Universul, iunie 1895 (Anul 13, nr. 127-152)

1895-06-25 / nr. 148

Uns ® ®*«­ No. 148. A 5-a, fusese condamnată la un an Închisoare pen­tru faptul de furt și care căzuse în sala de șe­dință lovită de­ o congestie cerebrală* duminică­ a încetat din viață în infirmeria temniței din Iași. ___________________ 1>£ SI »95 CUTIA Hapurile de Catramină ale doctorului Bertelli din Milan, care vindecă ori­ce fel de tuse, se vînd de acum înainte cu Lei 2.95 cutia în loc & 3.75 cum s’au vîndut până acum. Toate cutiile ce nu vor avea în interior o obstrucție în limba română cu pecetia Admi­nistrației ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. De vânzare în provincie la toate farmaciile și în București la Drogheria centrală M. Stoenescu, strada Academiei No. 2, și la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu», Victor Türinger, Calea Victorie, No. 154. OAMENII ZILEI Iosif Chamberlain e un bărbat distins politic al Angliei; s-a născut la 1836, în Londra, unde și-a făcut studiile comerciale. Tatăl său a fost comerciant. După moartea acestuia dinsul s’a stabilit ca fabricant la Birmingham. De la 1874-76 a fost primar (maior) al aces­tui oraș. D. Gladstone, vezând că e un bărbat foarte cult și deștept, l’a luat in cabinetul seu, dându-i portofoliul ministerului de comerciu. In anul 1886, Chamberlain s’a retras din­ mi­­nister, neînvoindu-se cu proiectul pentru auto­nomia administrativă a Irlandei. Densul s’a aliat cu­ unionista. Actualminte Chamberlain e ministru al Colo­niilor în cabinetul Salisbury.________ Iosif Chamberlain CURIER JUDICIAR (TRIBUNALELE ROMANE) Procesul unui preot la Iași Epitropia sf. Spiridon din Iași, în urma avi­zului comitetului casei de pensiuni a acelei epi­­tropii, a refuzat în luna Martie a. c. de a acorda o pensie lunară iconomului Savin pentru timp de 16 ani și 24 zile cat, a servit ca preot la biserica sf. Spiridon. Motivul pe care­ sî bazase epitropia respingerea era cum că preoții supranumerari conf. art. 6 din reg. de pensiuni, nu au­ drept a primi pensie de căt când vor împlini etatea de 70 ani. Preotul­ Savin însă nu făcea parte din această categorie, fiind numit, ca preot ordinar și nu­merar. Părintele Savin reclamă în justiție și pro­cesul a venit în cercetarea trib. secția 2-a. Din partea părintelui Savin au vorbit d-nii avocați V. Sculy și Kirilovici, care cu decretul de numire și cu texte din regulamentul casei pensiunilor stabilesc drepturile de pensie. Epitropia, Sf. Spiridon, reprezentată prin d. a­­vocat C. P. Constantiniu, ridică un incident de incompetență, zicând că văui a fost adresată re­­clamația înaintea tribunalului. Părintele trebuia să reclame pensia de la casa pensiunilor a sta­tului, căci epitropia în erarhie e ca și un mi­nister iar funcționarii ei sunt supuși la aceleași legi ca și cei de la stat. Tribunalul compus din d-nii D. G. Maxim,președinte și T. Iamandi, suple­ant respinge incidentul și dă cuvîntul în fond. D. Constantiniu în fond, își­ sprijină apărarea pe dispozițiile art. 6. Tribunalul admite reclamația iconomului Sar­vin și condamnă, pe epitropia casei sf. Spiridon și a ospiciilor sf. Spiridon ar servi iconomului Savin o pensiune de 141 lei și 60 bani pe lună. (TRIBUNALELE STRĂINE) Acuzatul achitat și judecătorul condamnat Jurații curței din Alwa (Aksanama) au­ pronun­țat un verdict, care­ nu poate fi trecut cu vede­rea, căci el va face epocă în analele judiciare ale acelui nou