Universul, noiembrie 1893 (Anul 11, nr. 259-283)

1893-11-25 / nr. 279

ANUL XI, No. 279 -Jouî, 25 Noem. (7 Decem­.) 1893 IMPORTANT ggf" N0DÍ PREMŰ -^ü Abonaților siaraluî UNIVERS ÖI« m de la I DECEMBRE 1893 bb BflF* 'Penteu 3 luni “Wi In Capitală, lei 7.60.—In județe, lei 9.60 PREMII 1 Calendar American, 1 Calendar al ziarului Universal, 1 Calendar de bu­zunar, 1 frumos calendar de perete în șapte culori, un frumos clopoțel pentru masă sau o călimară de lemm și sticlă, și 2 volume din romanele noastre. SV Pentru 6 lupi In Capitală, lei 14.60.—In județe lei 18.60 PREMII Toate calendarele de mai sus, 3 vo­­lum­e din romanele noastre precum și o elegantă cutie garnisită cu mătase, conținând patru obiecte de scris, cu­­ mânerul de os, o chibritelniță frumoasă de masă cu statuetă de bronz, și 1 fru­mos ac de cravată de mărgean sau­ imi­tația britanicului. Pentru­ 1 îin “^8 In Capitală lei 28.60.—In județe lei 36.60 PREMII Toate calendarele de mai sus, 5 vo­lume din romanele noastre, o elegantă cutie conținând 3 cuțite de desert au­rite și 3 furculițe tot aurite cu mâne­rul de porțelan, sau­ 6 cuțite, după ale­gere, și o altă cutie frumoasă garnisită cu mătase conținând patru obiecte de scris, cu mânerul de os, 1 clopoțel de masă, o călimară, o frumoasă chibri­telniță și 1 frumos ac de cravată de mărgean sau­ imitația brilantu M. N.B.—Toți abonații ziarului «Univer­sul» politic, primesc gratis «Universul literar» colorat, septemânal. Premiile se dau îndată ce se primește costul abonamentului. Top abonații UNIVERSUL­UI vor con­cura, prin tragere la sorți, la următoarele premii: 5 ceasoarnice de aur și 5 de argint pentru bărbați; 5 ceasoarnice de aur și 5 de argint pentru dame; 10 cea­soarnice de metal aurit pentru băr­bați și 10 pentru dame; 10 ceasornice de masă cu deșteptător; 5 frumoase zah­arnițe de argint plaquet; 20 o­­biecte de artă de marmură; 5 servi­­ciuri de masă pentru oțet, unt­de­ lemn, sare și piper, de argint plaquet ; 2 fru­moase serviciuri de licheni*, de argint plaquet; 2 frumoase serviciuri­ pentru fructe, de argint plaquet, 100 frumoase tablouri colorate și 100 volume din romanele noastre. — Tragerea se va face negreșit la 15 ianuarie 1894 și top abonații vor putea asista la această tragere. IPIp"" Cine nu va lua premiul până în­­tr-o lună de la data de când începe abo­namentul, perde dreptul la acel premiu. Sănii se vor trimite direct prin man­dat ,sitii în mărci poștale într’o scrisoare recomandată, ia adminis­trația farului lf]\flVi­ f?jSJJT<, strada Brestoianu­ ]\fo. ll, București. Costul Abonam­­en­tului fără Premii in capitală : Pentru un an. .... . Pentru 6 lunî........................ Pentru 3 lunî........................ In provincie: Pentru un an........................ Pentru 6 lunî. . . . •­­ Pentru 3 luni. . . . . • Leî 20.10 » 10.60 . 5.60 Leî 28.10 » 14.60 . 7.60 CALENDAR PE 1893 Ortodox Mercurî, 24 Noembre. — Climent și Petru. CatoUo Mercurî, 6 Decembre. — Nicolae.­­_____1­_V n CIA­­­R __ ___________1V A 1A JK.es. soarelui | Ap. »uenciui *±,xu* București, 24 Noembre. Mesagiul și armata Cu adevărat, armata românească pro­­pășește, văzând cu ochii. Sacrificiile să­ t­imm bani în capitală—10 bani m jacheto Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESCI cu cartușe. Călăreții veniau­ din spre pus­ta Morgan. Când s’au­ apropiat de co­mună, unde se află depozitele de naftă a lui Zaturov au­ întâlnit 4 țărani, pe cari i-au­ întrebat cine-i cel mai bogat din Robi. Unul dintre țărani, nevoind să răspundă la întrebare, a fost omorît pe loc. Apoi bandiții au­ început să chinuias­că pe alt țăran, care de asemenea a fost omorît, fiind­că nu voia să spue. Cel 1lalți doi de frică au­ îndreptat pe tâlhari la casa bogatului locuitor Hadji Hussein. Ei s’au­ apropiat fără sgomote de casa omului. In casa bogatului. — Tortura îngrozitoare Ajungând acolo, 12 inși att rămas la poartă, iar cel­ l’alțî att intrat în curte. 