Universul, iunie 1894 (Anul 12, nr. 126-151)

1894-06-10 / nr. 134

Universul No. 134, jultat din­ Marsilia, ca un om foarte primejdios. El s-a dus la Genua, unde a fost con­damnat de mai multe ori ca girant al gazetelor anarh­ista și din pricină că purta arme fără permisiune. De vre-o 4 sau 5 ori a fost repatriat la Lugo. Acum câte­va zile a pornit spre Roma. De la Bologna până la Fal­­conara a făcut drumul pe jos iar încolo­­­ trenul. Sosit la Roma a luat cu chirie o mică odaie la Lunetta, un birt din piața Pa­­radiso. Lega e mic, robust, cu ochii rotunzi, lașul cârn, părul și mustețele negre. Vorbește rece de tot și monoton. Până acum s’a apărat cu energie, că ace parte din vre-o societate anar­histă. Aceasta poate să fie adevărat, din muză că societatea anarh­ista i-ar fi dus mai ușor la dispoziție o bombă cu dinamita ’ pe când atentatorul ’și cum­­părase cu banii lui chiar două revol­vere de la un armurier. La închisoare Paolo Lega, numit și Marat e acum o închisoare și se bucură de cea mai perfectă sănătate. El mănâncă și bea cu mare poftă. Când, deună­zi paznicii i-au­ adus un matron mare cu supă, el a zis rîzend: — Ce minunat lucru e să mănânci cine și să nu plătești! Acum am casă, servitori la dispoziție, etc. Ce-mi mai trebue ? Voi însă sunteți robii foamei și sclavî! Lega face impresia unui nebun. Po­liția cercetează acum, de unde avea el bani. Până acum nu s’a descoperit dacă el stătea în legătură cu grupurile anar­histe din Romagna. In Lugo era cunoscut ca un mare va­gabond, dar băiat foarte isteț. Papa și atentatul Monseniorul Angeli a anunțat imediat pe papa despre atentatul în contra lui Crispi. Leo XIII când a auzit aceasta a că­zut pe un divan. Era aproape să le­șine. Reculegându-se a strigat: — Slavă Domnului, că atentatul n’a isbutit și nu s’a săvîrșit o crimă. Guvernele trebue să-și aducă aminte de enciclica mea, privitoare la primej­diile, ce amenință societatea. Crispi mi e dușman de principii, dar îl stimez­ea pe un mare bărbat de stat. ___ Antifgon« UN PROVERB PE ZI Lupul nu se pierde nici­odată într’o pădure mare. (Dahomean). întâmplarea tragică din Bacäu Un confrate primește următoarea scri­soare din Bacäu : D. St. Pauli, membrul unei familii bine văzută în localitate, a fost zilele acestea victima unui accident al căruia rezultat a fost fatal. La Sf. Gheorghe trecut, d-sa închi­nase niște case ce le avea pe o stradă lăturalnică a orașului, unui oare­care Ilie Haidan. Acesta neavând însă cu ce plăti chiria, se învoi ca să fie îngăduit puțin. După câte­va zile proprietarul se pre­­zintă la chiriaș, cerendu-i parale. Căpă­tând însă în schimb un răspuns nu toc­mai politicos, d. Pavli i dădu o lovitură de palmă. Atunci Haldun, dădu un brond­u destul de puternic d-lui Pavli, care aflându­­se în acele momente pe niște scări, a căzut jos, scrântindu-și un picior într’un mod foarte grav. După 20 de zile de grele suferinți, d. Pavli a căruia sănătate era zdrunci­nată mai d’inainte, ceea ce n’a permis medicilor să-i tae piciorul, și-a dat ul­timul sfîrșit, înmormântarea s’a făcut alaltă ieri. Acuma Haidäc, se află arestat, iar parchetul instruește afacerea. Ș­TIRI JOUI­OB A sosit din America în București unicul luptător grec Theodor Gheorghiu. Dânsul se luptă în patru feluri, precum ți un box englez. Celui care-l va învin­ge la toate luptele, plătește imediat ca premiu 500 lei. Face și rămășag de luptă pe 100 lire engleze. Prima reprezentație o va da mâine Vineri seara în sala Dacia. D. C. Alexiu, primarul orașului Bârlad,­­și a dat demisiunea din această însărcinare, ea­rată rezultatul alegerei colegiului »1 III-lea județean din Buzău. Lista liberală 724 voturi. » guvernamentală 481 voturi. Liberalii au reușit. «CT D. P. Carp