teritoriu. Un anume George Parker fusese tradus îna­intea Curței prezidată de judecătorul Goodwin sub acuzarea de beție și dezordine. Juriul, după o scurtă deliberare, a emis ur­­zătorul verdict: «Noi găsim că acuzatul George Parker nu e culpabil de delictul pentru care a fost adus îna­intea noastră. Dar credem din, contra că jude­cătorul care prezidează această Curte e culpabil de acelaș delict, de care Parker e acuzat, adică este beat în ex­ercițiul funcției, și de aceea sun­tem de părere că­ el trebue­ să fie condamnat a plăti cheltuelile procesului.» < Juriul care a emis verdictul era compus din oamenii cei mai stimați din oraș. UN PROVERB PE ZI De multe ori 2 lacrimi cântăresc mai mult de­cât un m­it de lacrimi. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.—In canalul de Nord s’a cufundat, în timpul unei furtuni violente­, vaporul «Sthuwer» care venea din spre New-York. 2 marinari și 3 pasageri s’au­ înecat. Cei­lalți au scăpat cu bărcile la țărm Dezastrul s’a întâmplat noaptea. Austro-Ungaria.­In Oedenburg (Ungaria), s’a întâmplat o mare nenorocire. O familie în­treagă compusă din tată, mamă, un băiat și o fetiță, a murit otrăvită. Tatăl familiei se chiamă Bruckner. Ei lăuseră apă din făntena din curte în care aruncase cine­va o mare cantitate de o­­travă. Făntena era mică. 2 vecini au fost ares­tați. Belgia. — 700 de lucrători de la minele din Charleroi s’au pus în grevă. Cauza e concedierea mai multor camarazi de ai lor, bănuiți ca anar­h­ist­ și autori ai câtor­va furturi de dinamită. Greviștii s’au încercat să atace birourile direc­ției minelor, dar au fost respinși cu forța de poliție și de trupele de soldați. S’au făcut nu­meroase arestări. Bulgaria.­­ Guvernul bulgar a renunțat la despăgubirea pe care o ceruse Turciei pentru­­ grănițerii bulgari răniți de o bandă de turci. După cum se anunță din Sofia, agitațiile din Macedonia s’au mai potolit. Danemarca.­Un incendiu mare a distrus fa­brica de stofe a lui Hampel din Viborg. 200 de lucrători au rămas pe drumuri. Pagubele se urcă la o jumătate de milion de fr. 3 pompieri au fost răniți în timpul stingerii focului. elveția.­­ Poliția din Zurich a arestat 4 a­­narh­iști streini (2 germani, 1­­ italian și 1 francez) cari se stabiliseră acolo și se ocupau cu fabricarea de cartușe de dinamită. In casele lor s-au găsit numeroase cartușe cu dinamită și scrisori cifrate. Ei vor fi expulzați. Franța—2 batalioane nouă de soldați au ple­cat din­­ Marsilia spre Madagascar. Știrile sosite de acolo sunt îmbucurătoare. Se crede că cel mult peste 3 săptămâni se va termina resboiul cu Hova șiî cari sufer zilnic în­frângeri. Germania.—Din Berlin vine știrea că poliția de acolo a arestat 4 anarh­iști, bănuiți ca au­tori sau complici în atentatul ce era să se să­vârșească în contra lui Krause, șeful poliției. S’a pus­ un premiu de 1200 de mărci pentru dove­direa adevăratului atentator. Grecia.—Parlamentul Greciei s’a ocupat 2 zile de-a rândul cu măsurile ce sunt de luat pentru stîrpirea crizei economice care bântue Corintul. Locuitorii de acolo au ajuns muritori de foame. S’a­ hotărît să se împartă locuitorilor suma de 1 milion de fr. Italia.—Lângă Padua a deraiat un tren de persoane. Conductorul a fost omorît și 7 pasa­geri ușor răniți. Din cauza unor ploi torențiale terasamentul liniei se mutase de tot și sub gre­­tatea trenului câte­va perechi de șine s’au cu­fundat în pământ. Din cauza aceasta s’a întâm­plat deraiarea. Muntenegru.