6 s’att postat la ușă , cel-l'alți att intrat în casă și găsind pe stăpân Patt întrebat liniștit, unde își ține banii, Hadji—Hus­sein n’a voit să spue la început dar pri­mind o lovitură de pumnal în braț a dus pe bandiți la lada în care își ținea banii și hârtiile de valoare. Bandiții au­ aflat în ladă 10,000 ruble bani gata și diferite giuvaericale în preț tot de 10,000 de ruble. Fără să fie socoteală că Hus­sein n’a opus nici cea mai mică resis­­tență, ei l’at­ tăiat în bucățele cu cuți­tele. La gemetele lui a alergat femeia sa. Hoții observând că poartă cercei de aur i-att tăiat urechile. Auzind că vin oameni înarmați at­ o­­morît-o, apoi s’at­ suit pe cai și at­ în­ceput să tragă focuri de pușcă asupr­a locuitorilor, om­orînd mai mulți dintre ei. Cei­l’alți au­ luat-o la fugă. Apoi tâl­harii s’au­ depărtat liniștiți. Masiasiusk­y, cute de țară sunt mari, dar, în schimb, toți străinii cunoscători cari trec pe la noi, sunt încântați de frumusețea și va­loarea oștirii românești. Un prieten, care are mania să filoso­­feze, reflecta: E oare un progres pen­tru o țară înmulțirea mijloacelor de dis­trugere a aproapelui său­ ? De­sigur că nu. Dar statele mici mai ales trebue să se înarmeze mai bine, pentru ca propria­ le civilizație să nu fie distrusă cu focul și cu sabia vecinului celui puternic. » sp­u Mesagiul zice: «Armata este pe aceeași cale de pro­­­pășire ca și în anii din urmă. Țara se «poate cu încredere rezema pe dânsa. «Un simțimânt de prudență ne-a făcut, «în anul acesta, să suprimăm concen­­­trările și manevrele de toamnă, așa de «necesare instrucțiunea ei ; experiența «a dovedit, însă, îndestul că, pe viitor, «în aceleași împregiurări, nu va mai fi «nevoe a face un asemenea sacrifici­u­». Asigurarea regală cum că țara se poate încrede în armată e sancționarea obșteștei credințe dovedită atât de stră­lucit la 1877, atunci când oastea ro­mână nici nu era organizată cum se cade. Dar, sunt multe de îndreptat și în a­­ceastă instituție, care are mari și nu­meroase cusururi medievale. $ * * Profesia militară, întru ce privește pe ofițeri, ar atrage neapărat mai mulți tineri de valoare, dacă s’ar reforma puțin rutina prea aspră din oștire. Regimul ascultării de cel mai mare, orî-și­ cine o recunoaște, are avantagiele sale în oștire. Superiorul trebuie să poruncească. Dar sunt cazuri în cari și superio­rul — supus ca orî-ce om greșesc î — e pătimaș și persecută pe un inferior. In acest caz, de ce nu s’ar da infe­riorului mijlocul de a se justifica față cu o autoritate mai presus de toate su­perioară, justiția militară ? sí­ik . Plângerile mergând pe cale ierar­­h­icii și judecătorii fiind cei din susul ierarh­iei, arare inferiorul își poate găsi dreptate. In Mesagiul tronului se spune, adre­­sându-se membrilor parlamentului: «Reforma codului penal militar și a «legii de organizare a statului major «general vor fi supuse, în sesiunea ac­­­tuală, studiului domniilor-voastre » Ne bucurăm foarte de suverana făgă­duință. Credem, însă, că pentru a se face o reformă serioasă în codul penal militar, ar trebui un studiu­ foarte amănunțit și obiectiv.