Universul, iunie 1895 (Anul 13, nr. 127-152)
1895-06-25 / nr. 148
Uns ® ®*« No. 148. A 5-a, fusese condamnată la un an Închisoare pentru faptul de furt și care căzuse în sala de ședință lovită de o congestie cerebrală* duminică a încetat din viață în infirmeria temniței din Iași. ___________________ 1>£ SI »95 CUTIA Hapurile de Catramină ale doctorului Bertelli din Milan, care vindecă orice fel de tuse, se vînd de acum înainte cu Lei 2.95 cutia în loc & 3.75 cum s’au vîndut până acum. Toate cutiile ce nu vor avea în interior o obstrucție în limba română cu pecetia Administrației ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. De vânzare în provincie la toate farmaciile și în București la Drogheria centrală M. Stoenescu, strada Academiei No. 2, și la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu», Victor Türinger, Calea Victorie, No. 154. OAMENII ZILEI Iosif Chamberlain e un bărbat distins politic al Angliei; s-a născut la 1836, în Londra, unde și-a făcut studiile comerciale. Tatăl său a fost comerciant. După moartea acestuia dinsul s’a stabilit ca fabricant la Birmingham. De la 1874-76 a fost primar (maior) al acestui oraș. D. Gladstone, vezând că e un bărbat foarte cult și deștept, l’a luat in cabinetul seu, dându-i portofoliul ministerului de comerciu. In anul 1886, Chamberlain s’a retras din minister, neînvoindu-se cu proiectul pentru autonomia administrativă a Irlandei. Densul s’a aliat cu unionista. Actualminte Chamberlain e ministru al Coloniilor în cabinetul Salisbury.________ Iosif Chamberlain CURIER JUDICIAR (TRIBUNALELE ROMANE) Procesul unui preot la Iași Epitropia sf. Spiridon din Iași, în urma avizului comitetului casei de pensiuni a acelei epitropii, a refuzat în luna Martie a. c. de a acorda o pensie lunară iconomului Savin pentru timp de 16 ani și 24 zile cat, a servit ca preot la biserica sf. Spiridon. Motivul pe care sî bazase epitropia respingerea era cum că preoții supranumerari conf. art. 6 din reg. de pensiuni, nu au drept a primi pensie de căt când vor împlini etatea de 70 ani. Preotul Savin însă nu făcea parte din această categorie, fiind numit, ca preot ordinar și numerar. Părintele Savin reclamă în justiție și procesul a venit în cercetarea trib. secția 2-a. Din partea părintelui Savin au vorbit d-nii avocați V. Sculy și Kirilovici, care cu decretul de numire și cu texte din regulamentul casei pensiunilor stabilesc drepturile de pensie. Epitropia, Sf. Spiridon, reprezentată prin d. avocat C. P. Constantiniu, ridică un incident de incompetență, zicând că văui a fost adresată reclamația înaintea tribunalului. Părintele trebuia să reclame pensia de la casa pensiunilor a statului, căci epitropia în erarhie e ca și un minister iar funcționarii ei sunt supuși la aceleași legi ca și cei de la stat. Tribunalul compus din d-nii D. G. Maxim,președinte și T. Iamandi, supleant respinge incidentul și dă cuvîntul în fond. D. Constantiniu în fond, își sprijină apărarea pe dispozițiile art. 6. Tribunalul admite reclamația iconomului Sarvin și condamnă, pe epitropia casei sf. Spiridon și a ospiciilor sf. Spiridon ar servi iconomului Savin o pensiune de 141 lei și 60 bani pe lună. (TRIBUNALELE STRĂINE) Acuzatul achitat și judecătorul condamnat Jurații curței din Alwa (Aksanama) au pronunțat un verdict, care nu poate fi trecut cu vederea, căci el va face epocă în analele judiciare ale acelui nou teritoriu. Un anume George Parker fusese tradus înaintea Curței prezidată de judecătorul Goodwin sub acuzarea de beție și dezordine. Juriul, după o scurtă deliberare, a emis urzătorul verdict: «Noi găsim că acuzatul George Parker nu e culpabil de delictul pentru care a fost adus înaintea noastră. Dar credem din, contra că judecătorul care prezidează această Curte e culpabil de acelaș delict, de care Parker e acuzat, adică este beat în exercițiul funcției, și de aceea suntem de părere că el trebue să fie condamnat a plăti cheltuelile procesului.» < Juriul care a emis verdictul era compus din oamenii cei mai stimați din oraș. UN PROVERB PE ZI De multe ori 2 lacrimi cântăresc mai mult decât un mit de lacrimi. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.—In canalul de Nord s’a cufundat, în timpul unei furtuni violente, vaporul «Sthuwer» care venea din spre New-York. 2 marinari și 3 pasageri s’au înecat. Ceilalți au scăpat cu bărcile la țărm Dezastrul s’a întâmplat noaptea. Austro-Ungaria.In Oedenburg (Ungaria), s’a întâmplat o mare nenorocire. O familie întreagă compusă din tată, mamă, un băiat și o fetiță, a murit otrăvită. Tatăl familiei se chiamă Bruckner. Ei lăuseră apă din făntena din curte în care aruncase cineva o mare cantitate de otravă. Făntena era mică. 2 vecini au fost arestați. Belgia. — 700 de lucrători de la minele din Charleroi s’au pus în grevă. Cauza e concedierea mai multor camarazi de ai lor, bănuiți ca anarhist și autori ai câtorva furturi de dinamită. Greviștii s’au încercat să atace birourile direcției minelor, dar au fost respinși cu forța de poliție și de trupele de soldați. S’au făcut numeroase arestări. Bulgaria. Guvernul bulgar a renunțat la despăgubirea pe care o ceruse Turciei pentru grănițerii bulgari răniți de o bandă de turci. După cum se anunță din Sofia, agitațiile din Macedonia s’au mai potolit. Danemarca.Un incendiu mare a distrus fabrica de stofe a lui Hampel din Viborg. 200 de lucrători au rămas pe drumuri. Pagubele se urcă la o jumătate de milion de fr. 3 pompieri au fost răniți în timpul stingerii focului. elveția. Poliția din Zurich a arestat 4 anarhiști streini (2 germani, 1 italian și 1 francez) cari se stabiliseră acolo și se ocupau cu fabricarea de cartușe de dinamită. In casele lor s-au găsit numeroase cartușe cu dinamită și scrisori cifrate. Ei vor fi expulzați. Franța—2 batalioane nouă de soldați au plecat din Marsilia spre Madagascar. Știrile sosite de acolo sunt îmbucurătoare. Se crede că cel mult peste 3 săptămâni se va termina resboiul cu Hova șiî cari sufer zilnic înfrângeri. Germania.—Din Berlin vine știrea că poliția de acolo a arestat 4 anarhiști, bănuiți ca autori sau complici în atentatul ce era să se săvârșească în contra lui Krause, șeful poliției. S’a pus un premiu de 1200 de mărci pentru dovedirea adevăratului atentator. Grecia.—Parlamentul Greciei s’a ocupat 2 zile de-a rândul cu măsurile ce sunt de luat pentru stîrpirea crizei economice care bântue Corintul. Locuitorii de acolo au ajuns muritori de foame. S’a hotărît să se împartă locuitorilor suma de 1 milion de fr. Italia.—Lângă Padua a deraiat un tren de persoane. Conductorul a fost omorît și 7 pasageri ușor răniți. Din cauza unor ploi torențiale terasamentul liniei se mutase de tot și sub gretatea trenului câteva perechi de șine s’au cufundat în pământ. Din cauza aceasta s’a întâmplat deraiarea. Muntenegru. Principele Nicolae a decorat cu crucea mare a ordinului Danilo pe episcopul greco-oriental din Zara, Nicodemus Milas. Episcopul din Zara e un înfocat apărător al drepturilor muntenegrenilor din Dalmația. Olanda.Zaraful Herthon, din portul orașului Haaga, a fost asasinat într’una din nopțile trecute. De urmele asasinului nu s’a dat până acuma. Criminalul a furat din casa tarafului 80.000 de fr. bani gata. Portugalia.In portul Lisabonei a exploadat cazanul vaporului american «Hiller» pe când acesta pornia spre Buenos Aires. Un mecanic și 2 matrozi au fost omorîți. Sunt 7 răniți. Rusia.