Universul, iunie 1894 (Anul 12, nr. 126-151)

1894-06-11 / nr. 135

ANUL XII. — N0. 135~ Samata, 11 (23) Iunie 1894 Comandele de la 15 lei în sus se trimet franco în orî­ce parte a terei. “pentru bărbați și copii.—Pălării moi pentru vas­let 1.90.—Pălării moi, ul­­tima m­oilă, lei 3 și tei 4.50 bucata.—Pălării tail, ultima modă, lei 4.80, 5.50, și 6­50 bucata. — Pă­lării roșii, verzi și albastre pentru copil lei 2.50 j.i pălării albastre marinar pentru copil, lei 3 bu­cata.—Nici cu 30 la sută mai scump nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara.— De vânzare­­a adm. ziarului „Universul“, Strada Brezoianu Mo. 11, București, cu 30 °­ C maieftin de­cât ori­unde. -Mănuși albe cu 2 nasturi pentru băr­­bați, cu lei 2.50 și lei 2.95 perechea.—Mănuși co­lorate cu 2 nasturi lei 2.95 perechea. — Mănuși colorate tari albe cu 3 nasturi pentru dame lei 2.90 perechea, cu 4 nasturi lei 3.20, cu 5 nasturi lei 3.75, cu 6 nasturi (mușchetari) lei 4.25, cu 8 nasturi lei 5.50 și cu 12 nasturi lei 7.50 pere­chea.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București.______________ Orez, Paste de Mia și Scrobeală de orez Macaroane de Neapol, veritabile, calitate extra-su­­perioară, lei 1.30 chile. — Paște de Italia pentru supă lei 1.30 chilo. — Orez de Italia, călit, supe­­rioară, bani 75 chilo. — Scrobeală garantată pâră le orez, călit. 1, lei 1.30 chilo. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București._____________________ Patinar, Regal Naville, leî 5 sticla.—Cognac UUyildu călit. I. Naville, leî 4.30 sticla. — Cognac francez superior, lei 6 sticla. UhvatYl .jamaica extra-superior leî 5.75 sticla și Sili Ulii calitatea N­ lei 3.60 sticla,­­ indigene asortate leî 2.50 sticla SilvUCA Ul 1 și are renumitei fabrici Cora, din Turin, lei 7.75 și lei 5.50 sticla. 1*11111 în­ fratelli Cora, din Turin, calitate V in IliU și superioară, lei 4 sticla. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București: Ondeia B °caget cutia 230 grame, 70 bani.— ImcN­ l­ClU Sardele Migone, 280 grame, 80 b.— Sardele Excelsior, 325 grame, 90 bani. — Sardele cu trufe, 210 grame, lei 1.15 și Sardele extra-fine fără oase, cutia 285 grame, lei 1.30. (Lacherdă) calitate superioară, cutia de A UM 270 grame lei 1.16. To­n de ton preparate cu unt-de-lemn franțu­­•un tesc superior, cutia de 255 grame lei 1.35. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, Ferro - China - Bis­eri Acest minunat licitor, luat în doze de câte un pă­hărel înaintea mesei, aduce un efect admirabil în contra durerea de cap, lipsei de poftă de mâncare, greața și durerile de stomac. Cine dorește să fie în­tot­dea­una sănătos să bea în fie­care zi Ferro- Cina-Bisteri. Sticla mare leî 4.50 și sticla mică leî 2.50.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, de orî-ce mărime, foarte elegante, WwBdklC JC serviciul­­ de mâncare, de voiagiu, coșulețe pentru aruncat hârtie, pentru pus pâine la masă și altele. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, cu prețurile cele mai moderate. Unt-de-lemn Franțuzesc calitate superioară, garantat curat de măsline, a­­nalizat de d. dr. Bernard, litru lei 2.75 și aceeași calitate în tinichea de 1 chile și 150 grame lei 2.85.—Calitatea II curat de măsline litru lei 2.20 și aceeași calitate in tinichele de 900 grame lei 1.80. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, Calea, Ceaia și Zacor Cafea Martinică, calitatea I, lei 4.20 chile.—Mar­­tinică călit. II, lei 3.80 chile. — S. Salvador, lei 3.60 chile.—Rio, călit. I, lei 3.30 chilo.— Ceylan, călit. I, lei 4.30 chilo. — Moka, călit. I, lei 4.80 chile.—Cafea Regală (Cicoria) pachetul de 200 gr. bani 35.—CEAIU, calitate superioară, cutia mare leî 2 și cutia mică leî 1.10.