* ^­­i, Opinia publică,—și cea civilă, — tre­buie să fie pusă în curent cu cuprinsul reformei proiectate, pentru ca o discu­­­­ție largă să se deschidă și fie­care să-și dea cuvîntul. Civilii întru aceasta, pot fi mai obi­ectivi de­cât militarii, de­oare­ce nu au­ prejudiciile inerente unui corp ierarh­i­­c este organizat ca armata. Cetățenii civili, cum vom dovedi-o, pot aduce multe lumini în privința ju­decării penale la ostași și la cea dintre militari și dînșiî. BMW RUSIA (Coresp­ pârtie, a ziarului UNIVERSUL) Petersburg- 19 Noembre. Criza ministerială O mare parte dintre miniștrii Rusiei s’au­ plictisit de atâta muncă și nu le mai place să stea la guvern. In Peter­sburg se vorbește cu siguranță că Kri­voșein, care conduce de multă vreme departamentul căilor de comunicație, se va retrage. De asemenea se spune, că Manassein, ministrul de justiție, din ca­uza sănătății sale sciuncinate În­ urma continuelor și obositoarelor ocupațiuni, își va părăsi postul. Ca urmaș al său­, va fi numit secretarul de stat (procu­rorul general al imperiului) Muravyev. Acesta e cunoscut ca un dușman per­sonal al curților cu jurați, ast­fel că ve­nind el la putere se va face o reformă radicală a curților cu jurați. In locul lui Muravyew secretarul său­ Neklodow. Amândouă au fost procurori în decur­sul ultimelor procese nihiliste. Se zvonește că și Wannowsky, minis­trul de război ș­, își va da demisia. Un atentat împotriva Țarului.— Numeroase arestări.—O nebună nihilistă.­O asociație secretă Au­ primit știri telegrafice despre a­­restarea unui mare număr de nihiliști. La Petersburg și la Varșovia, au­ fost arestați câte 80 de inșii cea mai mare parte studenți, studente și literați. Ei sunt, în pușcărie acum, și vor fi dați judecății. Deună­zi după cum aț­ anunțat deja poliția a arestat la Csernichow și în Rinw o mulțime de studenți și literați bănuiți ca nihiliști. Ei sunt 60 la număr. Arestații, au­ fost trimiși la închisoa­rea centrală din Moscova. O fată ares­tată cu numele Rentowska a înebunit de frică, asta s-a îmbolnăvit greu­. Poliția crede, că se află pe urmele unei societăți mari secrete nihiliste nu­mită «Progresul». Societatea aceasta ar avea întinse ra­mificațiuni în toată țara și după cum se spune, scopul ei ar fi un atentat în contra Țarului. Agenții secreți cutreeră orașele mari. Alte arestări sunt iminente: închiderea unei biserici.—Năvălirea soldaților.—O mulțime de morți.— 300 de arestați. Din Kowno se anunță următoarele : In urma unui ordin al guvernului, biserica catolică din Krosk­o, guverna­mental Kowno, 50 de k­ilometri departe de granița germană, a fost închisă. Credincioșii, cari se temeau­ mai de mult de aceasta se adunai­ ziua și noap­tea în biserică pentru ca să se sfătuiască ce e de făcut. Intr’una din nopțile trecute trupe de soldați, sub conducerea lui Klingenberg, guvernatorul din Kowno, au­ încongiu­­rat biserica și fiind­ că credincioșii n'at­ voit să iasă din ea, at­ pătruns cu forța în lăuntru și s’au­ aruncat cu săbiile a­­supra oamenilor. Aceștia au­ fugit afară dar cum erau­ urmăriți de soldați mulți s’at­­ aruncat în fluviul din apropiere unde s’au­ înecat. Aproape 300 de inși au­ fost arestați. Ei vor fi dați în judecata tribunalelor militare, pentru­ că s’au­ împotrivit au­torității statului. O conferință La Kiev a