Universul, octombrie 1893 (Anul 11, nr. 232-258)

1893-10-14 / nr. 243

ANUL XI. — No. 243 Jeul. 14 (28) Octom­bre 1893 5 bani în capitală—10 bani în județul Redacția și Administrația: STRADA BftEZOIANU 11. BUCURESCI ^ glf. Mâine, Jóul 14 Osteite curent, va apare FASCICULAX-a din noul roman de ceai^^^^^^sație^ ^ ^ . De VÂNZARE Cărămidă, uși, ferestre, tablă, grinzi, piatră, stejar de construcție, dușumele, fierărie și altele. — Prețul ne mai po­menit de ieftin. A se adresa Calea Moșilor No. 78. 999 (15) .»rafts» ma foarte ieftin ma­ 108 VBIU&ro­terial vechili a­­dică: cărămidă groasă, piatră, bolovan trepte, lespezi, stejar de construcție, tablă, uși, ferestre, grinzi, căprioare, scânduri, dușumele, fierărie și altele. A se adresa la Biserica Sărindari. 99S (5), DE VÂNZARE O PERECHE CAI DE UIX A s se adresa Cal«*« Victoriei Mo­­flSft. 1002 (2) Consultațiuni speciale Bóle nervase și Boale de ocM Examen atenții si îngrijire conștiinciosă DE Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult,­­de la 8—6 p. m. Calea Văcărești 102. 1010 (7) țfj=T De veti­zarea lB Un DOCAR de lux cu coș pe resorturi model nou din Viena, și un Cal fa­nei* finali Btiflse dresat la tra­sară, și călărie. A se adresa strada Romană No. 104 1025 (2) 2 120.000 se poate câștiga numai cu 2 lei cu un bilet,al loteriei de bine­facere pentru construirea unui nou Spital în Galați autori­zată de înaltul Guvern Român, care tragere nu­ se mai poate amâna și se va trage în ori­ce caz fără nici-o altă amânare la 26 Octomvie a. c., g­răbiți d’a va procura aceste bilete de­­ a Deposi­tarul nostru d-nn R­­ĂSARCU Casa de schimb (Hotel Continental Bucuroștil). Cinci bilete costă numai 9 lei și se poate lesne în­tâmpla, un câștig, de­oare­ce suma câștigurilor sunt foarte avantagioase împărțite. Se expe­diază bilete și în Provincie, la revenzătorii de bilete se dă rabat mai mare. 1039 _____________________________(11) țtjcafwvrr. ssastmmm <Bw»a^sE*t*rv-TO*ffl5«»EaxMaHOT3Si9M^n^;w^.OT!a»B,«x.»nMWE»®saiEa'iM.'«iiB*s» DE VENZARE estiu nemai pomenit Material vechiü, cărămidă groasă, ferestre, scânduri, grinzi, tablă, piatră, bolovani de calda­râm. Adresa Hotel Arena, Bulevardul Carol, colțul cu Olari. 10.14 17 " DE INOHIEIAT A­partam­ente STRADA MODEI Nr. 3. 1053 (6) PENTRU D e inclin­­iat In casa Carageorgevici,­­intrarea ală­turi cu Theatral Hugo). Un apartament la etag­iul I-id compus din 4 camere spațioase de stăpân, antren inare, bucă­tărie, odae de servitori. Apă și gaz. — A se adresa chiar în apartament, de la orele 8—11 am. și de la 2—4 p. m. 1059 (12) s’a deschis, pe lângă administrația ziarului «UNIVERSUL», Str. Crezoianu No. 1l, Bucu­rești (casa proprie) 0 Agenție GENERALĂ Sub direcțiunea unei persoane specifie adusă într’adins din străinătate 183 Pentru cumpărărî, vânzării și arendări de moșii, păduri, case, locuri virane și ori­ce fel de proprietăți.­­39 Pentru închirieri de case, de camere mo­bilate, prăvălii, biurouri, magazii de mărfuri, locuri virane, etc. K­al Pentru împrumuturi de bani cu ipotecă. 