—ZACHAR cubic, ca­litatea 1, leî 1.10 chile.—De vânzare la adm. zi­arului „Universul“, Str. Brezoianu 11, Bucuresci. Luminări stealtn­g de Calitate superioară, 540 grame, 5 și 6 la un pa­chet, leî 1 40.— Calitate extra, 540 grame, 5 și 6 la pachet, leî 1.20. — Calitate prima, 540 grame, 5 și 6 la pachet, leî 1.15. — Calitate prima, 500 grame, leî 1.05 și luminări pentru birjari, 8 la un pachet, leî 1.05.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București, Fomada Italiana e un produs serios studiat, un regenerator foarte puternic al perului, ale căreia proprietăți balsa­mice întroducându-se prin porii pielei, întăresc rădăcina perului, împiedică atrofiarea bulbilor și face să crească în câte­va săptămâni perul și barba dacă vitalitatea tubului capilar nu e de tot stinsă. „Pomada Italiana“, afară de aceea că oprește căderea perului și ’1 curăță de toate murdăriile ca mătreața și altele, ț­intind­u’l tot-d’a­una sănătos, moale și lucios, mai are și incontestabila propri­etate de a preveni albirea perului. Lei 4.50 fla­conul mare.—De vânzare la adm. ziarului „Uni­versul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. 500 lei Premia ® d“ fi? BS. i­ "Ug tiEW* a pentru “ig­­MORÎREA a orî-ce fel de INSECTE Cu acest nou­ și infailibil praf, ce noi prezentăm publicului, toate insectele ca: moliile, păduchle de lemn, paricii, muștele și altele, mor la cea d­in teist întrebuințare. Se acordă Un premiu Ms 500 lai celui care va proba că există praf mai bun ca cel de mai sus. De vânzare în București la administrația ziaru­lui „Universul“, str. Brezoianu no. 11 și în Iași, Craiova, Galați și Brăila la librăriile unde se vinde ziarul „Universul.“ «PREȚUL UNEI CUTII BANI 60 *»-Fie­care cutie a acestor adevărate prafuri (Poudre Universelle) va purta pecetea administrației ziarului „Universul“. Suflătoare de caucine, spre a­­ obține mai bine efectul cu praful pentru distrugerea moliilor, năduchitor de lemn (ploșnițe), puricilor, etc. Bu­cata lei 1,30. 1T^j­.?­:m­­g îngrozitoarea catastrofă de la Karwin.—(Vezi ilustrația) CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Vineri 10 Iunie.— Mucenicul Timoteih Catolic Vineri 22 Iunie.—Paulin Prot. Achați Rés. soarelui 4.16; Ap. soarelui 7.47. București, 10 Iunie. Publicarea protestelor SA­O parte din presă s'a ridicat, în mai multe rînduri, în contra confraților cari obicinuiesc să publice lista polițelor pro­testate. S’a zis că publicitatea aceasta e stri­cătoare multora și că—pentru o insol­­vență de câți­va lei,—un om e dat în vileag și compromis. Lucrul e adevărat; sunt cazuri de protestări de polițe în care un negustor, după un trecut nepătat, fiind în nepu­tință, la un­­ moment dat, să achite o po­liță oare­care, cât de mică, se vede dat în publicitate și pus în neputință de a se mai reabilita, de a reîncepe negus­toria. Dar, pe de altă parte, chestia de drept stă ast­fel: Protestările de polițe sunt acte pu­blice și nimeni nu va putea lua dreptul cui­va de a se însera prin ziare. Dura lex, sed lex... * ❖ * Fapt în contra căruia ne-am ridicat și noi și vom protesta în­tot­dea­una, e abuzul și chiar gheșeteurile ce se fac cu publicarea protestelor. In adevăr, am existat și poate există încă gazete, la noi, cari trag un profit însemnat din publicarea protestelor. Iată cum proced acești «ziariști»: Se duc la un negustor căruia i s’a protestat vre-o poliță și-î spun, arătân­­du’i lista copiată: — Iată lista polițelor protestate, ești și d-ta cu atâta sumă. De­și sunt con­vins că ești comerciant onest, n’am ce face.... Negustorul stăru e pe lângă pseudo-­ gazetar ca să-l «omită din greșală», stre­­ț curându’î și câți­va zimțișorî în mână. Și ast­fel vedem lista polițelor pro­testate trunchiată, protestări însemnate scăpate din vedere, din