avut loc zilele acestea con­ferința fabricanților de zahăr. Conferința a hotărît să se exporteze până­ la 27 Februarie 1894, 2 milioane de digr. de zahăr în care se cuprind și cantitățile ce trebuiau­ exportate până acum. Conferința va fixa cantitatea de za­hăr ce va trebui exportată până la 13 Aprilie 1894. Banditismul în Caucazia­ — 2 țărani omorîți Intr’una din zilele trecute, pe la ore­le 5 seara—scrie un ziar din Caucazia— s’au­ apropiat de satul Robi 24 de călă­reți ; toți erau­ înarmați până în dinți cu pumnale, revolvere și puști. Afară de aceia tâlharii aveau­ cu dânșii un al 25-lea cal care ducea niște dăsagi aline Bătae latre doui preoți în biserica din Curtea-de-Argeș Preoții Ștefan Demetrescu și D. An­­ghelescu de la biserica Domnească din Curtea-de-Argeș, trăiau­ de la o vreme încoace foarte rău­ împreună. Cauza ne­înțelegere­ și a dușmăniei lor, nu era invidia că unul câștiga mai mult ca al­tul, sau­ că’e mai popular de­cât cole­gul său. De loc. El ar fi trăit bine, vă­­zându’și de slujba lor. Pricina de g’âlceavă erau­ preotesele, care se­­ certaseră de mama focului, cu câte­va zile mai înainte. Preoții, bine­înțeles își iubiau­ «jumătățile» și de a­­ceia din prietini buni ce fuseseră, s’au­ făcut dușmani. " De bună seamă că fie­care preoteasă și-o fi spândărit bărbatul și asta a dat naștere la bătae. Bătaia s’a întâmplat tocmai dumineca trecută în timpul ser­viciului divin. Pe lângă alți credincioși se aflau­ în biserică și cele 2 preotese. Ele se uitai­ urît una la alta. Preoții în loc să’și vază de slujbă, eu­ s’au­ apucat în altar la ceartă. Oamenii­ au­ auzit la început gălăgie mare și nu puteau să știe ce e. De­odată aud : Trosc! Pleosc! Aulea ! Nu da părinte i­­de­al cu mine ) și fel de fel de strigăte de durere. Preoții se înhățaseră de păr și bărbi și’și cărați în cap cu pumnii, și poate și cu sfintele cărți ca să fie bătaia mai blagoslovită. Credincioșii au­ sărit să­e despartă dar n’a fost nevoe. Preotul Ștefan Dumi­­trescu, fiind mai slab a căzut jos leși­nat și numai în urma ajutoarelor grab­nice date de medicul local a putut fi readus în simțiri. Preotesele s’au­ dus acasă rușinate de scandalul pe care l'aț­ făcut bărbații lor, întâmplarea aceasta regretabilă ne se comunică corespondentul nostru din a­­cel oraș.­ ­A_cts oficiale D. Mircea Constantin, inginer-ordinar clasa III în cadrele corpului teh­nic al Statului, actualmente detașat în serviciul ministerului de domenii, se chiamă în serviciul ministerului lucrărilor publice. * D. Lecca C. Teodor este reintegrat în postul de inginer­ asistent la serviciul ateliere­lor și materialului mișcător din administra­­țiunea căilor ferate. * D. Cerularu Ioan, având gradul de con­ductor clasa I în cadrele corpului teh­nic al Statului și actualmente aflat în disponibilitate, este reprimit în serviciul ordinar de poduri și șosele. * D. Nicolae loan, actual șef de gară clasă IV în administrațiunea căilor ferate, este înain­tat, șef de gară clasa III-a. * D. Ivanovici loan, fost arh­ivar-magaziner la serviciul studiilor și construcțiunilor de căi ferate, este numit verificator la același serviciu. GĂINĂ CU OUĂ DE AUR Când celebrul scriitor francez La Fon­taine, își compuse faimoasa fabulă, «Găina cu ouă de aur», nu s’a gândit de sigur că în anul 1893 după Christoa se vor întrebuința puii ca să culeagă aur în Montana, unul din statele Uniunii americane. Iată faptul: Un cultivator din împregiurimile țg

Next