Universul, iunie 1894 (Anul 12, nr. 126-151)
1894-06-11 / nr. 135
ANUL XII. — N0. 135~ Samata, 11 (23) Iunie 1894 Comandele de la 15 lei în sus se trimet franco în orîce parte a terei. “pentru bărbați și copii.—Pălării moi pentru vaslet 1.90.—Pălării moi, ultima moilă, lei 3 și tei 4.50 bucata.—Pălării tail, ultima modă, lei 4.80, 5.50, și 650 bucata. — Pălării roșii, verzi și albastre pentru copil lei 2.50 j.i pălării albastre marinar pentru copil, lei 3 bucata.—Nici cu 30 la sută mai scump nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara.— De vânzarea adm. ziarului „Universul“, Strada Brezoianu Mo. 11, București, cu 30 ° C maieftin decât oriunde. -Mănuși albe cu 2 nasturi pentru bărbați, cu lei 2.50 și lei 2.95 perechea.—Mănuși colorate cu 2 nasturi lei 2.95 perechea. — Mănuși colorate tari albe cu 3 nasturi pentru dame lei 2.90 perechea, cu 4 nasturi lei 3.20, cu 5 nasturi lei 3.75, cu 6 nasturi (mușchetari) lei 4.25, cu 8 nasturi lei 5.50 și cu 12 nasturi lei 7.50 perechea.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București.______________ Orez, Paste de Mia și Scrobeală de orez Macaroane de Neapol, veritabile, calitate extra-superioară, lei 1.30 chile. — Paște de Italia pentru supă lei 1.30 chilo. — Orez de Italia, călit, superioară, bani 75 chilo. — Scrobeală garantată pâră le orez, călit. 1, lei 1.30 chilo. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București._____________________ Patinar, Regal Naville, leî 5 sticla.—Cognac UUyildu călit. I. Naville, leî 4.30 sticla. — Cognac francez superior, lei 6 sticla. UhvatYl .jamaica extra-superior leî 5.75 sticla și Sili Ulii calitatea N lei 3.60 sticla, indigene asortate leî 2.50 sticla SilvUCA Ul 1 și are renumitei fabrici Cora, din Turin, lei 7.75 și lei 5.50 sticla. 1*11111 în fratelli Cora, din Turin, calitate V in IliU și superioară, lei 4 sticla. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București: Ondeia B °caget cutia 230 grame, 70 bani.— ImcN lClU Sardele Migone, 280 grame, 80 b.— Sardele Excelsior, 325 grame, 90 bani. — Sardele cu trufe, 210 grame, lei 1.15 și Sardele extra-fine fără oase, cutia 285 grame, lei 1.30. (Lacherdă) calitate superioară, cutia de A UM 270 grame lei 1.16. Ton de ton preparate cu unt-de-lemn franțu•un tesc superior, cutia de 255 grame lei 1.35. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, Ferro - China - Biseri Acest minunat licitor, luat în doze de câte un păhărel înaintea mesei, aduce un efect admirabil în contra durerea de cap, lipsei de poftă de mâncare, greața și durerile de stomac. Cine dorește să fie întotdeauna sănătos să bea în fiecare zi Ferro- Cina-Bisteri. Sticla mare leî 4.50 și sticla mică leî 2.50.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, de orî-ce mărime, foarte elegante, WwBdklC JC serviciul de mâncare, de voiagiu, coșulețe pentru aruncat hârtie, pentru pus pâine la masă și altele. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, cu prețurile cele mai moderate. Unt-de-lemn Franțuzesc calitate superioară, garantat curat de măsline, analizat de d. dr. Bernard, litru lei 2.75 și aceeași calitate în tinichea de 1 chile și 150 grame lei 2.85.—Calitatea II curat de măsline litru lei 2.20 și aceeași calitate in tinichele de 900 grame lei 1.80. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, Calea, Ceaia și Zacor Cafea Martinică, calitatea I, lei 4.20 chile.—Martinică călit. II, lei 3.80 chile. — S. Salvador, lei 3.60 chile.—Rio, călit. I, lei 3.30 chilo.— Ceylan, călit. I, lei 4.30 chilo. — Moka, călit. I, lei 4.80 chile.—Cafea Regală (Cicoria) pachetul de 200 gr. bani 35.—CEAIU, calitate superioară, cutia mare leî 2 și cutia mică leî 1.10.