s’a întors în Capitală, venind din Constanța. D. ministru al domenielor a vizitat târgul derîmători din Constanța, precum și diferite instituțiuni fșcolare.La întoarcere a vizitat lucrările con­struitea podului de peste Dunăre, as­a Gheoghe Giuroglu, mare pro­prietar, a donat comunei Calafat, fondul necesar, pentru construirea unui local de spital, a cărui valoare după deviz, sa urca la suma de lei 47.000. In acest scop, d-sa a și depus în cassa comunei, suma de lei 40.000 în numerar, iar restul T va depune imediat după ad­judecarea dârei în antreprisă a cons­truirea localului. Consiliul comunal, în ședința de la 3 iunie, a acceptat această donațiune ex­primând generosului donator, mulțumi­rile meritate. ÜS D. Alex. Lahovary, care la fost em­ la moșia d-sale Boldești, s’a întors în Capitală. um «Societatea de ajutor reciproc» a funcționarilor C. F. R. va da în ziua de 12 Iunie c. o mare serbare câmpe­nească în grădina «Puțul cu apă rece», str. Isvorului. La orele 4 p. m. se va începe dansul. im A apărut în librăria Carol Müller din capitală romanul «Poveste tristă», de Francois Coppee. Romanul e tradus de d. Dumitru Stănescu. Prețul 1 l­a 50 b. m. Mâine Vineri, 10 curent, la orele 8 și jumătate seara, se va ține la pri­măria capitalei un consiliu comunal, sub preșidenția d-lui N. Filipescu.­­ De 2 zile se lucrează în docuri, la Galați, cu multă energie la demon­tarea celor 4 torpilori ce au­ sosit cu un tren expres din Dantzig (Germania). El au fost construite în Elbing. Lăsarea lor în apă, s’a făcut în pre­zența d-lui general Murgescu și Barozzi în aclamațiuni de ura, din partea ma­rinarilor și a publicului asistent. KBI Poliția a prins la Ploești pe un falsificator de monede, anume Ion Ne­­culae. La densul s’au găsit 50 de mo­nede a 5 lei, false. Acest Ion Neculae e poleitor, dânsul reușise să-și procure tipare de la un alt falsificator, care a fost arestat zilele trecute. BUS Poliția a arestat pe un cârciumar de la Chitila, anume Ion Cioca, care s-a constatat că a îndemnat pe tâlharii din banda lui Mărunțelu să jefuiască pe cârciumarul Nichifor. Tot Ion Cioca a fost, a doua zi după tîlhăria de la Grozăvești, de a cumpă­rat o pușcă din hala vechiturilor pen­tru Mărunțelu. ÜH NI se telegrafiază din Sibiu cu data de 7 Iunie. Știrea dată de unele ziare, cum că doctorul Lucaciu ar fi părăsit Ungaria, nu este exactă. D. Lucaciu a stat aci zece zile. D-sa a plecat ieri după ce a arătat scopul călătoriei sale. era Direcția serviciului sanitar a in­tervenit pe lângă ministerul finanțelor ca să interzică intrarea în țară a esen­țelor alcoolice cu care se fabrică țuică, cognac, tescovină și rachiu de drojdie, precum și colorilor de vin, de­oare­ce toate acestea sunt vătămătoare sănă­­tății. Procesul locotenentului Filostrat, fostul casier al clubului militar, care a furat 80.000 lei, va veni înaintea con­siliului de rasboiu al corpului II de ar­mată la 25 iunie. Procesul se va judeca în contumace, de­oare­ce Filostrat nu este încă prins. Urmărirea care se începuse contra sub-intendentului Ștefănescu, a încetat din ma­șă că sîa dovedit că el nu, era vinovat întru nimic. mi ieri dimineață la 9 ore s’a făcut un pelerinagiu la mormântul lui C. Brătianu, la cimitirul Șerban-Vodă. Un mare număr de liberali și de a­­mici ai defunctului au luat parte. Mai multe discursuri au fost pronun­țate cu această ocazie. la M. S. Regele va pleca peste câ­­te­va zile la Sinaia și abea pe la sfîr­­șitul lunei iulie va părăsi țara pentru a se duce în străinătate la băi. Era D. P. Misir, profesor la facultatea de drept din Iași, va pleca azi la Haga, pentru a reprezenta ministrul de exter­ne la congresul de drept internațional ce se ține la 25 din luna curentă. Congresul din