Universul, ianuarie 1895 (Anul 13, nr. 1-25)

1895-01-14 / nr. 11

ANUL XIII.—No .1-Sâmbătă, 14 (26) Ianuarie 1895 PREMII EXCEPȚIONALE la abonații ziarului „UNIVERSUL“ — POLITIC ZILNIC — Cu începere de la 15 Ianuarie 1895 Pentru 3 luni — In Capitală, lei 8. — In județe, lei 9.50 Premii. — 12 farfurioare frumos gravate de metal alb pentru masă sau j cutie cu 12 lingurițe pentru cafea de metal alb cu mâneru gravat. — 1 fru­mos calendar colorat american cu foi j zilnice pe anul 1895. — 1 calendar de citit al ziarului Universul de 110 pagine cu 18 ilustrații. — 1 calendar de buzu­nar și 1 calendar de perete, în 6 culori, pe anul 1895.—NB. In loc de 12 lingu­rițe putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. Pentru 6 terți *“® B In Capitală, lei 15.20—I­n județe lei 19.70 Premii.— Cele 4 calendare de mai sus.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și o lingurițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.—1 roman de 2 volume ilustrat și un mic pieptine de buzunar. NB. In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noastre ilustrate. IVaíf­ 1 fen In Capitală lei 29.70.—Ia funefelei 3S.20 Premii.—Cele 4 calendare de mai sus. — Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cu­tia cu reliefuri nichelate și aurite, cons­truit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu o­­glindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerină parfumată.—1 frumoasă rîșniță de piper. — 1 cheie nichelată, conținând un br­iceag, 1 condeid și un creion. — 1 elegant Notes legat in piele și cu flori argintate, un mic pieptene de bu­zunar, precum și 4 volume din ro­manele noastre ilustrate.— NB. In loc de toate obiectele de mai sus putem da 12 volume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslușit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. NB. Toți abonații din provincie vor tri­mite un led mai mult pentru portul premiilor.­­ Neprimind un led se vor trimite premiile nefrancate și abonatul va plăti portul la sosirea lor, COSTUL ABONAMENTULUI sr.Ă.IR.A. poem­ii * 3 « . .­­ . . « 7.60 Toți abonații la ziarul «Universul politic», primesc gratis «Universul li­terar» , care apare în fie­care Duminecă în format dublu cu splendide ilustrații colorate. _______________ In capitală Pentru 1 an...........................Lei 20.10 « 6 luni ..... « 10.60 « 3 « . . . . . « 5.60 In j­udele Pentru 1 an......................... Lei 28.10 « 6 luni ..... « 14.60 Consultațiuni speciale Boale nervose și Boale de ochi Examen atentif și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 2—4 p. ra. Calea Văcărești 102. — tim­­Cierc­utrea. grra.tvi.it — 417 7 W­­ mBimnuMmmammiKaamKriiuM&a^jmmmiiimm^vimxsnnmai^'MKMmfaaeasaaf^.sasBaaeiasaagamn MEDIO SI CSHIBUBG Doctor DIMITRIU s’a mutat CsaSea Moși ©s* IÜO. — Consnltatiuni de la G—7 ore seara — 416 ’ (10) Doctor VELESCÜ — DENTIST — Fost șef-asistent de clinică la Facultatea Den­tistică din Philadelphia (America) Bulevardul Academiei No. 1, colț cu Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 m­. și de la 9 la 5 p. m­.—Pentru săraci grafia Marți și Sam*­bătă de la 8 la 9 dimineața. 294__________ (36) Doctor MAU1UCIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL : Boale intern­e ígíu­gi și fECerî Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8. Pentru săraci gratis Luni și Jeul de la 12—2 138 str. Carol 138 De asemnea face cunoscut că tratează cu succes sigur boalele secrete fie cât se vechi după metodele cele mai noi. 1859 " (15) CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Vineri, 13 Ianuarie.