8KS Pentru a procura profesori și profesoare, institutori și institutoare, guvernante, bone de copii, etc. KS Pentru a da ori-ce informațiune asupra industriei și comerțului din țară și străinătate, precum asupra lucrărilor publice și a ori-ce licitații pentru construcții și aprovizionări din România. HI Pentru facerea de planuri și a redacta note publice de către un personal competent într’actals angajat și traduceri din orî-ce limbă. Să ® Pentru publicitatea în toate ziarele din țară și străinătate. ■——. Orî-ce persoană din provincie care va cere vr’o informație, va trimite și o marcă de 15 bani pentru răspunsul. ' " ' • • V CALENDAR PE 1893 Ortodox Mercuri, 13 Octombrie.—Mart. Carp. și Papii. Catolic Mercuri, 25 Octombrie.—Crispin. Ros. soarelui 6.30; Ap. soarelui 4.58 București, 11 Octombre. Băncile agricole Fără să ne facem vre-o laudă, amin­tim că «Universul» a fost una din pu­ținele gazete care s’au ocupat de gospo­dăria rurală; — e altă chestie dacă a făcut aceasta cu pricepere sau nu. Adese­ori însă «prostia» unui nepri­ceput face pe înțelept să se gândească. La țară, actualminte, nu există cre­dit propriu zis, ci numai camătă. Și camăta se exercită treptat, de sus în jos. Proprietarul, când vede că arendașul e strâmtorat, îi urcă prețul arendei, fă­­cându-l—pardon î—­și înlezniri de bani cu două sute la sută dobândă. Arendașul își răzbună pe țăran. Ii face credit cu câți­va gologani, pentru cari apoi trebue să muncească bietul om înzecit. Cărei umărul, văzând pe om strâmto­ră t, îi face... credit. In nădejdea că va plăti la ani, țăra­nul bea de se sperește, și la minte și la pungă. De aci multe nenorociri de familii se istovesc. Pricina răului care­ î? Sărăcia ! Dar o haină ruptă se poate cârpi și, chiar dacă nu e frumoasă, ține cald... Așa și țăranul s’ar putea îndemana în economie, la viață regulată, dac’ar a­­puca să aibă și el o lumișoară de pa­rale. Are, sau n’are pământ, brațele-i sunt un capital exploatat doțește de o su­medenie de arendași și chiar de pro­prietari milionari, pe nemiluite, cu ca­mâța. Și nu-Y e de loc rușine marelui boer X. sau Y. să mărturisească că și a fă­cut ast­fel avere. — Dacă sunt proști, —­ ne zicea un mare proprietar, — ce să le faci ? De le dai parale mai multe, apoi le beau. — Dar, răspunsu-i-am, oare ’ nu l-ar fi costat mai ieftin ca să le mănânce ? Băutura îl amețește și-și uită de dobân­zile «prin muncă», pe care trebuie să le plătească ; uită într’un moment că n’au pâine copiii. Putere de a munci are țăranul ca să se îndestuleze, chiar în condiții rele, dar el trăiește «pe datorie». Și pentru mămăliga din ceaun plă­tește dobândă «compusă». Sa înlesnească se țăranului român, harnic și deștept cum e, mijlocul de a avea un «avans» de mijloace, și lu­crurile ar lua o altă față. Ca un paliativ, guvernul și camera au închipuit întemeiarea unei bănci a­­gricole, care, dacă va da foloase numai la cei mai bogați de­o­cam­dată, va pu­tea ajuta și pe cei mai săraci mai târziu­. Ne pare bine că s’au gândit cei de la cârmă la nevoile agricultorilor. Vom discuta proiectul celor mari, pentru ca să arătăm... concesiile ce s’ar putea face, fără de nici o pagubă, și agricultorilor mici, cari au dreptul sa se foloseasca ab creiur, uupa »tv. și putința lor. DIÎT JEEMAISTIA (Corespond. part.k­. [a ziarului,, UNIVERSUL”) Berlin, 9 Octombrie. Tratativele comerciale ruso-germane «Norddeutsche» publică următorul a­viz asupra negocierilor ruso-germane privitor la tratatul comercial: — Consiliul vamal s’a reunit sub pre­­șidenția secretarului