Universul, octombrie 1894 (Anul 12, nr. 230-255)
1894-10-14 / nr. 241
ANUL XII.— N ° 24-1 Vineri, 14 (26) Octombre 1894 Depilata Comandele de la 15 Iei în trimet franco în orî-ce parte sus se a țereî. Arsa fio fiormra premiată cu 23 medalii Ä la UÖ Artis U«a la expozițiile naționale și internaționale. Doue sau trei picături din această minunată apă, turnate pe o batistă, dau un miros foarte plăcut și foarte suav. Cu opt sau zece picături intr’o jumătate pahar de apă, spălându-se gura, risipește mirosul urît, curăță dinții și întărește gingiile. Cu două lingurițe în două pahare de apă, spălându-se cineva de două ori pe zi, întărește vederea, conservă, întărește și reînflorește esențial cărnurile și curăță pielea, face să dispară bubele accidentale și orice pete precum și încrețiturile feței. Pentru băi, o sticluță din această apă întărește corpul, face să dispară ardoarea și ariditatea pielei, mâncărimea, distruge orice urât miros al nădușelei și produce o stare de bine neexplicabilă. Flaconul mie lei 1.60, mijlociu lei 2.65 și mare lei 5.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci și la depozitele de ziare din Craiova, Iași Brăila și la Galați. Praf de dinți coraliu și igienic preparat cu magnesie și chinină. Acest praf de dinți nu numai că preservă dinții, dar îi face albi întărind în acelaș timp gingiile și curățind suflarea, împiedică să se formeze piatra și dacă s-a format deja, o face să piară. Calitățile antidistrugătoare ale acestui praf simt în stare să întârzie căderea dinților și să neutraliseze mirosul neplăcut al gurei; apoi mai dă gurei o frăgezime particulară și fără a strica smalțul, face dinții albi ca fildeșul. Prețul unei cutii Lei 1.60.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, str. Brezoianu No. 11, Bucuresci și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați. Premiate tinera pentru a răpsi perii și barba celui care va arăta că există tincturi superioare celor următoare: APA MEXICANĂ redă în câteva zile barbei și părului alb și sur culoarea castanie sau blondă perfectă . Curăță capul de mătreață, oprește căderea părului și’l face să crească. Lei 3 sticla. APA ENGLESĂ. — Cu această apă oricine ’și poate vopsi singur părul și barba negru sau castaniu închis, întrebuințând numai zece minute. Cutia cu 2 sticle lei 7. APA AUREA — Această apă vopsește la moment în blond părul și barba. Lei 6 cutia. APA AFRICANA.— Cu această apă se vopsește la minut părul și barba în negru și castaniu. Este de preferat fiind o singură sticlă. Lei 6. CERONE AMERICAN. — Această tinctură nu este lichidă ci un cosmetic solid, care dă la moment părului și barbei colorile blondă, castanie sau negru după dorință. Leî 6. Regina pudrelor trebuințată zilnic de regina Italiei, căreia i- este chiar dedicată, nu conține nici o materie vătămătoare. Ea e aderentă și de o albeață neînchipuită și are un miros din cele mai delicate și plăcute. întrebuințată zilnic, face pielea moale, albă, catifelată și de o frăgezime admirabilă. Impedică în gradul cel mai mare formarea sbârciturilor. Orice pieliță, oricât de aspră, se face moale și fragedă, dacă se întrebuințează în toate zilele „Regina pudrelor“. O cutie (albă sau roșă) le! 3.50.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Strada Brezoianu No. 11, Bucuresci și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați.______________________ Rouquet de Noce frumusețrtrea pielei. Această preparație aleasă, dă imediat, chiar la prima întrebuințare, o moliciune delicată, o albeață de marmoră, înfățișarea și parfumul crinului și al rozei, figurei, brațelor, gâtului și mâinilor; înlătură petele de roșeață și de soare și redă feței brune arse de soare, culoarea primitivă. Minune de frumusețe, peliță încântătoare, isvor de funețe. Flaconul leî 5.50. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci și la depozitele de ziare din Iași, Galați, Brăila și Craiova._______________ Săpun de toaletă economic și igienic cu wenj și bază de catramină. Nou și minunat produs al celebrului chimist doctor Bertelli din Milan. SAPOL este un săpun cu parfumul cel mai plăcut, foarte fin și emolient de catramină și de untdelemn dulce și curat, a cărui întrebuințare face pielea fragedă, catifelată, foarte albă la persoanele limfatice și roză la persoanele sângeroase Cine întrebuințează mereu acest săpun, nu mai are trebuință de nici un fel de cosmetic, pudră parfumată, suliman, etc., făcând astfel însemnate economii și păstrăndu’și sănătatea. Cel mult se mai poate servi de pudră de orez foarte fină. Lei 1.80 bucata.