greșală de tipar. De aci, se înțelege cât de dăunătoare e publicitatea făcută în acest fel. Gazetarul care are gust să publice lista polițelor protestate s’o publice com­plectă , dacă nu, să nu publice nimic. * Inc’un reü care rezultă pentru co­mercianți prin publicarea listei polițe­lor protestate, semnalat de un confrate, e următorul: «Impresia rea ce face asupra unui străin, care deschide o foaie publicând proteste și vede pagini întregi pline cu polițe protestate, are o înrîurire funestă asupra modului cum străinătatea trebue să aprecieze reputațiunea noastră co­mercială, reputațiune, care din neferi­cire e deajuns de dureros sdruncinată de elementele destrugătoare ce o rod înăuntru.­­ Cercetând mai de aproape, se va găsi însă că majoritatea acceptan­­ților a căror nume sunt publicate nu’s nici­de­cum comercianți ci persoane par­ticulare care au contractat împrumuturi de bani pe polițe. Iată clar că niște insolvențe cu totul streine de transacțiunele comerciale sunt menite, prin nechibzuința acelor ce le înregistrează, a decide în parte de mo­ralitatea negustorilor unei țâri întregi. Dacă s’a obișnuit ca la noi protestul polițelor să fie acte de domeniul cu­noștinței publice, apoi ar fi de dorit ca redacțiile care se îndeletnicesc cu aceste publicațiuni să pue în vederea infor­matorilor lor de a arăta în dreptul fie­cărui acceptant dacă este comerciant sau nu, căci alt­fel am fi dispuși să cre­dem că scopul acelor fei e cu totul contrar celui ce și - atribuesc». ❖ In orî­ce caz, publicarea protestelor trebue să se facă cu mare băgare de seamă, pentru ca nu cum­va ziarele care cred că fac un bine cu aceasta, să facă nedreptate și pagubă comercialul, Rănim capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: ADA BREZOIANU 11 BUCURESCI! literatură, știință și artă. Cine asistă la ast­fel de conversații mai mult intime poate observa că ex-regele Milan nu e așa de nervos ca mai nainte. Cu toate acestea Milan fumează una după alta țigări tari și tot­dea­una are înaintea sa un petec de hârtie pe care face cu cre­ionul fel de fel de figuri. Consiliile de miniștri.—Cina.— Prânzurile de gală Pe la orele 4 p. m., regele Alexan­dru se duce în parcul curții unde pe­trece 1 ceas sau face o plimbare prin Topsider, cea mai frumoasă grădină din Belgrad. Seara presidează consiliile de miniștri cari se țin la palat și se in­teresează de toate chestiunile. Intre 7 și 8 se ia cina la care sunt invitați bărbați politici, miniștrii sau alte personagii distinse. La prânzurile de gală, cari se fac cu mare pompă iau parte de obicei­ până la 150 de persoane. Agitațiile politice.— Un asasinat politic în comunele, unde radicalii sunt în majoritate, agitațiile politice continuă. La Craguevar a fost împrăștiată cu forța o adunare a radicalilor. S’a petrecut acolo și o încăierare sân­geroasă între locuitori și soldați. Sunt vre-o 7 răniți. S'au făcut numeroase a­­restări. Comitetele secrete ale radicalilor lu­crează în permanență pentru propaganda în contra actualei stări de lucruri. A­genții lor cutreeră țara. In unele cercuri politice se zice că agitatorul muntenegrean Bazo Petrovici n'a părăsit Belgradul ci numai s-a pre­făcut că fuge. In realitate el ar fi tot în capitala Serbiei și lucrează pe sub ascuns cu partizanii prințului de Mun­­tenegru, pretendentul la tronul Serbiei. Aproape de Craguevar a fost găsit într’una din diminețile trecute cadavrul comerciantului Lurin, un partizan în­focat al dinastiei și om cu influență politică. Se crede că a fost asasinat de agen­ții secreți ai radicalilor. Mistici. DIN SERBIA (Corespondența part. a ziarului «Universul») Belgrad, 6 Iunie. Obiceiurile curții regale.