­­ Principele Nicolae a decorat cu crucea mare a ordinului Danilo p­e episcopul greco-oriental din Zara, Nicodemus Milas. Epis­copul din Zara e un înfocat apărător al drep­turilor muntenegrenilor din Dalmația. Olanda.­­Zaraful Herthon, din portul orașu­lui Haaga, a fost asasinat într’una din nopțile trecute. De urmele asasinului nu s’a dat până acuma. Criminalul a furat din casa tarafului 80.000 de fr. bani gata. Portugalia.­In portul Lisabonei a exploadat cazanul vaporului american «Hiller» pe când a­­cesta­ pornia spre Buenos­ Aires. Un mecanic și 2 matrozi au fost omorîți. Sunt 7 răniți. Rusia.— Țarul Nicolae al II a hotărît cons­truirea unui port mare militar pe țărmuri­ nor­dici ai mării Negre. Consiliul de miniștri a fost convocat pentru a stabili suma de bani trebu­incioasă pentru construirea Portului. Scandinavia.—O barcă cu 6 escursioniști s-a cufundat pe lacul Mesar (Suedia). O femee, un tânăr în etate de 17 ani și o fetiță de 4 ani s’au înecat. Serbia.­­ Ziarele din Belgrad, vorbind des­pre agitațiile din Macedonia, cer ca să se înar­meze bine fortărețele din Niș și Pirot și să fie prevăzute cât mai grabnic cu tunuri. Doi ofițeri superiori din armata sârbă au plecat într’o mi­siune militară la Constantinopol. Spania.­Se anunță din Cuba unui ziar din Madrid că la Caquarran a fost bătută aspru o ban­dă de insurgenți comandată de Aldamo. O com­panie compusă din 400 de soldați de rând sosiți acolo s’a resboit cu o nouă ceată de răsculați. 50 din aceștia au fost împușcați. Tu­rcia.­Sultanul a numit pe Sh­akir-pașa inspector al vilaietelor (districtelor) din Anato­lia. Se crede că puterile mari europene se vor învoi cu numirea aceasta. AFACEREA BRENNINGr D. E. Ferner, advocatul din Paris al­ casei Georgi, convingendu-se de vinovăția inginerului Somzee și de imposibilitatea de a -l pune în li­bertate, a sosit în capitală venind din Galați și de aci se va întoarce la Paris. D. inginer Lenoir, care este pus sub supra­vegherea poliției, se află de câte­va zile greu bolnav. D. Bastachi, procuror general al curții din Ga­lați, a sosit în capitală și a lucrat timp de vreo patru ore cu d. Al. Marghiloman. D. Marghiloman a luat notă de toate actele compromițătoare și de descoperirile făcute de parchet pentru a putea referi consiliului de mi­niștri și regelui. D. prim-procuror Pancu a făcut o perchiziție în contu­rul bancherului Chauiner din Galați, confiscând mai multe hârtii și corespondențe. Când Felix Martin a fost arestat s­­ a procedat ast­fel : După interogator, făcându-se seara, pro­curorul fără să­­ spue că e arestat, l’a condus la restaurantul Sure, unde au luat masa împreună. După aceea procurorul l’a invitat a se sui în­tr’o trăsură, care aștepta afară și a dat ordin vizitiului să mâne drept. In trăsură se aflau doi agenți și când au a­­juns la penitenciar, Martin a înțeles că este arestat. Diferite știri 3DI3ST SERBIA. — Prin fir telegrafic — Criza ministerială Belgrad,­ 22 Iunie. Se așteaptă pe azi deriziunea Regelui în pri­vința crizei ministeriale. Soluțiunea cea mai pro­babilă e un cabinet Simicî. Niște proclamări revoluționare în limba bul­gară destinate Macedoniei s’au confiscat aci de poliție. Regele a primit demisiunea cabinetului eris­tici și a însărcinat pe d. Simicî, ministrul Ser­biei la Viena, cu formarea unui nou minister de coalițiune. S’au început negocieri cu radicalii pentru al face să intre în