— Țarul Nicolae al II a hotărît construirea unui port mare militar pe țărmuri nordici ai mării Negre. Consiliul de miniștri a fost convocat pentru a stabili suma de bani trebuincioasă pentru construirea Portului. Scandinavia.—O barcă cu 6 escursioniști s-a cufundat pe lacul Mesar (Suedia). O femee, un tânăr în etate de 17 ani și o fetiță de 4 ani s’au înecat. Serbia. Ziarele din Belgrad, vorbind despre agitațiile din Macedonia, cer ca să se înarmeze bine fortărețele din Niș și Pirot și să fie prevăzute cât mai grabnic cu tunuri. Doi ofițeri superiori din armata sârbă au plecat într’o misiune militară la Constantinopol. Spania.Se anunță din Cuba unui ziar din Madrid că la Caquarran a fost bătută aspru o bandă de insurgenți comandată de Aldamo. O companie compusă din 400 de soldați de rând sosiți acolo s’a resboit cu o nouă ceată de răsculați. 50 din aceștia au fost împușcați. Turcia.Sultanul a numit pe Shakir-pașa inspector al vilaietelor (districtelor) din Anatolia. Se crede că puterile mari europene se vor învoi cu numirea aceasta. AFACEREA BRENNINGr D. E. Ferner, advocatul din Paris al casei Georgi, convingendu-se de vinovăția inginerului Somzee și de imposibilitatea de a -l pune în libertate, a sosit în capitală venind din Galați și de aci se va întoarce la Paris. D. inginer Lenoir, care este pus sub supravegherea poliției, se află de câteva zile greu bolnav. D. Bastachi, procuror general al curții din Galați, a sosit în capitală și a lucrat timp de vreo patru ore cu d. Al. Marghiloman. D. Marghiloman a luat notă de toate actele compromițătoare și de descoperirile făcute de parchet pentru a putea referi consiliului de miniștri și regelui. D. prim-procuror Pancu a făcut o perchiziție în conturul bancherului Chauiner din Galați, confiscând mai multe hârtii și corespondențe. Când Felix Martin a fost arestat s a procedat astfel : După interogator, făcându-se seara, procurorul fără să spue că e arestat, l’a condus la restaurantul Sure, unde au luat masa împreună. După aceea procurorul l’a invitat a se sui într’o trăsură, care aștepta afară și a dat ordin vizitiului să mâne drept. In trăsură se aflau doi agenți și când au ajuns la penitenciar, Martin a înțeles că este arestat. Diferite știri 3DI3ST SERBIA. — Prin fir telegrafic — Criza ministerială Belgrad, 22 Iunie. Se așteaptă pe azi deriziunea Regelui în privința crizei ministeriale. Soluțiunea cea mai probabilă e un cabinet Simicî. Niște proclamări revoluționare în limba bulgară destinate Macedoniei s’au confiscat aci de poliție. Regele a primit demisiunea cabinetului eristici și a însărcinat pe d. Simicî, ministrul Serbiei la Viena, cu formarea unui nou minister de coalițiune. S’au început negocieri cu radicalii pentru al face să intre în cabinet. Se crede că d. Simkcî va avea lista sa completă. Viena 22 Iunie. «Corespondența Politică» află din Belgrad că d. Novacovici, șeful progresiștilor, a declarat că partidul său nu putea să primească misiunea de a forma cabinetul. «Neue Freie Presse» consideră următoarea combinație ministerială sârbească ca probabilă: Preșidenția și afacerile streine, d. Simicî; finanțele, Paci ; interne, Milosalievici; justiția, Georgevicî; comerțul d. Milanovicî ; resbelul, generalul Pavlovicî ; instrucția, d. Nicolae Nicolici; lucrările publice, d. Velimirovicî sau col. Stancovici. Un cabinet eventual Simicî ar disolva Scupcina care trebuie să se întrunească la 6 iulie, ar retrage proiectul de învoială financiară și ar face să se revizuiască Constituția.