— Mart. Ermiliu. Catolic Vineri, 25 Ianuarie.—Conv. Șt. Pavel. Răs. soarelui 7.28 , ap. soarelui 4.5S. Generalul Oreste Baratieri.—(Vezi explicație) București, 14 Ianuarie. Libertatea alegerilor Mai presus și mai înainte de diferi­tele moduri de împărțire a corpului electoral: reprezintații după avere, după capacitate, sufragiu universal, etc., e problema garantării libertății alegerilor, problemă a cărei dezlegare e foarte grea. Mai la urmă, în adevăr, o țară ca a noastră, în care la alegeri toate guver­nele au­ obținut majoritatea, să fi fost ele conservatoare, radicale, liberale sau distichii,­în care guvernele sa retrag sau sunt înlăturate nu de votul cetă­țenilor ci în urma altor împrejurări, principalul lucru pe care ar trebui sa o putem realiza ar fi neamestecul autori­tății în alegeri. Sunt multe și cele­l­alte influențe care apasă asupra conștiinței alegătorilor, prea slabi și prea inculți ca să voteze după credința lor adevărată, pentru ca să mai poată fi tolerat și amestecul gu­vernelor.* * ❖ E lesne de înțeles că stăpânirea, având la dispoziția sa o armată întreagă de funcționari, are mijloace ca să 'și asigure majori­tăți. Funcționarul nu poate să voteze liber de­cât în caz când n’are teamă să fie dat afară din slujbă, dacă va vota alb sau roșu. De la independința funcționarilor de­pinzând în mare parte rezultatul ale­gerilor, după sistemul electoral de acum, e chestia să se găsească mijlocul prin care slujbașul să poată vota după con­~ i.__ V­I — u Științei sa, Ub­i* UC Ii­ Ucb. . ■ * * Un sistem care s’a aplicat, pentru a­­jungerea la acest scop, e acela al gu­vernelor de tranziție. Cu atâta timp îna­inte de alegeri, guvernul care a fost la putere se retrage și se compune un mi­nister provizoriu, compus din șefii tu­turor partidelor. Membrii unui asemenea guvern se controlează unii pe alții și administrația, zăpăcitei, se teme să facă ingerințe prea mari; pe de altă parte și membrii din guvernul provizoriu cari fuseseră în opoziție pot fi controlați de partida adversă și împiedicați de a cum­păra voturi, de a făgădui sau de a a­menința.­­ Sistemul în teorie e foarte bun. Ches­tia e că dacă, aplicat fiind, va putea să dea roade bune. Totuși, într’o țară, când e situația încurcată, când sunt chestii mari de re­zolvat, chestii de care depinde viitorul statului, nu e nici un pericol ca să fie încercat acest sistem. 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția ți Administrația: STRADA BREZOIANI 11 BUCURESC! Din Elveția 9 «Corespondență particulară a *Universulu­i Berna, 8 Ianuarie. Contele de Caprivi în pericol D. de Caprivi, fostul cancelar al impe­riului german, după ce a demisionat din această demnitate înaltă, s-a stabilit la Montreux, în Elveția. Succesorul prințului Bismarck e un plimbător neobosit. Deună­zi el se suise pe un deal aproape de Montreux numit «înaintașii» și situat la o distanță cam de două ceasuri de oraș. De pe dealul acesta se desfășură înaintea ochilor o priveliște superbă pe frumosul lac de Geneva. Generalul Caprivi se uita cu curiozi­tate la aceia cam­ mânată săniile încăr­cate cu fân. Ei își maimit săniile cu o iuțeală grozav de mare pe drumul ce duce de