—ZACHAR cubic, calitatea 1, leî 1.10 chile.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu 11, Bucuresci. Luminări stealtng de Calitate superioară, 540 grame, 5 și 6 la un pachet, leî 1 40.— Calitate extra, 540 grame, 5 și 6 la pachet, leî 1.20. — Calitate prima, 540 grame, 5 și 6 la pachet, leî 1.15. — Calitate prima, 500 grame, leî 1.05 și luminări pentru birjari, 8 la un pachet, leî 1.05.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București, Fomada Italiana e un produs serios studiat, un regenerator foarte puternic al perului, ale căreia proprietăți balsamice întroducându-se prin porii pielei, întăresc rădăcina perului, împiedică atrofiarea bulbilor și face să crească în câteva săptămâni perul și barba dacă vitalitatea tubului capilar nu e de tot stinsă. „Pomada Italiana“, afară de aceea că oprește căderea perului și ’1 curăță de toate murdăriile ca mătreața și altele, țintindu’l tot-d’auna sănătos, moale și lucios, mai are și incontestabila proprietate de a preveni albirea perului. Lei 4.50 flaconul mare.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. 500 lei Premia ® d“ fi? BS. i "Ug tiEW* a pentru “igMORÎREA a orî-ce fel de INSECTE Cu acest nou și infailibil praf, ce noi prezentăm publicului, toate insectele ca: moliile, păduchle de lemn, paricii, muștele și altele, mor la cea din teist întrebuințare. Se acordă Un premiu Ms 500 lai celui care va proba că există praf mai bun ca cel de mai sus. De vânzare în București la administrația ziarului „Universul“, str. Brezoianu no. 11 și în Iași, Craiova, Galați și Brăila la librăriile unde se vinde ziarul „Universul.“ «PREȚUL UNEI CUTII BANI 60 *»-Fiecare cutie a acestor adevărate prafuri (Poudre Universelle) va purta pecetea administrației ziarului „Universul“. Suflătoare de caucine, spre a obține mai bine efectul cu praful pentru distrugerea moliilor, năduchitor de lemn (ploșnițe), puricilor, etc. Bucata lei 1,30. 1T^j.?:mg îngrozitoarea catastrofă de la Karwin.—(Vezi ilustrația) CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Vineri 10 Iunie.— Mucenicul Timoteih Catolic Vineri 22 Iunie.—Paulin Prot. Achați Rés. soarelui 4.16; Ap. soarelui 7.47. București, 10 Iunie. Publicarea protestelor SAO parte din presă s'a ridicat, în mai multe rînduri, în contra confraților cari obicinuiesc să publice lista polițelor protestate. S’a zis că publicitatea aceasta e stricătoare multora și că—pentru o insolvență de câțiva lei,—un om e dat în vileag și compromis. Lucrul e adevărat; sunt cazuri de protestări de polițe în care un negustor, după un trecut nepătat, fiind în neputință, la un moment dat, să achite o poliță oarecare, cât de mică, se vede dat în publicitate și pus în neputință de a se mai reabilita, de a reîncepe negustoria. Dar, pe de altă parte, chestia de drept stă astfel: Protestările de polițe sunt acte publice și nimeni nu va putea lua dreptul cuiva de a se însera prin ziare. Dura lex, sed lex... * ❖ * Fapt în contra căruia ne-am ridicat și noi și vom protesta întotdeauna, e abuzul și chiar gheșeteurile ce se fac cu publicarea protestelor. In adevăr, am existat și poate există încă gazete, la noi, cari trag un profit însemnat din publicarea protestelor. Iată cum proced acești «ziariști»: Se duc la un negustor căruia i s’a protestat vre-o poliță și-î spun, arătându’i lista copiată: — Iată lista polițelor protestate, ești și d-ta cu atâta sumă. Deși sunt convins că ești comerciant onest, n’am ce face.... Negustorul stăru e pe lângă pseudo- gazetar ca să-l «omită din greșală», streț curându’î și câțiva zimțișorî în mână. Și astfel vedem lista polițelor protestate trunchiată, protestări însemnate scăpate din vedere, din greșală de tipar. De aci, se