de stat, d. de Bo­­elticher. Dezbaterile au fost ținute în secret. S-au discutat un mare număr de ches­tiuni, cari priviau­ chiar țările și ora­șele limitrofe, adică Austria și­ Franța. Afară de aceia reprezentanții ruși au­ cerut să nu se atingă de Ioc comercial francez. Ei au cerut chiar să se facă niște transacțiuni amicale între orașele limi­trofe. «Norddeutsche» află că dezbaterile comerciale ruso-germane vor avea un bun sfârșit, lucru despre care se îndo­­esc marii financiari și negustorii din Berlin. Socialiștii în Germania Socialiștii se ocupă sistematic cu «con­vertirea» femeilor. Ei au fondat la Mul­house și la Strasburg și în alte centre societăți «pentru cultivarea și educația femeilor». Membrii acestor societăți se reunesc în rest timpuri anumite ca să asculte un conferențiar autorizat și în­sărcinat să explice în limba populară ideile socialiste. Una dintre asociațiunile acestea a fost disolvată de curând la Mulhouse, ase­menea o altă reuniune care trebuia să aibă loc la Strassburg. Socialiștii germani, își dau cont de importanța mare de a interesa pe femei în cauza lor și de a răspândi prin­tre ele doctrinele socialiste ca apoi pe urmă tot femeile să le răspândească în familie. Propaganda aceasta a obținut resul­­tate serioase și mișcarea socialistă fe­meni­nă numără în present în Alsacia o mulțime de aderențe, care vin să asiste foarte regulat și în număr mare la con­ferințele populare pe care le țin șefii socii...... Condamnații pe nedrept Făcându-se deună­zi o revizuire în compturile ministerului de finanțe, în Saxonia, s’a constatat că un casier con­damnat la 12 ani de pușcărie, pentru furt de bani publici era nevinovat, încasările și cheltuelile se potriveau și greșelile ce s’au făcut se datoriau controlorilor de la anul 1878. Nenorocitul fost­ casier actualminte în vârstă de 75 de ani a făcut un an în­chisoare și a plătit visteriei ca despă­gubire suma de 6000 de fi. El însă nu era vinovat de loc ! Vagabonzii în Prusia în districtele Wernigerodie din Pru­sia, furnică vagabonzii. Consiliul țării, a luat o măsură energică, ca să scape ținutul de ei. Oamenii, care vor îndrăsni să dea ceva de pomană, fie în bani, fie în a­­limente, vor fi condamnați la 35 de fr. maximum și eventual la închisoare. Trebue să mărturisesc, că prusienii, au­ idei originale. Negreșit că e foarte curios lucru, că în loc să­­ pedepsești, pe cei ce cer­șesc, să bagi la dubă pe bărbații sau pe femeile cu inimă bună, care dau de pomană, vagabonzilor parale, sau de mâncare. O crimă înfiorătoare.—Un conte și o contesă omorîți. — Amănunte Știrea dată de d-voastră despre asasi­narea contelui și a contesei Blücher e adevărată. Ei locuiau­ în castelul Wie­­tzow. Un grădinar a omorît cu un glonț de pușcă pe conte și a rănit foarte grav, pe contesă. Pe urmă asasinul și-a sbu­­rat creerii. Iată câte­va detalii, asupra acestei crime înfiorătoare: Contele Blücher servise în calitate de maior în armata germană. El locuia împreună cu femeia sa, la castelul Wietzow lângă Greiswalde în Pomerania. Asasinul pe lângă că era grădinar, avea slujba și de maestru de vînătoare și era un țintaș neîntrecut. '­ El era amorezat la nebunie de o ser­­­vitoare tânără de la castel; contesa în­să voind să pue odată capăt acestor relații intime a dat afară din serviciu,l pe fată. Grădinarul a întrebuințat toate măsurile posibile pentru ca fata să nu fie alungată; el a început chiar cu a­­m­enințări și contele a fost silit în urmă sa i dea și pe el afară din slujbă. Omorul .