Universul, august 1893 (Anul 11, nr. 180-205)
1893-08-05 / nr. 183
ANUL XI. — No. 183 Jeur, 5 (17) August 1898 „UNIVERSUL POLITIC“ deschide un nou abonament cu IN PIEI EXTUDIDIBIlI cu începere de la 15 August w—+ 1§©$ t-IV“ Pentru 3 luni *® ® In Capitală, let 6.00.—In județe, let 8.60 PREMII 1 frumos tablou colorat »Mignon» sau «Carmen» de renumitul pictor italian Fontana, mărimea : 71 centimetre înălțime și 43 centimetre lățime. — Originalele acestor tablouri s’au vîndut cu 30 mii lei. — In loc de tablourile de mai sus putem da portretele colorate ale defuncților I. C. Bratianu sau Vasile Alexandri. Aceste portrete, lucrate într-un mare stabiliment oeografic din Berlin, sunt atâta de bine executate încât nu este nici o deosebire cu un portret care ar costa 500 lei. In loc de un tableut sau de un portret putem da următoarele obiecte : 1 brățară aurită sau argintată, 1 ac de cravată, ultima noutate, și o pereche de nasturi auriți pentru manșete. In loc de brățări putem da o frumoasă broșă pentru dame. 2 volume din romanele nostre. BW* Porti<u 6 luni In Capitală let 12,60—In județe let 16.60 PREMII Unul din tablourile sau 1 din portretele de mai sus. 1 frumoasă broșă pentru dame, ultima noutate. 1 notes perpetue. 1 pereche nasturi auriu pentru manșete . 1 frumos ac de cravată ultima noutate. 4 volume din romanele noastre. Pentru 1 ît In Capitală, loi 27.10.—In județe, let 35.10 PREMII 3 tablouri, adică: Mignon, Carmen și Timpul trandafirilor. Acest din urmă tablou este al renumitului pictor german Thumann și este în mărime de: 88 centimetre înălțime și 64 centimetre lățime. Originalul acestui tablou s'a vîndut cu 35 mii lei. In loc de două din aceste tablouri putem da portretele colorate ale lui I. C. Bratianu și V. Alexandri. O frumoasă perie pentru mustăți. 1 frumos termometru de masă, forma de ancoră. 1 notes perpetuo. 1 frumos briceag. 1 frumoasă broșă pentru dame. 7 volume din romanele noastre. Pe lângă premiile de mai sus se mai dă noilor abonați și un evantalin chinezesc". N.B.—Toți abonații ziarului «Universul» politic, primesc gratis »Universul literar» colorat, săptămânal. Costul Abö Barentului M Premii Ip dlipitulit : Pentru un an , Lei 20.10 Pentru 6 luni. ..... » 10.60 Pentru 3 luni.................... » 5.60 In provincie: Pentru un an................Lei 28.10 Pentru 6 luni. . . . • « » 14.60 Pentru 3 luni. . . . . . » 7.60 IPI?' Toți nouii abondtu dări voi plăti, peste doctul uscoiifim cu* titlul, Ici 6 în clUpitălă și lei 'T jfo în provindie, voi primi franda, afară de pri miile de niii și un frumos ,,dea$oiind“ pentru mușa da deșteptător*, minutar* și optitoi Și plătind lei &.0 în Capitală și lei 6.0 în provindie, voi primi flinco un deaȘoi nici de undifel de buzunar. Sălii Șe voi trimite diredt prin mandat poștal ia administra ai aiului 1 strada Stezoianu ]Nro. 11, Suduiești. Premiile se dau îndată ce se primeșt costul abonamentului. Cine nu va lua premiul până intri o lună de la data de când începe abonamentul, perde dreptul la acel premii CALENDAR PE 1893 Ortodox Miercuri. 4 August — Sf. 7 coconi din Efes. Catolic Mercuri, 16 August — Rodu.lies, soarelui 5 5. Ap. soarelui 7.2. #* tri ** t 5 bani in capitală...10 bani în județe Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11. BUCURESCI (Corespondența particulară a ziarului „Universul“) Roma, 30 Iulie. O întâlnire regală. — Starea în ț ară. Regele Umberto se va duce într’una din zilele acestea la San Rossore, lângă Pisa, unde — după cum s’a anunțat — va vizita pe prințul Henric de Prusia, care va rămâne multă vreme în Italia. Știrea telegrafică însă a fost greșită din următoarea cauză: Regele și prințul nu se vor întâlni, cum se hotărîse la început în Neapol, ci la Spezzia. Acestei întâlniri i se dă o mare însemnătate politică, căci se crede, că împăratul Wilhelm II a trimis anume pe prințul Henric, ca să discute unele chestii politice, privitoare la tratatul Triplei Alianțe. De altmintrerea democrații din Italia sunt biruitori în alegerile municipale. Sentimentele francofile se întăresc și se arată pe față. Se desminte svonul despre o criză financiară. Afacerile comerciale merg bine. Exporturile de vinuri sunt foarte mari. Guvernul și mai ales serviciul vămilor încasează sume enorme de bani. Starea sanitară în Italia e bună. Ici și colo se manifestă 2—3—6 cazuri de holeră. Populația Bornei. In urma ultimelor raporturi date de