cabinet. Se crede că d. Simkcî va avea lista sa­ comple­tă. Viena 22 Iunie. «Corespondența Politică» află din Belgrad că d. Novacovici, șeful progresiștilor, a declarat că partidul său n­u putea să primească misiunea de a forma cabinetul. «Neue Freie Presse» consideră următoarea combinație ministerială sârbească ca probabilă: Preșidenția și afacerile streine, d. Simicî; fi­nanțele, Paci ; interne, Milosalievici; justiția, Georgevicî; comerțul d. Milanovicî ; resbelul, generalul Pavlovicî ; instrucția, d. Nicolae Ni­­colici; lucrările publice, d. Velimirovicî sau col. Stancovici. Un cabinet eventual Simicî ar disolva Scup­­cina care trebuie să se întrunească la 6 iulie, ar retrage proiectul de învoială financiară și ar face să se revizuiască Constituția.___________ Guvernul bulgar a întrebat Poarta dacă este adevărat, după știrea venită din Constantinopol, că comandantul corpului de armată din Adria­­nopol ar fi primit ordinul de a­ intra­ în Bulga­ria în caz de incident serios la graniță, fără să aștepte instrucțiunile guvrenului otoman. Gu­vernul bulgar a adăogat că dacă știrea s’ar con­firma, s’ar vedea silit, ca măsură defensivă, să mobilizeze. Marele vizir a desmințit această știre pe care a calificat-o de zvon : a adăugat că guvernul princiar trebuie să aibă încredere în spiritul pacinic al Porței. In urma acestor explicațiuni guvernul bulgar a oprit toate măsurile de concentrare și de mobilizare de trupe. A exprimat marelui Vizir mulțumirea sa pentru explicațiunile sale și a dat­­ Porții asigurarea sentimentelor, reale și pa­­c­ifice ale Bulgariei. «Agenția Balcanică» desminte știrile răspăn­­dite la Constantinopol , și aiurea și după care plecarea agentului bulgar de la Constantinopol, d. Dimitrof­, ar fi fost provocată de o întreținere ce acest agent ar fi avut cu marele vizir în privința afacerilor din Macedonia și a episcopi­­lor din Macedonia. Chestiunea episcopilor nici nu a fost atinsă în întreținerea agentului Bul­gariei cu marele Vizir. De asemenea este inextă știrea că d. Dimitrof­ trebue să fie înlocuit la expirarea concediului său. Știrea răspândită în străinătate în privința mo­bilizare! redifilor diviziei din Uesküb este lip­sită de temelii. Constantinopol 22 Iunie UN SFAT PE ZI Vopsirea rochiilor.—Culoarea «beige» e foarte delicată și frumoasă. Ori­cărei rochii se poate da culoarea aceasta, intrebuințându-se următorul pro­cedeu : Se ia de 10 bani Frank-cafea. Cafeaua aceasta se dizolvă in 2 chilograme de apă curată. Amestecul se pune la foc. Rochia pe care vrei s’o faci «beige» o mor cu totul în apa ast­fel combinată, o lași să se usuce și după aceea o calci cu ferul. ~ FTFTr*deal ’ Nouî barbarii Ungurii din Turda au săvârșit zilele trecute o nouă ispravă , de astă dată nu așa de barbară ca în anii trecuți, când cu devastarea caselor d-lui dr. Rațiu, dar mult n’a lipsit, ca să asis­tăm la defilarea unui nou șir de barbarii. Anul trecut, adunarea generală a orașului a decis să schimbe numirile de la 4 strad­e. Una din ele, pe care locuește avocatul român Vlă­­duțiu, a fost botezată: Kossuth Lajos. Zilele trecute, mai mulți agenți comunali pun tablele cu noile numiri ale stradelor. Tabla de pe strada «Kossuth­ Lajos» o pun chiar la casa advocatului Vlăduțiu. In acel moment d-na Vlă­­duți și care se afla singură acasă, a protestat contra împodobirea casei sale cu acea tablă, zi­când că dânsa nu va suferi nici­odată să ’i se puie pe