—Traiul re­gelui Alexandru Ve­trimet următoarea descriere a vieții de la curtea regală de aici. Dimineața după dejun, regele Ale­xandru primește pe mareșalul șeh de curte, pe primul aghiotant și pe secre­tarii de cabinet care îl raportează des­pre toate chestiunile la ordinea zilei și despre cele întâmplate în ziua prece­dentă. Regele ascultă sau citește cu bă­gare de seamă toate rapoartele, dă apoi ordinele cuvenite, citește ziarele sosite și de obicei­­, pe la orele 10 a. m., pri­mește pe miniștrii sah pe alte persoane înscrise pentru audiență. De când cu lovitura de stat și cu schimbarea constituției, regele primește o mulțime de delegațiuni din provincie, cărora trebue negreșit să le ție discur­suri asupra chestiilor politice și econo­mice. După audiență, regele care în acest timp purta uniforma de general sau de colonel, își schimbă uniforma, se îm­bracă civil și în costumul acesta primeș­te pe militari sau pe oamenii de știință. Prânzul la curte Punct la ora 1 p. m­., are loc prân­zul în mica sufragerie a vechiului pa­lat, în care locuesc acum amândouă regii: tatăl și fiul. La prânz iau parte de obiceih unul dintre miniștri sau alt om politic ori vre­un străin invitat a­­nume la masă. Suveranul prânzește în aceiași sală în care acum e anul au fost arestați regenții. Conversația o conduce de obicei­ ex­­regele Milan, care șade vis-a-vis de fiul său și el mai mult vorbește de­cât mă­nâncă. După prânz regele Alexandru, Milan și oaspeții se retrag într-un mare salon de alăturea unde conversația continuă un ceas, cel mult două. Cu ocazia aceasta se discută politică. Sinuciderea tragică din comuna Salcia Ion N. Iacob Hanceanu, din comuna Salcia, jud. Botoșani, avea o femee cu numele Maria, care însă era cam exal­tată și dupa cum se spune dădea când și când semne de nebunie. Hanceanu nu trăia de mai mult timp împreună cu nevastă-sa, poate chiar din pricina boalei ei. Maria se mutase la tatăl săi, Dumi­tru Stefine. Acesta o îngrija cum se cade și o supraveghia d’aproape. Femeia ’și pusese gândul să se sinu­cidă. Intr’una din nopțile trecute, pe când cel din casă dormind adânc, ea s’a sculat tipu­l din pat, a scos înceti­șor dintr’o lădiță un briciu și și a tăiat gâtul. Nefericita a căzut jos. La sgomotul căderii s’a deșteptat tatăl ei și a aprins lumînarea. Sângele curgea șiroaie din gâtul nenorocitei femei, care în urma rănii grozave ce și-a făcut cu briciul, a mu­rit peste cât­va timp. Cazul i’a comunicat parchetului. O bandă curioasă de tâlhari O bandă de tâlhari, unică în felul ei, a compărut într’una din zilele trecute înaintea tribunalului corecțional din El­berfeld (Germania). Acuzații erau 4 tineri din Barmen în vârstă de la 17—18 ani. Probabil că romanele rele­le au stricat capul și da­că poliția nu putea pune de cu vreme mâna pe el, cine știe dacă tinerii ace­știa n’ar fi săvârșit chiar omoruri în­grozitoare. Poliția îl pândea de multă vreme, dar bandiții locuiau într’o peșteră din munții dintre Barmen și Schwelm și din causa aceasta nimenea nu putea bănui unde li se află culcușul. Ei făcu­seră jurământ să nu se trădeze unul pe altul. Acela, care călca jurământul era pedepsit cu moartea. Când ieșinu noa­ptea ca să fure și să jefuiască pe călă­tori și pe hangii, își alegeau prin sorți un conducător, un fel de șef. Intr’o zi un bandit venise în oraș și intră într’o cârciumă. Acolo, după ce s'a îmbătat, a început să se laude cu vitejia și tâlhăriile lui. Un agent secret care se afla acolo l’a arestat numai de­cât. Luat din scurt banditul a spus unde li-e culcușul. Intrarea în peștera lor însă era așa de mică și de joasă în­cât trebuia să te târăști pe burtă. Mai mulți polițiști având luminări în mâini au intrat în peșteră. Pe pereți e­­rau atârnate vre-o 20 de săbii lungi și zece de săbii, trîmbițe, etc. In mijlocul peșterii se aflau pijște

Next