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. ______ ftaliimifj I nfw Remediu infailibil pentru a UC&ll&ug Judit* stîrpi orî-ce bătături la picioare. Efect garantat. Lei 1.60. Numai în 4 minute cu acest praf nevătămător se poate ridica fară nici o durere toți acei peri ce se cred netrebuincioși pe orice parte a corpului. Lei 4.50. De vânzare în adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. Crema reginei Margareta Această preparație incomparabilă, unsuroasă și solubilă, dă albeață, frăgezime și frumusețe pielei, precum și menține frumusețea până la o vârstă nanulată. Flaconul lei 3.60. Pomada pentru buze aree mai bune remedii spre a da buzelor culoarea roșie naturală a lor, dându-le frăgezimea și moliciunea trebuincioasă; evită și chiar vindecă scorojirile pricinuite de frig; ea se păstrează nealterabilă mult timp. Prețul lei 1.10. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. Compoziția electro - chimică Cea mai bună specialitate cunoscută și mai lesnicioasă pentru a se arginti și sigur la moment fără preparație și a se ține totdeauna nou, orice obiect de argintărie, plagiâ-roale, ornamente de biserică, etc. Lei 2.20. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox 13 Octombre. — Mart. Carp. și Jouî, Papii. Catolic 25 Octombrie. — Crispin, soarelui 6.38 ; Ap. soarelui 4.58 Jouî. Ros. 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: LYRADA BREZOANU 11 BUCURESCI cut ? ț să’și calce pe inimă și sartorî mai tineri decât tatăl * * * entru ce se silesc oamenii să recurgă la asemenea expediente ? De ce autoritatea îndeamnă pe cetățeni să facă acte de rea credință? București, 13 Octombrie. FORMALITĂȚILE I In relațiile dintre particulari și autoritățile publice, în general, se întâmpină multe dificultăți, din cauza prea multelor formalități ce trebuiesc făcute. Pentru o dovadă de mică importanță, pentru un act neînsemnat, trebuie să se facă atâtea formalități, încât cei mai mulți sunt nevoiți să ceară ajutorul unui samsar sau al unui advocat ca să se orienteze în încurcătura mare de forme care trebuie să fie împlinite. Bătrânul Cezar Boleac dusese o campanie în toată regula în contra acestui prisos de formalități, impuse numai pentru «jumulirea celui ce are a face cu diregătoriile». El arăta cum s’ar putea simplifica toate formele acestea, pentru ca, în relațiile cetățeanului cu autoritatea, el să fie lesne lămurit. A vorbit în deșert. Formalismul, împrumutat netamnesam din Franța și din Belgia, s-a introdus pe de-a ’ntregul în noi, cu deosebirea că acolo e un uz, iar la noi dă naștere la abuz. Funcționarii, în extremul apus al Europei, sunt altfel educați decât cei de la noi; formalitățile, prea multe și acolo, se pot face, în general vorbind, fără de intermediari plătiți. La noi, în multe părți, vechiul obiceiu a rămas. In loc ca, în cursul anilor, legiuitorii să caute să simplifice legiuirile de procedură, în fiecare sesiune parlamentară le vedem complicându-se. Ca să scoți un act de nimic, acum, trebuie aproape să ai cunoștințile unui licențiat în drept. Dar, voim să vorbim de un anume caz. Nimic mai complicat, la noi, decât cum e ori și care formalitate la ofițerii de stare civilă. Pentru căsătorii, mai ales, se cer atâtea și atâtea forme, încât mulți preferă să trăiască în concubinagiu decât să alerge după fel de fel de acte posibile și imposibile. Zicem acte «imposibile», pentru că iată ce se întâmplă foarte adeseori. D. X... vrea să se căsătorească cu d-șoara Y... Amândurora, pe lângă actul de naștere, li se cere să aibă consimtimentul părinților, la bărbat până la 30 de ani, la femee până la 25. Se zicem că părinții uneia din părți sunt morți, atunci se cere adeverirea morții lor—care, mai mult sau mai puțin, se poate face prin extrasele registrelor de stare civilă, pentru aceia decedați de la 1864 încoace. Pentru părinții decedați înainte de introducerea stării civile, trebue să ai dovezi din registrele bisericelor. Aceste dovezi, însă, îndeobște nu se găsesc,atât de regulat știau preoții noștri să fie condicele. Acela care vrea să se însoare sau aceea care se mărită trebue, astfel, să recurgă, în caz când nu-și pot procura copii după actul de deces, la proba prin martori. De multe ori, martori autentici nu se găsesc și cei care voiește să se însoare e nevoit să recurgă la mărturie mincinoasă. * * * Lucruri de acestea se petrec, cum am zis, în fiecare zi. Eu, născut la Dorohoiu, orfan de tată și de mamă, iau trei inși, le plătesc câte 5 fl., mă duc la judecătorie și ei declară că părinții mei, au murit în București. Aceste falsificări se fac sub ochii autorităților, care se prefac că nu văd nimic. Dar mai mult decât atâta. Dacă logodnicului sau logodnicei i-au murit amândoi părinții, nici actul de deces al acestora, bun sau reu, nu e valabil. Se cere