primărie asupra mișcării populației Romei, rezultă că cetatea eternă număra :până la 31 Decembre 1891, 436,179 de locuitori și în sfîrșitul anului 1892, 440,596 de locuitori; iar în ziua de 30 Iunie anul ciment s’a constatat, că sunt 459,732 de locuitori. Prin urmare populația Romei s'a înmulțit în timp de 18 luni cu 13,560 de oameni. Așadar Roma se populează pe zi ce merge și o să ajungă ca în vremea antică când număra 7 milioane de locuitori. O căsătoria romantică. Se scrie din Udine . Intr- una din serile trecute locotenentul de cavalerie A. Tani, din Udine mergând acasă, găsește îngenuchiate pe scările palatului unde ședea el două femei, cari păreau că sunt călugărițe, dar nu știau o fotă italienește. Una era foarte frumoasă și tânără, iar ceialaltă mai bătrână. Ținându-se cu mâinile de pălimarul scărilor, amândouă femeile se rugau cu multă evlavie. Ofițerul văzându-le le spune că acolo nu e biserică, dar cum era om de trădăt le oferă respectuos ospitalitate. Cele două dame, după un moment de dezistare, primiră. In dimineața următoare ele au au sculat și au plecat după ce au mulțumit, și și-au lăsat cărțile de vizită. Ele erau din Polonia germană; cea mai tânără aparținea unei familii foarte bogate și foarte considerate. Un frate al ei e căpitan în armata germană; ceala altă damă era guvernanta ei. Ele se reîntorceau dintr'un pelerinagist la Roma și porniseră spre Polonia. O corespondență întinsă s’a început între tânărul ofițer și fata cea frumoasă. Intr’una din zilele trecute aceasta însoțită de fratele seu și de guvernantă, a venit la Udine, și s’a căsătorit cu locotenentul, aducându-i ca zestre 120.000 , de fr. O cLraraa la piascăria Intrima din zilele trecute s’a întâmplat la Neapol o dramă emoționatoare. Oreste Mariotti, un om foarte onorabil, contabil la ospiciul de alienați din Roma, obținuse—mulțumită unui înalt funcționar de la minister — autorizația de a se duce la pușcăria din Nisida, ca să vază pe tatăl său, condamnat acum 30 de ani la muncă silnică pe viață pentru omor. Oreste era numai de 5 ani când a fost condamnat tatăl său și de atunci nu-l mai revăzuse. Când a văzut pe bătrânul pușcăriaș —care mereu zicea că e nevinovat — tânărul om a căzut jos leșinat, iar tătăl său a început să'l sărute, să plângă și să strige: — Fiul meu, fiul meueu sunt ne-vinovat! Apoi a căzut și el la pământ fără cunoștință. Nenorocitul Oreste a fost transportat, la spitalul Pelegrini, unde i s'au dat toate ajutoarele posibile. Doctorii însă n'au reușit săi aducă, în simțiri și nu cred că el va scăpa cu viață. Catedrala din. 1rarla Comisiunea instituită pentru conservarea monumentelor, prezidată de prefectul Gottia și convocată prin ordin ministerial, a votat deună zi decisiunea următoare: «Să se conserve părțile laterale ale fațadei bisericei sf. Maria del popolo și a sf. Ștefan. Aceste constitue fațada antică a frumoasei catedralei din Pavia. S'a hotărît tot d odată ca fațada să fie separată. Se știe că biserica aceasta monumentală e vizitată în fiecare an de zeci de mii de vizitatori. Deraiarea unui tren iată câteva detalii asupra deraierii trenului cu nr. 624 — despre care ați primit o scurtă știre telegrafică: Trenul mergea de la Treviso-Bellumee spre Alano și Duero și a deraiat când să intre în tunel. Mașina s’a prăvălit în fluviul Piave. Fochistul și mașinistul au murit îndată ; conductorul poștal a fost grav rănit, precum și șeful trenului și un macagiu. Pasagerilor nu li s’a întâmplat absolut nimic. Ei s’au ales numai cu spaima.Antigon. € 5 sinucidere grosEnică. — (Vezi explicația) București, 4 August. Duelul și societatea In numărul trecut, ne am încercat să dovedim că legile trebuie să se aplice față cu aceia cari au încălcat articolele codului cari interzic duelul. Negreșit, sunt cazuri în care lipsa linei satisfacții de acest fel face pe om, față cu moravurile curente, desconsiderat. Zice-seva. Dar e nedrept, să mă pun eu față cu un om care m’a brutalizat, ca să me brutalizeze înc’o dată, amenințendu-mi viața. Bine. Dar când nu se găsesc în destule garanții în lege și când cinstea stă în vîrful unei specie... ce să faci? Dacă nu te bați, ești considerat ca o drojdie a societăței, iar bătându-te te faci ridicolo, chiar dacă scapi cu o mică rană. E aci un cerc vicios, din care cu greu se poate ieși. Ori se admite asasinatul, ori nu. Dacă da, faptul că doar-trei prieteni se fac complici cu tine nu-țî dovedesc dreptate. Dacă nu, ca în vremea veche, să se desființeze pedepsele pentru asasinatele cavalerești.