casă numele«conducătorului de bandiți». Îndată ce a auzit plebea maghiară despre a­­ceasta, s’a adunat în mare număr în fața casei și a început a cânta «cântecul lui Kossuth», în decursul căruia s’a pus tabla. Dar ’incidentul nu s’a oprit aci. Ziarul­ ungu­resc «Magyarország» spune, că mai mulți «hon­vezi» de la 48, au să intenteze c-ne î­nlăduit și proces de calomnie, fiind­că a numit pe Kossuth «conducător de bandiți». O CUGETARE PE ZI Nu fii prieten cu omul mânios și cu prietenul mânios nu te amesteca. Conflictul turco-bulgar — Prin fir telegrafic — Sofia, 22 Iunie. «Agenția Balcanică» asigură din sorginte au­tentică ca guvernul bulgar nu a reînoit recla­mația sa către. Poartă în privința indemnității pentru victimele agresiunilor unei bande tur­cești contra unui port bulgar. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Buștenii sunt una din frumoasele noastre sta­țiuni de vară. Localitatea aceasta e situată între Sinaia și Azuga. Poziția Buștenilor, din punc­tul de vedere al priveliștii întinse, ce se des­fășoară ochilor, a minunatei panorame care far­mecă pe vizitator, e cu mult mai superioară de­cât a Sinaiei. In dos, spre apus și nord, sunt munți și stânci la poalele cărora se întind frumoase și­ încân­tătoare păduri de brazi. Spre răsărit și miază­ zi se deschide o vale largă. Aerul de la Bușteni e curat, foarte sănătos, dătător de viață. Ilustrația de pe pag. 1 a numărului nostru de azi reprezintă gara din Bușteni, biserica de a­­colo, munții și câte­va case din împrejurimi, 4 copii înecați în Jiu la ziua de 20 Iunie, pe la ora 1 p. m. patru elevi din școala comunei Padea, plasa Jiu de mijloc, jud. Gorj, s’au dus să se scalde în apa Jiu­lui. Temându-se însă de înec, copiii s-au luat cu toții de mână și au format un lanț, mergând încet-încet spre a încerca apa în adâncime. Co­pilul din capul șirului de o dată fu luat de apă și dus la adânc. In sforțările de a scăpa, a trag și pe cei­lalți copii în apa mare și ast­fel au dispărut cu toții sub valuri. Doi din ei s’au gă­sit după­ cinci ore împrăștiați și aruncați pe un prund. Ceî­ l’aț­ L ș’au găsit a doua zi în dreptul comunei Bîrza, își poate ori­cine închipui durerea și jalea ne­norociților părinți ai acelor 4 copilași._______ NOTA SATIRICA — Ai furat dinamită și te-ai lăudat că o să arunci în aer mai multe’case ?... ce-ai făcut cu dinamita ? — Am împărțit-o pe la tovarăși d’ai mei. Mie mi-a mai remas o oca de dinamită pe care am pus-o sub masa d-tale, d-le președinte. La tribunal LUCRURI DIN TOATA LUMEA înfiorata.—S’a făcut deună­ zi la Genzano (I­­talia) înf­iorata și aceasta e o reamintire a unui vechiu și drăguț obiceiu. Ce este înfiorata ? Maxim d’Azeglio, care a locuit la Genzano în prima sa tinerețe, adică pe la începutul aces­tui secol, vorbește despre înfiorata în următo­rul chip : «înfiorata constă în acoperirea totală cu flori a drumurilor cari duc la biserică, cu câte­va zile înainte de această serbare femeile și fetele din sat merg prin livezi, păduri și grădini și le des­­pute de flori, pe cari le aduc acasă în coșulețe. Apoi ele deosebesc aceste flori una de alta ara­n­­jându-le pe toate după colori. «Fie­care casă care dă în stradă se însărci­nează ca să acopere trotuarul care ’î este în față și execută în așezarea florilor un desemn cât se poate de diferit de al casei de alături. Unii reproduc în flori armele unui vechiu se­nior, alții pe ale sale proprii, dacă are, alții