■ Intr’una din serile trecute, contele Blücher se afla cu femeia sa la o fe­reastră ce da spre parc. Ascuns într’un tufiș și înarmat cu o pușcă, asasinul îi ochește. Trage un glonț; acesta pă­trunde prin capul contelui, care cade jos mort. Al doilea glonț spintecă gâtul con­­­tesei rănind’o de moarte. Pe când ser­­­­vitorii alergați înspăimântați se aude o­ a treia detunătură. Asasinul își făcuse­ singur dreptate sburându’și creerii. Versiunea unui ziar . Ziarul «Post» dă următoarea versiu­ne interesantă : — Asasinul Borchardt era bețiv; de șase ori până acum mobilele îi fuseseră sechestrate dar contele Blücher i-a plă­­­tit datoriile.­­ El lasă în urma sa o femee și mai­ mulți copii. Soții Blücher nu lasă în­ urma lor de­cât un nepot pe care o adoptaseră când era în vârstă de 13 ani. Adolphe Blücher s’a născut la 1840­­ el s’a căsătorit cu contesa în anul 1865.­ Femeia lui se născuse la Betzov. Mayer. Banditismul în jud. Ialomița Tâlhărie­i Intr’una din serile trecute niște fă­i cători de rele au spart bordeiul de la­ grădina de zarzavat a locuitorului Țone Petre din Urziceni, furându-i din o pereche de desagi suma de lei 1640, în hârtie de bancă a câte 100 și câte 20, lei, precum și mai multe monede doi argint și aramă. . Administrația urmărește pe autorii­ acestei tâlhării. Omor Intr’unul din numerile trecute am­ dat știrea, că economul de vite Ion­ Gheorghe Moldoveanu a fost omorît și­ jefuit în drumul mare. Aflăm, acum, că unul din autorie je­­fuirea a fost descoperit și prins de către d. sub-prefect al plășei Ialomița­ de jos. El se numește Stan Stoica Cârnu Mun­­teanu, având și alți complici, ale căror nume nu sunt cunoscute. Administrația speră a pune și pe aceștia mâna. Stan Stoica Cârnu a mărturisit faptul în toate amănuntele lui. El a condus pe d. aju­tor­ul sub­prefecture­ în pădurea Slo­bozia, unde în niște crîng a arătat lo­cul în care a ascuns cuțitul cu care s’a servit pentru a tăia chimirul victimei. Tot acolo s’au găsit două monede de aur de câte 20 lei, îngropate la rădă­cina unei tufe. Omor pentru o pereche de cisme la Roman Ion Reptea, măcelar din orașul Roman avea nevoe pentru iarnă de o pereche de cisme. El s’a dus la cismarul Ion Guguță și i-a zis: — Domnule Guguță, poți, să-mi faci în grabă niște cisme ? — Cum nu. — Uite, atât și-atât. Oamenii se tocmesc și din dura­vura se unesc asupra prețului. — Când o să fie gata? întrebă mă­celarul. — Taman joi seara. — Dar negreșit? — Mai e vorbă. Când zic eți una, a­­poi e zisă, răspunse rîzând pantofarul. Măcelarul așteaptă și când sosește seara acelei zile se duce la cismar. — Gata-i cișmele, măi Guguță? — Nu-s gata. Mai așteaptă și d-ta pâ­­­nă mâine. Măcelarul nici una, nici doua se în­,1 furie și cum era puternic—ca toți măr­­celarii —trage lui Guguță 3 palme sdra­­­vene peste urechi. Apoi se duce liniștit­ acasă. Guguță cade jos. In urma acestor palme sdravene noi, norocitul a murit a doua­ zi. Măcelarul a fost arestat. Parchetul a deschis o anchetă. .. O CUGETARE PE ZI Fericirea e o țară pe care nimeni n’o­ cunoaște încă.

Next