anul acesta este conti­nuarea celui ce s’a ținut anul trecut în acest oraș. Cu toții se învoiră însă a merge în jud. Dolj, locul de origină al lui Mărunțelu, și acolo să se întrunească iarăși în ban­dă. Pe când căuta să meargă spre Dolj, grupul lui Mărunțelu era să fie prins, precum se știe, în pădurea Vîrteju, din jud. Ilfov. Screlea fugi singur, iar Mă­­runțelu și cel­ l’alți se ascunseră lângă fînăria armatei de la Cotroceni. A doua zi, acești din urmă merseră la stațiunea de cale ferată Ciocănești, de unde luară bilete pentru Craiova. Mărunțelu avea cu el o pușcă, cel­ l’alți revolvere, în­trebat de conductorul trenului că ce face cu pușca, banditul răspunse că e pădurar și că se duce acasă la el, în Dolj, să și vază neamurile. Isprăvile bandei prin Dolj și Rom­anați Ajunși la Craiova și văzând că acolo nu sunt în siguranță, bandiții proed­ară să meargă cu toții la Valea Boului, tot în jud. Dolj, de unde era Gheorghe Popa și unde el avea multe rude. Aci, Gheor­­ghe Popa, Mărunțelu și cu Nicu Pârvu își iau­ fie­care câte o țiitoare, și plănuesc să facă noul tâlhării. Simțind că s’a dat de urma lor, ei pleacă la Craiova. Mărunțelu avea în acel oraș mulți cu­noscuți printre hoții de cai și gazdele de tâlhari cari sunt împrejurul Craio­­vei. El face cunoștința lui Tumbuluc și Mihai Șchiopu și cu toții comit tâl­hăria din Rom­anați, unde ei, numai 5 iași au băgat groaza în 150 de oameni cari se aflau în cârciuma ce au jefuit; ei mai comit noul tâlhării în Dolj. Este lesne de închipuit ce teroare inspirase banda în acele județe. Cine era șeful bandei? Se pare, după cum am zis ieri, că Mărunțelu era considerat ca șef al ban­dei, numai din causa zgomotului ce se făcuse împregiurul numelui lui în urma tâlhăriilor din capitală, dar că adevă­ratul șef era Gheorghe Popa. După fie­care tâlhărie pe care o făp­­tuiau­ strigând : «Suntem banda lui Mă­­runțelu» și producând cu modul acesta groază în nenorociții cari erau călcați, bandiții se despartiau și nu se intâlneau iarăși de­cât peste câte­va zile, la un anumit loc hotărît d­inainte. Câte­va detalii asupra bandiților Gheorghe Popa și Nicu Stan Pârvu sunt foarte tineri, de abia au câte 25 —26 de ani, și după figură nu au de loc înfățișare de tâlhari, se zice că a­­tunci când «operau» erau foarte aspri. Ei au fost într’o vreme precupeți în București. Mărunțelu are 30 de ani și și-a făcut figura mai simpatică de când și-a tăiat negii de pe obraz. După ce a evadat din Ocnele­ mari a stat vreme de zece zile pe câmp, mâncând numai porumb crud, de teamă de a fi prins. Iarna tre­cută pe când bandiții erau urmăriți de potera din București ei dormeau tot pe câmpuri. Dintre toți, Tumbuluc are o figură mai de tâlhar. El e înalt, spătos, mâi­nile mari și late, o adevărată înfățișare de bestie. Mihai Șchiopul slujea bandei numai ca ecleror. El are o înfățișare scârboa­să, este rachitic și foarte urât ca fi­gură. Toți sunt foarte abătuți de când sunt arestați, și au denunțat pe toate gaz­dele ce au avut, așa că numărul impli­caților în această afacere se așteaptă a fi foarte mare. Se zice că cu câte­va zile înainte de prinderea bandiților, numiții Gheorghe Popa și Nicu Pârvu au dat în păstra­rea amantelor lor din Pebești câte o sumă de napoleoni. S’au lansat mandate de arestare în contra acestor două fe­mei și e probabil că ele sunt deja a­­restate. Instrucția bandei Mărunțelu Noul amănunte Iată amănuntele pe care le mai aflăm asupra tâlhăriilor comise de banda lui Mărunțelu. Tovărășia lui Mărunțelu cu Sdrelea După ce acest bandit fugi, împreună cu Sdrelea, Cimpoeru și alți cinci, din Ocnele­ mari în August 1893, el se des­părți de cei­l­alți. Venind peste câtă­va vreme în București, Mărunțelu află că Sdrelea este