pe ale episcopului sau papei, etc. «Totalul acestei împodobiri dă un farmec foarte mare și pare că ți-e milă ca să calci pe acel co­vor de flori. O Cât costă niște scrisori de dragoste ? — Admiratorii lui­ Goethe, în Germania, au trecut prin o mare spaimă. Celebrele scrisori de dra­goste ale lui Goethe către d-na de Stein, erau cât pe aci să treacă în America. Familia Stein voia ca să vîndă manuscrisul pe prețul de 75,000 de mărci. Abia acest fapt a fost cunoscut și un american a oferit 80,000 de mărci pentru ele. Judecați acum emoțiunea care i-a cuprins pe membri geloși ai societatei Goethe. Ei s’au pus îndată pe muncă ca să capete acest tezaur și să’l alipească la arhivele societăței lor, cari se află în Weimar. Ei au strîns deja jumătate din sumă. Cât des­pre vest au deschis o listă de subscripție, care se pare că e pe cale bună. Consiliul municipal din Weimar a dat 1000 de mărci, orașul Francfort 5.000 și alte multe asociațiuni promit sume importante. 80.000 de franci este o frumoasă­­ sumă pen­tru o corespondență amoroasă. Din aceasta vor fi tentate multe femei ambițioase cărora le plac a face dragoste cu oamenii celebri. Ele vor stărui de acum înainte și mai mult de a avea autografe înfocate pe care moșteni­torii lor sau chiar ele vor putea într’o zi să le transforme în bani. Din nefericire însă, puține scrisori de dra­goste ating prețul acelora ale lui Goethe. Judecătorul — Acuzatule, ai fost condamnat până acum de 2 ori pentru escrocherie și înșelă­ciune și de 15 ori pentru furt. Prevenitul.—Vezi și d-ta, d-le judecător, că n’am noroc la furt. Cer, prin urmare, circum­stanțe atenuante... Serbările Societății Presei Serbările ce va da Societatea Presei în Ciș— megiu, astă­zi Sâmbătă și mâine Duminecă, în unire cu direcția expoziției, vor fi d’o strălu­cire cum nu s’a mai văzut încă. Unele chioșcuri, montate de doamne din­ societate, vor­ fi splendide iluminate cu electri­citate, ornamentate cu lux. Cursa de velocipede a doamnelor provoacă mari curiozități, iar bătaia de flori va fi foarte originală. Fiind­că în Cișmegiui trăsurile nu pot intra, va circula o singură trăsură a Presei, foarte nos­timă și comică. In tot timpul, va fi bătaie de flori, confetti și serpentine. O mulțime de doamne și domnișoare din so­cietate s’au grăbit să ofere prețiosul tot concurs sărbătorilor și putem spune, fără teamă de a primi desmințiri, că vînzătoare mai nostime nu sunt și nu pot fi. Piroteh­nia armatei a ținut să se întreacă de rândul acesta: vor fi o mulțime de bucăți noul și de toată frumusețea. Pe lîngă tot soiul de jocuri și petreceri, co­mitetele au organizat o tombolă, unică în felul ei, cu cîștiguri de obiecte scumpe a 200 și 300 lei Unul, așa cum n’a mai­ fost încă tombolă în București. Aceasta se explică prin faptul că în Cișmegiui mai sunt actualmente încă vre-o 5 tombole cu care tombola organizatorilor serbă­­rilor va avea să lupte. Prevedem că petrecerea va fi extra­ordinar da reușită. l­a întrecerea cu velocipede și barei în Cișmegiu. Toți velocipediștii și velocipedistele care vor vor să ia parte la alergarea ce va avea loc azi, sâmbătă, în Cișmegiu, la serbă­rile societății Presei, sunt rugați a se în­scrie chiar azi, la direcția expoziției socie­tății cooperatorilor, sau la administrația zia­rului Universul, sau la sediul societății Pre­sei calea Victoriei No. 76. ’ . De asemenea sunt rugați a se înscrie a­­matorii cari vreau să ia parte la întrecerea cu bărci, ce va avea loc duminecă pe lacul Cișmegiu. Atât la concursul cu velocipede căt și la întrecerea cu bărci, se vor împărți învin­­gătorilor premii frumoase, cele mai solide și elegante, sunt de vânzare în condițiunile cele mai avantagioase, la adminis­trația­ ziarului «UNIVERSUL», stradă Brezoianu No. 11, București. Nici Cu un preț aproape îndoit nu se găsesc în România asemenea velocipede. 