un buletin în fa­voarea candidatului catolic, biroul a fost nevoit să trimeată pe executoarea tes­tamentară să-și caute de alte treburi.­a Austr­o-Ungaria.­Tinerii cehi au făcut la Braga o demonstrație violentă contra germanilor. Ei s’au oprit înain­tea casihului ceh și au spart ferestrele cu pietre. Câțiva polițiști cari interve­niseră­­ au fost loviți cu pietre. Demon­strațiile s’ami repetat înaintea statue­­lui lung matm. S’au făcut numeroase ares­tări. * Un ziar vienez, află că în Septembre viitor se vor întâlni la Ischl împăratul Franz-Iosif cu Wilhelm II al Germaniei și cu Țarul Rusiei. Cu ocazia aceasta se va încheia un nou contract de ofen­sivă și defensivă al Triplei Alianțe. ® Anglia—Ia­portul Liverpoolului s’a cufundat vaporul »Mirelle, venind de la Filadelfia, încărcat cu bumbac. Vapo­rul s’a ciocnit de vaporul German «Her­bert» ; 3 pasageri s’au­ înecat. Pagubele se urcă la 120,000 de fr. * Camera comunelor a primit cu u­­nanimitate propunerea de a face de­mersuri pentru constituirea unei fede­­rațiuni anglo-americane. Scopul acesteia va fi stabilirea unui arbitragiu în toate­­ conflictele comerciale sau politice.­­ D. Gladstone ține mult la ideia a­­­­ceasta și crede, că ast­fel va reuși să stîrpească ideile răsboinice. El Rusia.—In anul acesta incendiile sunt foarte dese în Rusia. Se scrie din Monhileff, că orașul Ceaussy a fost cu­­ desăvârșire distrus de foc; incendiul a­­ ținut 2 zile; 2000 de case au devenit­­ prada flăcărilor, au murit o mulțime­­ de oameni. De altă parte se anunță din ÎNȘELAT de un MUZICANT Un ziar din Budapesta scrie următoa­rele : Intr’una din zilele trecute, locuitorul Iosif Huszar face cunoștință într’un birt cu un individ numit Anton Lebeda. Ei au început să bea la­olaltă și din vorbă; în vorbă Lebeda spune noului său pri­eten, că el cunoaște un domn, care se ocupă cu fabricarea de bani falși de hârtie. Pe lângă aceia îl asigură falsi­ficatorul își vinde banii foarte ieftin. — Pentru o sută de hârtii de câte un fiorin—zicea Lebeda—el dă bucuros 300 de hârtii falsificate. — Dacă așa—zise Huszar, care voia, să se îmbogățească repede—haide la el.! —­ Bine, azi pe la orele 4 p. m. iaț­j bani, vino tot aici și după aceea vom merge să ne întâlnim cu domnul acela. Dute și adu bani. Huszar s’a dus acasă, de unde a luat 300 de fiorini și apoi s’a dus, la ora indicată la birtul acela, s’a întâlnit din Lebeda și amândoi au pornit în spre­ bărăcile spitalului, unde s’ah întâlnit" cu domnul acela. Acesta arată câte­va bilete falsificate­­pe care Huszar le-a aflat perfect de bine­ reușite. Străinul părea măgulit și vesel­ văzând că i se recunoaște meritul fal­sificăriei. Huszar scoate cei 300 de fiorini și’* dă, In momentul însă când aștepta să primească banii falsificați sare dintr’o ascunzătoare un agent secret (cel pu­țin așa credea Huszár) apucă pe străin de guler și strigând în acelaș timp : — In sfârșit te-am prins falsificator, în­­drăsneț ce ești­­ haide repede la poliție! Străinul a pornit repede cu presu­pusul polițist șorp, poliție. Huszar, vesel, că n’a fost înhățat și el a apucat’o la fugă împreună cu prie­tenul său Lebeda. Ei s’au­ despărțit în­­tr’o stradă. A doua zi însă Huszar a început să bănuiască, că a fost victima unei hoții îndrăznețe și s’a dus de a denunțat lu­crul poliției. Acolo i s’au arătat ’ toate­ fotografiile și spre marea lui mirare veche, că «străinul cu bancnotele false» nu era alt­cine­va de­cât muzicantul ves­tit Kisker, care în «orele libere» se deghi­za și împreună cu câți­va agenți ai lui trăgea în chipul acesta pe sfoară pe oa­meni. Chiar și presupusul polițist era un tovarăș. Din ancheta făcută s-a dovedit, că Kisker e un falsificator isteț și bancno­tele fabricate de el simt foarte bine reușite. Acum el cântă din vioară la arest, iar Huszar a rămas păcălit cum se cada Cât despre Lebeda—acesta a di­spars­, și nu i s-a mai dat de urmă până acum. Sfârșitul tragic al unui doctor Se anunță din Saint Paul (Minnesota) că mai multe trupe de soldați au fost trimise în contra tulburărilor indiene din Leed­ Lake, unde așa numiții «Pie­ile Roșii» au săvârșit un act rar de săl­băticie, a cărui victimă a fost doctorul Walker. Doctorul acesta se dusese la o vână­­toare de veverițe. Observând un ast­fel ONOAREA RĂPITĂ Mare roman de