___________ Guvernul bulgar a întrebat Poarta dacă este adevărat, după știrea venită din Constantinopol, că comandantul corpului de armată din Adrianopol ar fi primit ordinul de a intra în Bulgaria în caz de incident serios la graniță, fără să aștepte instrucțiunile guvrenului otoman. Guvernul bulgar a adăogat că dacă știrea s’ar confirma, s’ar vedea silit, ca măsură defensivă, să mobilizeze. Marele vizir a desmințit această știre pe care a calificat-o de zvon : a adăugat că guvernul princiar trebuie să aibă încredere în spiritul pacinic al Porței. In urma acestor explicațiuni guvernul bulgar a oprit toate măsurile de concentrare și de mobilizare de trupe. A exprimat marelui Vizir mulțumirea sa pentru explicațiunile sale și a dat Porții asigurarea sentimentelor, reale și pacifice ale Bulgariei. «Agenția Balcanică» desminte știrile răspăndite la Constantinopol , și aiurea și după care plecarea agentului bulgar de la Constantinopol, d. Dimitrof, ar fi fost provocată de o întreținere ce acest agent ar fi avut cu marele vizir în privința afacerilor din Macedonia și a episcopilor din Macedonia. Chestiunea episcopilor nici nu a fost atinsă în întreținerea agentului Bulgariei cu marele Vizir. De asemenea este inextă știrea că d. Dimitrof trebue să fie înlocuit la expirarea concediului său. Știrea răspândită în străinătate în privința mobilizare! redifilor diviziei din Uesküb este lipsită de temelii. Constantinopol 22 Iunie UN SFAT PE ZI Vopsirea rochiilor.—Culoarea «beige» e foarte delicată și frumoasă. Oricărei rochii se poate da culoarea aceasta, intrebuințându-se următorul procedeu : Se ia de 10 bani Frank-cafea. Cafeaua aceasta se dizolvă in 2 chilograme de apă curată. Amestecul se pune la foc. Rochia pe care vrei s’o faci «beige» o mor cu totul în apa astfel combinată, o lași să se usuce și după aceea o calci cu ferul. ~ FTFTr*deal ’ Nouî barbarii Ungurii din Turda au săvârșit zilele trecute o nouă ispravă , de astă dată nu așa de barbară ca în anii trecuți, când cu devastarea caselor d-lui dr. Rațiu, dar mult n’a lipsit, ca să asistăm la defilarea unui nou șir de barbarii. Anul trecut, adunarea generală a orașului a decis să schimbe numirile de la 4 strade. Una din ele, pe care locuește avocatul român Vlăduțiu, a fost botezată: Kossuth Lajos. Zilele trecute, mai mulți agenți comunali pun tablele cu noile numiri ale stradelor. Tabla de pe strada «Kossuth Lajos» o pun chiar la casa advocatului Vlăduțiu. In acel moment d-na Vlăduți și care se afla singură acasă, a protestat contra împodobirea casei sale cu acea tablă, zicând că dânsa nu va suferi niciodată să ’i se puie pe casă numele«conducătorului de bandiți». Îndată ce a auzit plebea maghiară despre aceasta, s’a adunat în mare număr în fața casei și a început a cânta «cântecul lui Kossuth», în decursul căruia s’a pus tabla. Dar ’incidentul nu s’a oprit aci. Ziarul unguresc «Magyarország» spune, că mai mulți «honvezi» de la 48, au să intenteze c-ne înlăduit și proces de calomnie, fiindcă a numit pe Kossuth «conducător de bandiți». O CUGETARE PE ZI Nu fii prieten cu omul mânios și cu prietenul mânios nu te amesteca. Conflictul turco-bulgar — Prin fir telegrafic — Sofia, 22 Iunie. «Agenția Balcanică» asigură din sorginte autentică ca guvernul bulgar nu a reînoit reclamația sa către. Poartă în privința indemnității pentru victimele agresiunilor unei bande turcești contra unui port bulgar. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Buștenii sunt una din frumoasele noastre stațiuni de vară. Localitatea aceasta e situată între Sinaia și Azuga. Poziția Buștenilor, din punctul de vedere al priveliștii întinse, ce se desfășoară ochilor, a minunatei panorame care farmecă pe vizitator, e cu mult mai superioară decât a Sinaiei. In dos, spre apus și nord, sunt munți și stânci la poalele cărora se întind frumoase și încântătoare păduri de brazi. Spre răsărit și miază zi se deschide o vale largă. Aerul de la Bușteni e curat, foarte sănătos, dătător de viață. Ilustrația de pe pag. 1 a numărului nostru de azi reprezintă gara din Bușteni, biserica de acolo, munții și câteva case din împrejurimi, 4 copii înecați în Jiu la ziua de 20 Iunie, pe la ora 1 p. m. patru elevi din școala comunei Padea, plasa Jiu de mijloc, jud. Gorj, s’au dus să se scalde în apa Jiului. Temându-se însă de înec, copiii s-au luat cu toții de mână și au format un lanț, mergând încet-încet spre a încerca apa în adâncime. Copilul din capul șirului de o dată fu luat de apă și dus la adânc. In sforțările de a scăpa, a trag și pe ceilalți copii în apa mare și astfel au dispărut cu toții sub valuri. Doi din ei s’au găsit după cinci ore împrăștiați și aruncați pe un prund. Ceî l’aț L ș’au găsit a doua zi în dreptul comunei Bîrza, își poate oricine închipui durerea și jalea nenorociților părinți ai acelor 4 copilași._______ NOTA SATIRICA — Ai furat dinamită și te-ai lăudat că o să arunci în aer mai multe’case ?... ce-ai făcut cu dinamita ? — Am împărțit-o pe la tovarăși d’ai mei. Mie mi-a mai remas o oca de dinamită pe care am pus-o sub masa d-tale, d-le președinte. La tribunal LUCRURI DIN TOATA LUMEA înfiorata.—S’a făcut deună zi la Genzano (Italia) înfiorata și aceasta e o reamintire a unui vechiu și drăguț obiceiu. Ce este înfiorata ? Maxim d’Azeglio, care a locuit la Genzano în prima sa tinerețe, adică pe la începutul acestui secol, vorbește despre înfiorata în următorul chip : «înfiorata constă în acoperirea totală cu flori a drumurilor cari duc la biserică, cu câteva zile înainte de această serbare femeile și fetele din sat merg prin livezi, păduri și grădini și le despute de flori, pe cari le aduc acasă în coșulețe. Apoi ele deosebesc aceste flori una de alta aranjându-le pe toate după colori. «Fiecare casă care dă în stradă se însărcinează ca să acopere trotuarul care ’î este în față și execută în așezarea florilor un desemn cât se poate de diferit de al casei de alături. Unii reproduc în flori armele unui vechiu senior, alții pe ale sale proprii, dacă are, alții pe ale episcopului sau papei, etc. «Totalul acestei împodobiri dă un farmec foarte mare și pare că ți-e milă ca să calci pe acel covor de flori. O Cât costă niște scrisori de dragoste ? — Admiratorii lui Goethe, în Germania, au trecut prin o mare spaimă. Celebrele scrisori de dragoste ale lui Goethe către d-na de Stein, erau cât pe aci să treacă în America. Familia Stein voia ca să vîndă manuscrisul pe prețul de 75,000 de mărci. Abia acest fapt a fost cunoscut și un american a oferit 80,000 de mărci pentru ele. Judecați acum emoțiunea care i-a cuprins pe membri geloși ai societatei Goethe. Ei s’au pus îndată pe muncă ca să capete acest tezaur și să’l alipească la arhivele societăței lor, cari se află în Weimar. Ei au strîns deja jumătate din sumă. Cât despre vest au deschis o listă de subscripție, care se pare că e pe cale bună. Consiliul municipal din Weimar a dat 1000 de mărci, orașul Francfort 5.000 și alte multe asociațiuni promit sume importante. 80.000 de franci este o frumoasă sumă pentru o corespondență amoroasă. Din aceasta vor fi tentate multe femei ambițioase cărora le plac a face dragoste cu oamenii celebri. Ele vor stărui de acum înainte și mai mult de a avea autografe înfocate pe care moștenitorii lor sau chiar ele vor putea într’o zi să le transforme în bani. Din nefericire însă, puține scrisori de dragoste ating prețul acelora ale lui Goethe. Judecătorul — Acuzatule, ai fost condamnat până acum de 2 ori pentru escrocherie și înșelăciune și de 15 ori pentru furt. Prevenitul.