* ❖ ❖ Liberul schîmbismu, în materie de onoare, e foarte nedrept, pentru că duelul prea adeseori dă dreptate celui mai tare, iar nu celui cu mai multă dreptate. Unul dintre cugetătorii cei mai mari ai secolului trecut a dat câteva păreri vrednice de luat în seamă în această chestie a răzbunării la cuțite. Dăm, aci, un pasagiu foarte instructiv în astă materie, a lui Jean-Jacques Rousseau. Cităm: «Păziți-ve să confundați sfîntul nume al onoarei cu prejudiciul feroce care pune toate virtuțile în vîrful unei spade și nu e în stare de a face decât bravii scelerați. In ce constă acest prejudițiu ? In opinia cea mai extravagantă și mai barbară care a intrat vreodată în mintea omului, adică că toate datoriile societății se suplinesc cu bravura; că un om nu mai e hoț, pungaș, calomniator; că e om de treabă, dacă știe să se bată în duel; că minciuna se transformă în adevér, că furtul devine legitim, perfidia onestă, necredința vrednică de laudă, îndată ce susținem aceste toate cu spada în mână; o insultă ar fi bine reparată printr’o lovitură de spadă și ar avea totdauna dreptate față cu un om, dacă-1 omori. Cei mai mari oameni al antichității gânditu-s’ar să-și resbune injuriile personale prin lupte în duel? Cesar trimis’a oare un cartel lui Caton, sau Pompeiu lui Cesar, pentru atâtea injurii reciproce? și cel mai mare căpitan al vechii Grecii a fost oare dezonorat dacă a lăsat să fie amenințat cu un baston? Alte vremuri, alte obiceiuri, știți aceasta. Dar onoarea nu e variabilă, nu depinde nici de vremuri, nici de localități nici de prejudiciî, nu poate nici să trăcă nici să renască; își are vecinicul izvor în inima omului drept și care respectă neclintit datoriile sale. Dacă popoarele cele mai luminate, cele mai brave, cele mai virtuoase de pe pământ, n'au cunoscut duelul, zic că nu e o instituție de onoare, dar o modă urâtă și barbară, vrednică de originea ei feroce. Rémâne de știut dacă, când e vorba de viața sa sau a altuia, omul cinstit se poartă după modă și dacă nu e mai mare curaj să o bravezi decât să o urmezi ? Ce ar face cel ce i s’ar supune, în locurile unde domnește un obiceiu contrar. La Messina sau la Neapoli s’ar duce s’aștepte pe om în colțul unei strade și s’ar înjunghia. Aceasta se chiamă bravură în acele părți și onoarea nu constă în a te face să fii ucis de adversarul tău. Omul drept a căruia întreaga viață e fără de pată și care n'a dat dovadă de lașitate va refuza să’și mânjească mîna cu un omor și va fi cu atât mai mult onorat. Gata întotdeauna să’și servească patria, să apere pe cel slab, să'și împlinească datoriile cele mai primejdioase și să susție oricând ce e just și cinstit, ceia ce e scump, riscându’și viața, el pune în purtarea sa, nestrămutata sa tărie care e adevăratul curagiu. Cu conștiința sa curată, merge cu fruntea sus și nu-și caută dușmanul, nici nu fuge de densul. Se vede lesne că se teme mai puțin de moarte decât să facă réü și că se teme de crimă, iar nu de primejdie. Daca prejudițiile urîte se ridică un moment, în contra lui i toate zilele vieței sale cinstite sunt tot atâția martori care le recuză; și într'o purtare așa de bine legată, judecăm despre o faptă după toate celelalte. Oamenii atât de răutăcioși și gata de a proba repede pe alții sunt cele mai de multe ori necinstiți care, de teamă ca să nu li se arate cumva disprețul, pe care lumea îl are pentru el, se silesc cu câteva dueluri să acopere infamia vieții lor întregi. Cutare face o sforțare și se prezintă pe teren o dată, pentru a avea dreptul să-și ascundă restul vieței. Adevăratul curagiu are mai multă statornicie și mai puțină grabă ; el e tot-d'auna același; nu trebuie nici să'lescităm nici sa l reținem ; omul de bine îl poartă tot, d’a una cu el; la războiu contra dușmanului ; într’o societate în favoarea celor ce nu sunt de față și a adevărului. Puterea sufletească e aceeași în toate vremurile; ea pune virtutea deasupra evenimentelor și nu consistă în a se bate, ci a nu se teme de nimic. DIN GALAT’* ZEmigrr&zile.— Detalii noi Se scrie din Galați: Sâmbătă după amiazi un vapor încărcat cu 40 de turci, armeni și persani venind din Brăila s’a abătut pe la cheiul nostru sub cuvânt de a lua niște saci cu făină. Dintre pasageri unii fug din Brăila, de frica holerei, alții pentru că nu mai găsesc de lucru.