înțelege cât de dăunătoare e publicitatea făcută în acest fel. Gazetarul care are gust să publice lista polițelor protestate s’o publice complectă , dacă nu, să nu publice nimic. * Inc’un reü care rezultă pentru comercianți prin publicarea listei polițelor protestate, semnalat de un confrate, e următorul: «Impresia rea ce face asupra unui străin, care deschide o foaie publicând proteste și vede pagini întregi pline cu polițe protestate, are o înrîurire funestă asupra modului cum străinătatea trebue să aprecieze reputațiunea noastră comercială, reputațiune, care din nefericire e deajuns de dureros sdruncinată de elementele destrugătoare ce o rod înăuntru. Cercetând mai de aproape, se va găsi însă că majoritatea acceptanților a căror nume sunt publicate nu’s nicidecum comercianți ci persoane particulare care au contractat împrumuturi de bani pe polițe. Iată clar că niște insolvențe cu totul streine de transacțiunele comerciale sunt menite, prin nechibzuința acelor ce le înregistrează, a decide în parte de moralitatea negustorilor unei țâri întregi. Dacă s’a obișnuit ca la noi protestul polițelor să fie acte de domeniul cunoștinței publice, apoi ar fi de dorit ca redacțiile care se îndeletnicesc cu aceste publicațiuni să pue în vederea informatorilor lor de a arăta în dreptul fiecărui acceptant dacă este comerciant sau nu, căci altfel am fi dispuși să credem că scopul acelor fei e cu totul contrar celui ce și - atribuesc». ❖ In orîce caz, publicarea protestelor trebue să se facă cu mare băgare de seamă, pentru ca nu cumva ziarele care cred că fac un bine cu aceasta, să facă nedreptate și pagubă comercialul, Rănim capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: ADA BREZOIANU 11 BUCURESCI! literatură, știință și artă. Cine asistă la astfel de conversații mai mult intime poate observa că ex-regele Milan nu e așa de nervos ca mai nainte. Cu toate acestea Milan fumează una după alta țigări tari și totdeauna are înaintea sa un petec de hârtie pe care face cu creionul fel de fel de figuri. Consiliile de miniștri.—Cina.— Prânzurile de gală Pe la orele 4 p. m., regele Alexandru se duce în parcul curții unde petrece 1 ceas sau face o plimbare prin Topsider, cea mai frumoasă grădină din Belgrad. Seara presidează consiliile de miniștri cari se țin la palat și se interesează de toate chestiunile. Intre 7 și 8 se ia cina la care sunt invitați bărbați politici, miniștrii sau alte personagii distinse. La prânzurile de gală, cari se fac cu mare pompă iau parte de obicei până la 150 de persoane. Agitațiile politice.— Un asasinat politic în comunele, unde radicalii sunt în majoritate, agitațiile politice continuă. La Craguevar a fost împrăștiată cu forța o adunare a radicalilor. S’a petrecut acolo și o încăierare sângeroasă între locuitori și soldați. Sunt vre-o 7 răniți. S'au făcut numeroase arestări. Comitetele secrete ale radicalilor lucrează în permanență pentru propaganda în contra actualei stări de lucruri. Agenții lor cutreeră țara. In unele cercuri politice se zice că agitatorul muntenegrean Bazo Petrovici n'a părăsit Belgradul ci numai s-a prefăcut că fuge. In realitate el ar fi tot în capitala Serbiei și lucrează pe sub ascuns cu partizanii prințului de Muntenegru, pretendentul la tronul Serbiei. Aproape de Craguevar a fost găsit într’una din diminețile trecute cadavrul comerciantului Lurin, un partizan înfocat al dinastiei și om cu influență politică. Se crede că a fost asasinat de agenții secreți ai radicalilor. Mistici. DIN SERBIA (Corespondența part. a ziarului «Universul») Belgrad, 6 Iunie. Obiceiurile curții regale.