ascuns în casatul Ionescu- Dascălu, la Filaret, și se duse de a găsi. Mărunțelu se întovărășise deja cu Gheorghe Popa, care evadase din arestul preventiv din Slatina, unde fusese în­chis pentru furt de cal, și cu Niculae Pârvu. Screlea i-a propus ca, împreună cu Dascălu, să calce pe preotul Stan și pe cârciumarul Nichifor. Propunerea a fost primită și cu toții au comis aceste două tâlhării. Despărțirea bandiților îndată după comiterea acestor tâlhării, banda s’a desfăcut, luând-o Dascălu și Ciungu într’o parte, iar Sdrelea, Mărunțelu și cei­alți într’altă parte.. Cauzele căderei d-lui Stambuloff Un interview cu prințul Paris, 8 iunie. «Le Gaulois» publică un interview al prințului Bulgariei, în care expune în mod lămurit cauzele căderii d-lui Stam­­buloff. Alteța Sa a declarat că d. Stambuloff a făcut Bulgariei servicii eterne, însă lunga sa perioadă de guvernare l-a fă­cut să nu poată aprecia condițiunile actuale ale țării și spiritul de mode­­rațiune. In zadar prințul a rugat pe d. Stam­buloff să respecte Constituțiunea și i-a atras atențiunea asupra vexațiunilor ne­folositoare ce comitea. Bucuria generală și expresiunea sen­timentului de scăpare manifestat cu o­­caziunea căderii d-lui Stambuloff, dove­desc că prințul a lucrat de acord cu dorințele populațiunii. Relativ, la politica străină, prințul Ferdinand a declarat că este și va ră­mâne vasalul credincios al Sultanului. Constantinopole este sprijinul său. In ceea ce privește aserțiunea că prințul Ferdinand se inspiră de la Viena A. Sa a declarat că faptele nu dovedesc aceasta. Față cu Rusia ne silim să trăim în relațiuni respectoase, însă voim să fim liberi. Bulgaria este o țară unde Kaulbars­ ii și Ignatieff-ii nu vor reuși. Bulgaria să aparțină Bulgarilor, iată politică mea constantă. Timpul va face restul. D­EPEȘI 7 Iunie Paris.—Corneliu Herz înaintea tribunalului Corneliu Herz este citat pentru 27 iulie, dinaintea tribunalului corecțional sub inculparea de șantaj. Cracovia.—Inundație Apele Vistulei se gaseau ieri seară la 40 m. 50 d’asupra nivelului normal. In urma rupturii unui zăgaz 150 case din Wolovice s’au inundat. Culturile au suferit mari stricăciuni. Apele scad azi cu încetul. Roma.­Evenimentele din Maroc «Agenția Ștefani» află din Tanger că Abd el-Azis a fost recunoscut de ora­șele Mequinez și Marokeh. Toți representanții străini au trimes scrisori prin care recunosc pe noul Sultan. Tanger, 7 iunie. Mulei Mohomed, frate mai mare al noului Sultan, a fost arestat la Marokeh. Șeriful Nazzan recunoaște autoritatea noului Sultan. Belgrad.Călătoria regelui Serbiei Regele Alexandru însoțit de regele Milan va părăsi Belgrad la 23 iunie di­mineața pentru a se duce la Constanti­nopole. Se va duce la Niș și de acolo la Zibevce. Regele Milan se va întoar­ce la Niș unde va sta în timpul absenții fiului său­. Regele Alexandru va sosi la Constan­tinopole la 27 dimineață. Va fi oaspe­tele Sultanului la Ildiz. Se asigură că această călătorie nu are nici un scop politic. Suita regelui este numai din militari. Consiliul de miniștri va conduce afa­cerile în lipsa regelui. Karwin.­Numărul victimelor: exploziele din Kar din Numărul definitiv al victimelor este de 235, dintre cari 214 n’au putut fi încă găsiți. Analiza gazurilor ce es din mine a­­rată că incendiul s’a stins. Madrid.­Un deputat pălmuit de alt deputat Deputatul Morales făcând alusiune la pretinse imoralități administrative ale deputatului Ariro, acesta Ta pălmuit în sala pașilor perduți. Mâine se vor bate în duel. Ceasoarnice de aur fin 14 CARATE GARANTAT SÜT* ADEVERATA OCAZIONE Let B. Ceasoarnice remontoir (ancre) cu 2 capace de aur fin (14 carate garantat) forte fru­mos gravate, forma cea nouă pentru bărbați, mersul regulat garantat. . . 