la Sponzier în jos spre Mon­treux. Oprindu-se în mijlocul drumului, ex­­cancelarul privia uimit la dibăcia oa­menilor când, de­odată, se ivește din partea opusă, în fuga mare, o altă sanie. Vizitiul strigă din resputere: «Păzește ! Păzește!» Dar era prea târziu ca să-și poată opri caii. In fața primejdiei, ex-cancelarul face o săritură mare și cade într’un șanț. Când l'a scos de acolo vizitiul, d. de Caprivi semăna cu­ un om de zăpadă. Accidentul n’a avut consecințe grave. Fostul cancelar s’a ales cu niște con­­tuziuni ușoare. După ce s’a scuturat bine de zăpadă el s’a întors vesel la Montreux unde oamenii abia a doua zi au­ auzit despre acest accident. 5 anarh­iști arestați Elveția ar fi țara cea mai liniștită și poliția de aci n’ar avea mult de lucru dacă nu s’ar fi ivit pe lume anarh­iștii. In Berna, Zürich, Geneva, Lugano vin mereu anarh­isti din țările învecinate. Unii dintre aceștia duc o viață liniștită, pe când alții continuă comploturile, îm­prăștie manifeste revoluționare, prepară bombe pentru tovarășii lor din țările de unde sunt. Din cauza aceasta poliția el­vețiană trebue să supravegheze mereu pe anarh­iști și să înhațe pe cei neas­tâmpărați și cari vreau­ să -și continue meseria lor criminală pe pământul os­pitalier al Elveției. Ast­fel, deună zi, au­ fost arestați la Geneva 2 anarh­iști francezi. In odaea unuia din ei cu numele Lannier, venit din Marsilia, s’au­ găsit 7 cartușe cu di­namită. In Luguiko a fost arestat un anarh­ist din Italia în casa căruia s’a găsit o mică presă cu care tipărea manifeste revoluționare și le trimetea la tovarășii lui din alte părți. In Zü­rich au fost arestați 2 anarh­iști ger­mani. Aceștia vor fi extrădați fiind­că au­ săvîrșit unele atentate criminale în Germania. Cei­alți vor fi, probabil expulzați. Un accident tragic, 3 victime Trei locuitori scoborau deună­zi dea­­lul Garrick, din cantonul Schwitz, cu să­niile încărcate cu lemne. Era pe la 3 ceasuri după ameazi. In zilele prece­dente fusese cam cald și, de pe mai multe dealuri, tavinele uriașe au înce­put să alunece în vale, pricinuind li­nele stricăciuni însemnate. Pe când cei 3 oameni mergeau­ înainte cu săniile una lângă alta, de­odată se prăvălește din vîrful dealului o lavină de ghiață și zăpadă. Lavina s’a prăvălit cu o iu­țeală atât de mare în­cât oamenii n’au mai putut să se ferească. Ei au­ fost sur­prinși de lavină, care i-a tîrît mai de­parte până în vale, omorîndu-i. Uriașa lavină a omorît și pe cel 3 cal de la sănii. Nenorociții oameni erau­ însurați și părinți de familie. O escrocherie îndrăsneață Un atelier și un bancher din Berna au­ fost escrocați deună zi într’un chip foarte nostim. Iată despre ce e vorba : Deună­zi s’a prezintat bancherului un domn elegant îmbrăcat și o roagă sa­­ i dea pentru 50 de bancnote de câte 20 de franci, o bancnotă de 1000, zicând că are multe bilete mici și îî vine greu­ să le poarte. Bancherul Îi satisface ce­rerea. Domnul acesta ședea de vre­o săp­tămână la un oțel de primul rang, unde mâncase și băuse bine pe datorie. Și se înscrisese pe lista pasagerilor contele Keilmar din Francfort. Peste o săptămână își face bagagiul, chiamă pe atelier și îi dă o hârtie de 1000 de franci ca să oprească din ea datoria. Otelierul face socoteala, o­­prește ce avea de luat și dă elegantu­lui mușteriu restul. Străinul a plecat în aceeași zi. A treia zi atelierul se duce