și actul de deces al bunicilor fetei și bărbatului. Aci încurcătura e și mai mare. Dacă la părinți e greu de aflat dovezi de moartea lor, d’apoi la bunici!... Cunoaștem cazuri ciudate. Un tânăr, în vârstă de vre-o 30 ani, voiește să se căsătorească; el n’a cunoscut pe mama sa care a murit născându -; tatăl său a murit la vârsta de 70 de ani și decesul a fost înregistrat regulat. Tenorul a trebuit să se ciorovăiască o lună de zile, căci i se cerea actul de deces al bunicilor (patru la număr) de care habar n’avea. Și, ce a trebuit să facă ? Să aducă martori cari să spue că au fost contimporani morții bunicilor ! Tatăl său murise în vârstă de 70 de ani; punem că bunicul era cu 30 de ani mai mare decât dânsul. Deoarece ca să ai cunoștință de un fapt trebuia să fii cel puțin de 15—16 ani i-ar fi trebuit omului trei martori în vârstă de 70-1-30-1-15 = 115 ani. * t= * PRIETENIA ITALO-ROMÂNÂ In lupta grea pentru menținerea naționalității noastre, n’am avut mai statornici prieteni decât italienii, încă o dovadă e următoarea admirabilă scrisoare pe care deputatul italian Pandolfi o trimite ca răspuns studenților români, prin președintele Ligei, la telegrama pe care aceștia i au adresat-o: «Am primit telegrama dv., de la 26 Septembrie, dar, din nenorocire, eram în călătorie și n’am putut răspunde îndată, cum era datoria mea. Aș fi răspuns mai târziu, dar m’am gândit că, congresul fiind terminat, dv. vă veți răspândi în toate părțile; iacă de ce m’am adresat cu aceste rânduri către d. Urechiă, rugându-i să vă comunice mulțumirile mele. «In adevăr, apărând cu dreptatea unui popor nu fac decât să ascult de o convicțiune profundă și de un instinct iresistibil, căci apărând naționalitatea vostră nu fac decât să o apăr pe a mea, deoarece suntem aceeași rasă și poate printre latini sunteți cei mai latini. Zic aceasta, pentru că invasiunile doar au trecut pe la noi, pe când pe la noi neau schimbat întru câtva constituțiunea fisică și prin urmare și modul nostru primitiv de a cugeta și de a simți: «Am recunoscut acest fapt și mai deunăzi, făcând cunoștință cu toți Românii cari au venit la Roma, la Berna și la Haga. «In mijlocul Românilor m’am simțit întotdeauna ca în sînul familiei mele. Calitățile, ba chiar și defectele voastre, mi-au dovedit până la evidență că sângele meu este și al vostru, din aceaașî compozițiune și că constituțiunea voastră organică este făcută pe același calapod ca a mea. «Iată secretul fraternizării și a neresistibilei simpatii ce ne leagă. «Nu am acum decât o singură dorință, aceea de a vă îmbrățișa o dată la voi acasă, la voi în București; și dacă aș fi liber de a alege ultimul meu refugiu în contra tempestelor vieței, n’aș ezita nici un minut ca printre voi să’mi aleg acel refugiu, căci voi aveți toată vigoarea și toată poesia rasei noastre glorioase. A trăi în milenul vostru mi s’a părea că trăiesc în secolii trecuți, în timpii în cari virtutea era în onoare, în care patriotismul era singura regulă. «Intr’o zi, la Veneția, studenții români mi-au spus că sunt prin inimă tânăr ca și dânșii. Vă declar că ei nu s’au înșelat: în mijlocul studenților români pururea mă întorc la cei 20 ani ai vieței. «Colegul vostru, cu totul al vostru, B. Pandolfi. Borna. Camera deputaților, 18 octombrie 1894. DIN ELVEȚIA (Corespondență particulară a «Universului», Berna, 9 Octombrie. Sezonul de toamnă A început în Elveția sezonul de toamnă. Cel de vară a fost foarte animat, ca de obicei, și o mulțime de locuitori au făcut frumușețe părăluțe ca lăptari, călăuze, barcagii, etc., etc. De când a început toamna, publicul strein s’a împuținat. Diminețele și serile sunt reci de tot. Cu toate acestea, nimic nu e mai frumos în Elveția, pentru acei cari iubesc natura, decât splendidele seri de toamnă, când cerul e limpede ca cristalul, iar pe întinsele și liniștitele lacuri se reflectează lumina blândă a stelelor și lunei. Englezii, numiți de Elvețieni «rândunelele primăverii», n’au plecat încă din țară. In anul acesta au fost mai mulți vizitatori străini la Zürich, Interlaken și la Geneva. Aceia dintre vizitatori, cari mai rămân și în lunile de toamnă, s’au stabilit la Berna și la Geneva. Chestii politice.—Anarhiștii In cercurile politice se crede cu siguranță că în curând se vor relua relațiile comerciale cu Franța. Conflictul monetar cu Italia a fost aplanat. Consiliul federal, adunat la Berna, a hotărît respingerea unei alianțe politice cu Germania, propusă de un membru; hotărîrea aceasta s’a decis pe baza neutralității Elveției—neutralitate recunoscută de toate puterile mari europene. S’a mai decis, afară de asta, expulzarea tuturor anarhiștilor străini, precum și a nihiliștilor ruși despre cari