13 HPR AMORULUI Roman dramatic și de moravuri de PIERRE SALES' PARTEA ANTEIA IV Suprema desamăgire — O să înțelegi îndată, d-șoară. Uite, dup­ă ce vorbisem cu mama d-tale, după ce isbuti­­sem s’o câștig în partea mea, un incident ne­prevăzut m’a aruncat într’o situație falsă. Tatăl d-tale s’a întors fără de veste căci scăpase tre­nul cu care trebuia să plece la Valenciennes. Ge-ar fi zis, ce-ar fi crezut dînsul găsindu-mă las acel ceas în apartamentul nevestei sale ? — Ad­­esclamă Jacquelina perzând puțin din răceala sa, erai în apartamentul mamei. — Dar, ea avusese bunătatea să me poftească în salonașul de lângă camera sa de culcare. — De ce n’ai așteptat acolo pe tatăl meu, d-le ? — Poate am făcut, reü, d-șoară, mi-am pier­dut cumpătul , și pe urmă marchiza m’a lăsat singur pentru că întoarcerea­ asta me­ așteptată e complicată cu un accident de trăsură. — Un accident întâmplat tatălui meu ? bor­borosi Jacquelina, și de ce nu a­­ai spus asta îndată ? Dar atunci mă duc la dînsul. — Așteaptă, alungă­­ grija,, d-ră, numai bir­jarul a căzut de pe capră. Mama d-tale, bună ca tot­ d’a­una, s’a coborît repede să dea un a­­jutor acelui biet om după ce mi-a zis : «Să fugi d’aci cum vei ști­, nebun mare ce ești» ! Insă toți ai casei se sculaseră, servitorii alergau pre­tutindeni și eu nu trebuia să fiu­ văzut de ni­meni. — De ce nu, dacă nu făcuseși nimic rău, dacă n’aveaî nimic a’țî imputa.. — Nu puteam să explic servitorilor venirea mea aci cum ți-o explic d-tale... — Dar nu mi­-am explicat nimic, d-le, și stau de mă întreb dacă nu cum­va e mai bine să vestesc îndată pe tatăl meu despre vizita d-tale. — Ascultă-mă, domnișoară, te rog în ge­nunchi... D-ta fu­sese și de mai multe ori cerută în căsătorie de la tatăl d-tale... — Așa­dar era vorba despre mine, d-le? — Ei, d-șoară, esclamă Fonteroche cu un ac­cent pe care frica ’l asemăna cu accentul sin­­cerităței, despre cine, asta putea fi vorba!... Fața Jacqueline! se însem­nă puțin: «Ah ! se gândi dînsa, dacă asta ar fi adevărat!» Și deja bănuiala ei grozavă se slăbia. — Mâine dimineață, d-șoară o cerere mai serioasă de­cât toate cele­alte trebuia să fie adresată tatălui d-tale, și anume îndată după terminarea acestei ședințe a consiliului de ad­ministrație despre care ne vorbea azi de mar­chiz. D-ta ești iubită, d-șoară, de fiul unui mare industriaș d’e la Nord, d. Enric Lequercheux... Jacquelina zîmbi cu dispreț. — O, te cunosc eu bine, d-șoară, intențiunea d-tale formală e să nu te căsătorești de­cât cu un nobil, însă se putea ca tatăl d-tale să aibă în considerație averea și interesele sale și deci am crezut că dragostea mea e în primejdie. «­ Dragostea d-tale, d-le ? — Da, d-șoară, o dragoste foarte respectoasă pe care mi-am inspirat’o din ziua de când ai so­sit de la pension. Iartă-me dacă te ofensez, însă, trebue să recunoști ca și mine că trebuia să-ți fac această mărturisire chiar în momentul acesta. — D-ta me iubești, d-le, d-ta? — Da, eu­ nu e mult de când am observat asta; mai înainte te