la ban­cherul despre care vorbesc mai sus ca să schimbe hârtia de 1000 de fi. Ban­cherul se uită la hârtie și spune că e falsă. Otelierul speriat îl istorisește de la cine a primit-o. Bancherul bănuind o înșelătorie se uită și la cele 50 de hârtii de câte 20 de fr. pentru cari dă­duse necunoscutului domn una de 1000 și vede că și acestea sunt false. Escrocul falsifica prin urmare hârtii de câte 20 și 1000 de franci. De urma lui nu s-a putut da până acum. Kern. Degradarea unui sergent la Galați Marți a avut loc la Galați degradarea sergentului Moscona, care fusese con­damnat de către tribunalul militar la degradare și la o lună de zile închi­soare pentru insulte aduse generalului Barozzi. Cuvintele insultătoare le-a pronunțat sergentul Moscuna la o petrecere și pro­cesul verbal despre aceasta s’a încheiat sub comisarul Morart­. Degradarea s’a făcut cu ceremonialul prescris, în curtea cazărmei de infan­terie. Condamnatul a fost așezat în mij­locul careului format de trupe. După ce i s’a citit sentința tribunalului militar, i s’au­ rupt galoanele și alte însemne de sergent, apoi a fost dus la închisoare. Pe lângă soldați și superiorii lor, a asistat la această ceremonie tristă un public numeros. Bătaia îngrozitoare de la Gura­ Ocniței (Un mort și 2 grav răniți) In comuna Gura-Ocniței, județul Dâm­­bovița, s’a întâmplat deună­zi o bătae sângeroasă între câți­va locuitori. Intre Avram Bucur, cismar, și fratele său­, de o parte, și între Banu Radu Puiu și Costache Radu Puiu de altă parte exista de multă vreme o ură ne­împăcată. Cauza acestor vrășmășii între cei patru oameni, din aceeași comună nu se știe pozitiv, destul însă că ei se pândiau­ unii pe alții și abia așteptau­ ocazia ca să ’și poată vărsa ura ce au venit unii asupra celor­ l’alțî. Ocazia li s’a ivit într’una din zilele trecute. Toți 4 se aflau­ la cârciuma din sat. Aci s’au­ luat la ceartă și apoi la bătae. Frații cismarului fiind mai slabi au­ fost bătuți cumplit, ba Avram Bu­cur a fost lovit așa de grav în­cât a căzut jos fără simțiri. Unul dintre frații Puiu de asemenea a primit lovituri pu­ternice de la adversarii săi.­­ Oamenii abia au­ putut despărți pe combatanți. Avram Bucur a fost ridicat de la pământ și dus pe sus până acasă, un­d­e a și murit, peste noapte, în urma teribilelor lovituri primite. Fratele său­ și unul din frații Puiu fiind grav răniți au­ fost transportați într’o stare desperată la spitalul jude­­țian. Cazul a fost comunicat parchetului care a deschis o anchetă. Sloția de la gara Filaret A fost arestat și dus la secția 30 un individ, anume Nicolae Alexandrescu, care a furat o ladă de la gara Filaret. El a fost prins. In lada furată se afla un praf alb și Nicolae crezuse că era zahăr, pe când erau­ niște prafuri de metal. Supărat, el sparse lada și o lepădă. Bine că nu s’a otrăvit. Criza ministerială franceză — 3?xixt. £.1 telegrafic — Paris, 11 Ianuarie. D. Bourgeois a avut în timpul dim­i­­neței o lungă conferință cu viitorii săi colaboratori; la această conferință s’a discutat impozitul asupra venitului. D. Cocherry a renunțat să intre în cabinet. D. Bourgeois s’a dus la 4 ore și jum. să dea seamă președintelui republicei de rezultatul demersurilor sale ; a stat 55 Eliseu­ până la 5 ore și jum. I­eșind de la Eliseu, d. Bourgeois a întrunit pe principalii săi colaboratori; s’a decis ca el să ia finanțele cu ore-

Next