85.— Ceasoarnice remontori cu 3 capace de aur fin (14 carate garantat) foarte frumos gravate, forma cea mai nouă, pentru dame........................................................65.— Același ceasornic cu capace mai grele . 79.— Nici cu 150 lei nu se găsesc în România a­­semenea ceasoarnice.—De vânzare la adminis­trația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 11, București. PRESĂ ROMINA Adevărul vede în partidul conservator, acum la cârmă, câți­va oameni cari au­ pus mâna pe putere fără ca, mai înainte, să fi avut cu toții o ideie comună, vre­un program. De aci, vre­­cinicele neînțelegeri. Liberalii din opoziție, a­­dunați î n giurul unui program vag, în care nu se susține sufragiul universal, nu prezintă mult mai multe garanții de durabilitate, dacă vor veni la putere în halul în care se află acum. Constituționalul constată că în activitatea de până acum a partidului conservator stă dovada că acest regim și-a păstrat cinstit cu­­vântul dat țării, iar liberalii nu pot zice despre el tot același lucru. Lupta, vorbind despre multele crime ce se comit la noi și ne greutatea cu care se prind vinovații, zice că pricina e că n'am ajuns până acum, să avem un personal al siguranței abil, experimentat, de­oare­ce slujbele se consideră ca niște sinecure pentru favoriți, ca mijloace de căpătuială pentru agenții electorali. Perso­nalul parchetelor de asemene se formează din tineri abia eștii din școală și fără nici o ex­periență. ju­pr’Independance roumaine zice că trebue de­o­cam­dată să ne ocupăm numai de românii din Transilvania, căci a ne ocupa de­odată de frații noștri­ din Basarabia și de cei din Tran­silvania este a face multă gălăgie împrejurul chestiei naționale însă fără nici un folos. Naționalul răspunde «Luptei» în chestia o­­portunității revindicărilor pentru Basarabia.Zice că de­sigur ori­ce român bun vrea desrobirea tuturor fraților de sub jug străin, dar cată să lucrăm mai întăiti acolo, peste Carpați, unde sunt mai multe șanse de reușită. Românul vorbind despre alegerile pentru consiliul județean din Buzău­ zice că și cu a­­ceastă ocazie s’a dat o nouă dovadă că vici­oasă este interpretarea legei electorale d’a nu se considera ca ‘voturi exprimate, buletinele anulate. Confratele adaugă că dacă se ținea seamă de aceste buletine atunci reușeau­ liberalii și la colegiul I-iI. Timpul zice că nu vom avea siguranță pu­blică, până când personalul polițienesc, mai ales cel inferior, nu va fi plătit omenește ca să poată trăi și nu va avea siguranța poziției sale, reschimbându-se slujbașii cu guvernele și prefecții. Atunci, nu se vor mai întâmpla incidente ca cel cu Mărunțelu. Țara se ocupă de desbinările în ce privește chestia dacă trebuie să ne ocupăm și de basa­­rabeni ca și de transilvăneni și dacă e oportun. Zice că legăturile popoarelor române din toate părțile sunt de inimă și de suflet și ar­gumente politice nu vor putea să se slăbească. Voința Națională dovedește că azi țara nu mai vrea să tolereze pe conservatori la putere și ca probă dă reușita liberalilor în colegiul II și III la alegerile județiane de Buzău. -----------------—cc-----------------—­Starea, Orvilă, Mișcarea populației pe ziua de g Iunie Născuți 22. Morți 19 adică : Isac Grimberg 20 ani, Du­­mitracue Dumitru 37 ani, Avid Veroana Ioan Glogorașu 2 luni, A­n Aizich Grünberg 3 zile, V­irxtUl, Xil (ÚOl XULilC­lOiWl Alexandrina Socaci 1 lună, Paulina Mihai Coradi 31 ani, Sevastița Gheorghe Dumitru 3 luni, loan Petre Constantinescu 4 ani jumătate, Cate Iosef Stortz 55 ani, Sultana Nicolae 3 luni, Christache Tănăsescu 32 ani, Florica lui Stan 3 luni, loan Madorescu 2 ani jum., Marița Nicolae Moldovan 3 ani, Atanasie Atonescu 36 ani, Ștefan Teodorescu 38 ani, Barbu