consideram drept o fetiță cu toate că purtai rochie lungă. Ți-a aduci am­­minte că ne jucam de-a ascunsele?... Dar pari foarte mirată !... — Am de ce să mă mir, d-ta zici că me iu­bești și me iei tot­ d’a­una în rîs... — S­ă luptam cu mine însu­mî, mă încercam să me înșel. Jacquelina zimbi. Fonteroche esclamă : — Ah, d-șoară, acum e rîndul d-tale să rîzî de bătrânul flăcăii,amorezat de fata pe care o cunoaște de copilă. Sunt gata să mă declar ri­­dicul dacă mă ierți de nesocotința, de nebunia mea. — Vino după mine, d-le, zise Jacquelina cu ton rizetor, vino repede, vreaut să te liberez. Stinse luminarea. — Așa, căci vreau să te liberez fără să fiu compromisă. Acum dînsa nu vedea în toată afacerea asta, de­cât o aventură de care avea să facă mare haz peste un moment cu mama sa și pe de altă parte aspirația vicontelui la mâna ei nu putea s-o su­pere căci, de­și dînsul era aproape de două ori mai în vârstă, ca ea, avea o înfățișare foarte tîberă. Firește, nu-l iubea, din contra îl uria pentru disprețul lui de tot ce respecta dînsa ; însă nu e nici o fată care să ramână nesimțitoare la o declarație făcută cu galanterie, mai cu seamă în împrejurări așa romantice și chiar când această declarație i-ar lăsa inima absolut nepăsătoare. Jaquelina apucă spre scara cea mică , dânsul o urma călcând foarte ușor, d’abea îndrăsnind să creadă că minciuna lui isbutise. Dînsa îî spunea numele treptelor diiître fie­care plat­formă , apoi îî anunță cele trei trepte ce duceau din catul de jos în grădină. — Și acum du-te cu bine, d-le, nu mai ai tre­buință­ de mine, poarta e deschisă. Vicontele se repezi la dreapta și se strecură p­e după copaci . Jaqub­ina se întoarse în came­ra sa, era emoționată și în acelaș timp făcu și haz. — Iată că am început Să provoc patimi fă­ră să vreau, fără să știți, murmură dînsa. Și cu ce căldură ’mi vorbea bietul băiat; dar n’am ce să’î fac , o Să trebuiască să se mîngâie în alta parte. Insă eu acum trebuie să mă duc repede după mama care trebuie să fi având tre­buință de mine pentru îngrijirea acelui birjar. Trecu prin cabinetul de toaletă și ajunse în camera mamei sale. Și aci ,dădu peste ceva groanzic, cel distruse din nou liniștea. Patul marchizei era în dezordine și întipări­rea a două capete se cunoștea bine pe perine. — O, mamă, mamă! murmură dânsa cu un scîncet sfîșietor. Insă numai de cât îi fu rușine ca primise a­­ceastă bănuială și voi să’și urmeze calea, să se ducă lângă mama sa, să’șî regăsească lângă dîn­sa pacea sufletească. Insă îî fu cu neputință ; perinile acelea o a­­trăgea și parcă, o țineau pe loc. I se părea că vede capul brunet al lui Fon­teroche lângă acel blond al mamei sale. Nu era oare asta, vai! o explicație mult mai simplă, mult mai naturală despre cea ce se pe­trecuse în această locuință ? O ! ce crudă minciună mai e și cu inocența fetelor, ce comedie cu neștiința ce le impune legea socială când în jurul lor se desfășură scandate, când josniciile societăței le învălue într’o atmosferă așa năsănătoasă în­cât ele sunt femei cu spiritul îdaifice de a avea un bărbat. Nici­odată nici tatăl său nici mama ei nici a­­micii casei nu pronunțaseră în­ fața ei cuvintele de amant și amantă, cuvinte devenite crimi­nale în acest veac. Și totușî cuvintele astea începură să’î vâjte da odată în minte și ’i era cu neputințință să nu le aplice vicontelui de Fonteroche și marchizei d’Anscraie. O ! ce lumină spăimentătoare ! (va urma)

Next