senzație PARTEA ÎNTÂIA XX Un portret de copilă Evenimentele ce povestirăm mai sus cititorilor noștri, cu toată importanța lor, nu distraseră nici un moment pe pranșa de la ideea care i preocupa mereu sufletul și inima. Nu era zi, ceas, minută în care tâ­năra femee să nu se gândească la fiica ei. Dar cum își promisese, cum jurase amantului ei, Branșa suferia cu curagiu­ j separația silită la care singură consim­­țise. Afară de rare hazarduri ca acele când d-na Thévenin adusese copila la maga­zin, treceau luni de zile fără ca Branșa sa aibă din nou bucuria de a o revedea. Singura mângâere ce-i rămăsese era de a vorbi de densa în fie­care zi. Dimineața, îndată ce sosea la magazin, Carol Thévenin străbătea saloanele, ate­lierele, pentru a da ordine și a asculta observațiile lucrătoarelor. Atunci simțea, îndată ce intra, privi­rile îngrijite ale metresei sale urmărin­­du-l din sală în sală. El o liniștea printr’un semn neob­servat și printr’un zîmbet, apoi sub un pretext oare­care se apropia de dânsa și încet îl șoptia câte­va vorbe. — Margareta a petrecut o noapte bună, dar aseară a fost greu­ să o a­­dormim. Hermania a trebuit să rămâe peste o jumătate de ceas lângă dânsa și să-i cânte cântece de leagăn. Blanșa, satisfăcută, se depărta, cu i­­nima plină de bucurie pentru toată ziua. Câte­odată se întâmplau­ evenimente mari: îndată ce Carol intra, Blanșa observa obrazul lui strălucitor de bucurie. Se prefăcea dinadins că nu se poate apropia de dânsa. Ea ghicea vre­ o noutate bună despre copilă. — Ce s’a întâmplat? întrebai! ochii ei rugători. — Lucru mare! răspundea el zîm­­bind. Dar nu e timp acuma să’ți po­vestesc totul... O să afli noutatatea astă seară. Și seara, în micul apartament din strada Fénelon, el povestea metresei sale că Branșa avea deja un dinte. Aseară, la Pussy, faptul acesta a fost observat. Toată casa a fost chemată pentru­ a constata că pe gingia tranda­firie a copilei apăruse o pată albă. Cu degetul se putea simți foarte bine vârful dintelui! Bianșa avea lacrimile în ochi, lacrimi de bucurie și de asemenea de durere. Câte o dată, avea fericiri și mai mari. — Mâine duminecă, dacă va fi vre­mea frumoasă, ”î zicea Carol. Hermania se va duce la Bois de Boulogne și va petrece o parte a zilei pe insulă împre­ună cu copila. Atunci tînăra femee făcea toată ziua fel de fel de­ planuri cum să -și vază copila, ș A doua zi de dimineață ea se îmbrăca și imediat după dejun alerga la Passy pentru a pândi în apropiere de hotelul Thévenin. In curând poarta hotelul se deschidea. Branșa ascunsă în dosul unui vom vedea echipagiul eșind încet pe șosea. Arunca atunci o privire lacomă asu­pra persoanelor din trăsură. Margareta se afla în brațele doicei al­­saciane. O umbrelă trandafirie ce i se ținea peste cap colora cu o umbră dulce o­­brăjorul ei rumen. Pentru sărmana mamă, aceasta era o apariție cerească. Rămânea acolo, în­țepenită pe loc, simțind că inima i se oprește în piept, pe când caii se de­părtau­ în trap. Atunci, săria într-o trăsură și se lăsa să fie condusă spre Bois de Boulogne. Asista, fără a se uita măcar la defila­rea echipajelor aristocratice. Puțin­i păsa. Nu aștepta de­cât trăsura lui Thévenin. In sfârșit trăsura se apropie, se oprea. Valetul se cobora iute și deschidea portiera. Hermania se cobora întâi șl, luă copila din brațele alsacianei, o sărută cu foc, apoi o întindea iar doicii. Branșa le urma luând precauțiuni ne­sfârșite pentru a nu fi zărită de d­na Thevenin. Ori­cum creștea scumpa el Margareta! Cum se făcea frumoasă! Pe insulă, departe de inoportuni, în tăcerea pomilor înalți, copila se târa pe iarbă, pe când Hermania cu câte­va cu­noscute, vorbia veghiând mereu asupra fetiței. Apoi, la primul strigăt ce scotea a­­dorata copilă, mama alerga, o luă ’I în<­tindea senul ei umflat de lapte, și com­pilita adormia continuând în somn mișcarea micilor ei buze, ca și cum ai suge încă. Câte bucurii amare simția Blanșa în aceste ceasuri bine­cuvântate. Câte lacrămi înghiția! Și câte zâmbee te începute se prefăceau de­odată în of­ tarî! Apoi reflexia se întorcea. Ceea ce dorea atât de mult îl se înplii­nise. Fiica ei era înconjurată de lux și de bogăție, frumoasă, bogată și iubită!... Viitorul se întindea în partea ei străluc­­citoare și plin de sere... (Va urma).

Next