—Traiul regelui Alexandru Vetrimet următoarea descriere a vieții de la curtea regală de aici. Dimineața după dejun, regele Alexandru primește pe mareșalul șeh de curte, pe primul aghiotant și pe secretarii de cabinet care îl raportează despre toate chestiunile la ordinea zilei și despre cele întâmplate în ziua precedentă. Regele ascultă sau citește cu băgare de seamă toate rapoartele, dă apoi ordinele cuvenite, citește ziarele sosite și de obicei, pe la orele 10 a. m., primește pe miniștrii sah pe alte persoane înscrise pentru audiență. De când cu lovitura de stat și cu schimbarea constituției, regele primește o mulțime de delegațiuni din provincie, cărora trebue negreșit să le ție discursuri asupra chestiilor politice și economice. După audiență, regele care în acest timp purta uniforma de general sau de colonel, își schimbă uniforma, se îmbracă civil și în costumul acesta primește pe militari sau pe oamenii de știință. Prânzul la curte Punct la ora 1 p. m., are loc prânzul în mica sufragerie a vechiului palat, în care locuesc acum amândouă regii: tatăl și fiul. La prânz iau parte de obiceih unul dintre miniștri sau alt om politic ori vreun străin invitat anume la masă. Suveranul prânzește în aceiași sală în care acum e anul au fost arestați regenții. Conversația o conduce de obicei exregele Milan, care șade vis-a-vis de fiul său și el mai mult vorbește decât mănâncă. După prânz regele Alexandru, Milan și oaspeții se retrag într-un mare salon de alăturea unde conversația continuă un ceas, cel mult două. Cu ocazia aceasta se discută politică. Sinuciderea tragică din comuna Salcia Ion N. Iacob Hanceanu, din comuna Salcia, jud. Botoșani, avea o femee cu numele Maria, care însă era cam exaltată și dupa cum se spune dădea când și când semne de nebunie. Hanceanu nu trăia de mai mult timp împreună cu nevastă-sa, poate chiar din pricina boalei ei. Maria se mutase la tatăl săi, Dumitru Stefine. Acesta o îngrija cum se cade și o supraveghia d’aproape. Femeia ’și pusese gândul să se sinucidă. Intr’una din nopțile trecute, pe când cel din casă dormind adânc, ea s’a sculat tipul din pat, a scos încetișor dintr’o lădiță un briciu și și a tăiat gâtul. Nefericita a căzut jos. La sgomotul căderii s’a deșteptat tatăl ei și a aprins lumînarea. Sângele curgea șiroaie din gâtul nenorocitei femei, care în urma rănii grozave ce și-a făcut cu briciul, a murit peste câtva timp. Cazul i’a comunicat parchetului. O bandă curioasă de tâlhari O bandă de tâlhari, unică în felul ei, a compărut într’una din zilele trecute înaintea tribunalului corecțional din Elberfeld (Germania). Acuzații erau 4 tineri din Barmen în vârstă de la 17—18 ani. Probabil că romanele relele au stricat capul și dacă poliția nu putea pune de cu vreme mâna pe el, cine știe dacă tinerii aceștia n’ar fi săvârșit chiar omoruri îngrozitoare. Poliția îl pândea de multă vreme, dar bandiții locuiau într’o peșteră din munții dintre Barmen și Schwelm și din causa aceasta nimenea nu putea bănui unde li se află culcușul. Ei făcuseră jurământ să nu se trădeze unul pe altul. Acela, care călca jurământul era pedepsit cu moartea. Când ieșinu noaptea ca să fure și să jefuiască pe călători și pe hangii, își alegeau prin sorți un conducător, un fel de șef. Intr’o zi un bandit venise în oraș și intră într’o cârciumă. Acolo, după ce s'a îmbătat, a început să se laude cu vitejia și tâlhăriile lui. Un agent secret care se afla acolo l’a arestat numai decât. Luat din scurt banditul a spus unde li-e culcușul. Intrarea în peștera lor însă era așa de mică și de joasă încât trebuia să te târăști pe burtă. Mai mulți polițiști având luminări în mâini au intrat în peșteră. Pe pereți erau atârnate vre-o 20 de săbii lungi și zece de săbii, trîmbițe, etc. In mijlocul peșterii se aflau pijște