Consta­­tinescu 53 ani, Vasilica Ghiță Cristescu 4 ani, Anica Ioan Dobrescu 3 săptămâni. LICITIILTITJITI Urmare. — Vezi «Universul» de ieri — La 25 iunie ora 3 p. m., la prefectura jud. Ilfov, pentru aprovizionarea a 1.200 m. c. pietriș necesar șoselei m­em­o-comunală, gara Fundulea-Sotocolu, în valoare de lei 10.032. — La 10 Iunie la prefectura jud. Brăila, pentru construirea palatului de justiție la re­ședința județului, în valoare de lei 405.203. — La 26 Iunie ora 12 m. la primăria comu­nei Huși, pentru facerea a niște rafturi, a 10 bănci de lemn și pentru repararea podului nu­mit de piatră. Vânzarea de imobile la tribunalul de Notariat Ilfov — La 15 Iunie se vinde prin licitație imo­bilele din calea Rahovei No. 136, din strada Colței No. 54, din strada Câmpineanu No. 55, din strada Viitorului No. 42 și moșiile Basceni­­de­ sus din comuna Calvini, plasa și județul Buzău, precum și moșia Dedulești Iorguleasca din comuna Dedulești, plasa Vădeni, județul Brăila. Urmare în «Universul» de mâine BURSA CEREALELOR Brăila, 6 Iunie Grâtt 2,500 hect., 561/,—57 fibre; 5 fr. 80—6 fr. 25 b. heet. Porumb 1,000 hect; 6D/2 libre; 6 fr. 35 b. hect. Orz 1300 hect.; 43 libre ; 3 fr. 5 b. hect. CEREALE SOSITE Pe Apă Pe uscat Grâil Hect 115000 Gräü Ilect 263500 Porumb » 144500 Porumb > 154600 Orz » 16400 Orz » 59800 Secară » 9500 Secară » 12000 Fasole » 5000 Fasole » ----­Mei­t » 1500 Maiuz » 2000 Ovez » 8000 Ovez > -------­ Boalele secrete leputin­ța Bârbâteascâ Se vindecă după cele mai nouă metode ra­dical fără durere și împedicare, după expe­riența de 23 ani de specialitate în boli lumești Mr. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. D-rul Sterie­n. Ciurea IX. Pelikangasse No. 10.—Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de me­dicină din Viena.—Consultațiuni și prin corespondențe._____________1582.—(99) AVIS Se primește un­ Agent pentru a distribui Perne la călători în gara de Nord, București cu leafa 75 lei lunar. A se adresa în calea Victoriei No. 150 București._________________________ DOCTORUL VELESCU — DENTIST — Fost șef asistent de climică la Facultatea den­­tistică din PHILADELFIA (America) S’a mutat Bulevardul Academiei 1, colț cu calea Victoriei 42 Consultațiuni de la 9—12 dimineața și după amiază de la 2—5. Pentru săraci gratis. Mariia și Sâm­băta de la 8—9 dimineața. 1766 25 IDE VE2>TS-I­EE 600 stânjeni lemne, anin și salcie, jumătate uscate, restul tăiete din tamna expirată. Bune pentru Brutari și Cărămidari. Doritorii se pot adresa lagh. Popescu, a­­rendașul moșiei Văcărești, gara Vacal­­ești. 1846 Hija 40 la satu mai eftinăi Marele Magazin de Lunin din București are onore de aduce la cunoștința onor. public și bogatei sale clientele că De MERCURI 15 IUNIE A. C. Va începe sondarea tuturor noutăți­lor din sesonul actual rămase nevîndut ș­i idillin scâ­nt de iu la sută mai el!! Societatea lucrătorilor „COFETARI“ din Domnilor membri. Cu onoare sunteți convocați a vă în­truni în adunarea generală ordinară în localul societăței în ziua de Vineri, 10 Iunie curent, ora 8 p. m. La ordinea zilei sunt: alegerea unui nou consiliu de administrație, modifica­rea art. 7, 9, 10, 49, 56 și 63 din sta­tute, și pentru Diplome. 1873 —(2) Comitetul. Reparațiune de ceasoarnice —cu 50 la sută mai ieftin de­cât ori­unde— Depozitul de ceasoarnice de la administrația ziarului UNIVERSUL, luând un avânt foarte mare și în urma dorinței exprimate de insă mulți cititori, am adus din Geneva (Elvetia două lucrători special pentru repararea cea­­soarnicelor. Pentru a satisface publicul și mai ales pe ci­­titorii noștri, ori­ce reparație de ceasoarnice se va face cu 60 la sută mai ieftin de­cât ori­unde. A se adresa la administrația ziarului UNI

Next