—Vezi și d-ta, d-le judecător, că n’am noroc la furt. Cer, prin urmare, circumstanțe atenuante... Serbările Societății Presei Serbările ce va da Societatea Presei în Ciș— megiu, astăzi Sâmbătă și mâine Duminecă, în unire cu direcția expoziției, vor fi d’o strălucire cum nu s’a mai văzut încă. Unele chioșcuri, montate de doamne din societate, vor fi splendide iluminate cu electricitate, ornamentate cu lux. Cursa de velocipede a doamnelor provoacă mari curiozități, iar bătaia de flori va fi foarte originală. Fiindcă în Cișmegiui trăsurile nu pot intra, va circula o singură trăsură a Presei, foarte nostimă și comică. In tot timpul, va fi bătaie de flori, confetti și serpentine. O mulțime de doamne și domnișoare din societate s’au grăbit să ofere prețiosul tot concurs sărbătorilor și putem spune, fără teamă de a primi desmințiri, că vînzătoare mai nostime nu sunt și nu pot fi. Pirotehnia armatei a ținut să se întreacă de rândul acesta: vor fi o mulțime de bucăți noul și de toată frumusețea. Pe lîngă tot soiul de jocuri și petreceri, comitetele au organizat o tombolă, unică în felul ei, cu cîștiguri de obiecte scumpe a 200 și 300 lei Unul, așa cum n’a mai fost încă tombolă în București. Aceasta se explică prin faptul că în Cișmegiui mai sunt actualmente încă vre-o 5 tombole cu care tombola organizatorilor serbărilor va avea să lupte. Prevedem că petrecerea va fi extraordinar da reușită. la întrecerea cu velocipede și barei în Cișmegiu. Toți velocipediștii și velocipedistele care vor vor să ia parte la alergarea ce va avea loc azi, sâmbătă, în Cișmegiu, la serbările societății Presei, sunt rugați a se înscrie chiar azi, la direcția expoziției societății cooperatorilor, sau la administrația ziarului Universul, sau la sediul societății Presei calea Victoriei No. 76. ’ . De asemenea sunt rugați a se înscrie amatorii cari vreau să ia parte la întrecerea cu bărci, ce va avea loc duminecă pe lacul Cișmegiu. Atât la concursul cu velocipede căt și la întrecerea cu bărci, se vor împărți învingătorilor premii frumoase, cele mai solide și elegante, sunt de vânzare în condițiunile cele mai avantagioase, la administrația ziarului «UNIVERSUL», stradă Brezoianu No. 11, București. Nici Cu un preț aproape îndoit nu se găsesc în România asemenea velocipede. 13 HPR AMORULUI Roman dramatic și de moravuri de PIERRE SALES' PARTEA ANTEIA IV Suprema desamăgire — O să înțelegi îndată, d-șoară. Uite, după ce vorbisem cu mama d-tale, după ce isbutisem s’o câștig în partea mea, un incident neprevăzut m’a aruncat într’o situație falsă. Tatăl d-tale s’a întors fără de veste căci scăpase trenul cu care trebuia să plece la Valenciennes. Ge-ar fi zis, ce-ar fi crezut dînsul găsindu-mă las acel ceas în apartamentul nevestei sale ? — Adesclamă Jacquelina perzând puțin din răceala sa, erai în apartamentul mamei. — Dar, ea avusese bunătatea să me poftească în salonașul de lângă camera sa de culcare. — De ce n’ai așteptat acolo pe tatăl meu, d-le ? — Poate am făcut, reü, d-șoară, mi-am pierdut cumpătul , și pe urmă marchiza m’a lăsat singur pentru că întoarcerea asta me așteptată e complicată cu un accident de trăsură. — Un accident întâmplat tatălui meu ? borborosi Jacquelina, și de ce nu aai spus asta îndată ? Dar atunci mă duc la dînsul. — Așteaptă, alungă grija,, d-ră, numai birjarul a căzut de pe capră. Mama d-tale, bună ca tot d’auna, s’a coborît repede să dea un ajutor acelui biet om după ce mi-a zis : «Să fugi d’aci cum vei ști, nebun mare ce ești» ! Insă toți ai casei se sculaseră, servitorii alergau pretutindeni și eu nu trebuia să fiu văzut de nimeni. — De ce nu, dacă nu făcuseși nimic rău, dacă n’aveaî nimic a’țî imputa.. — Nu puteam să explic servitorilor venirea mea aci cum ți-o explic d-tale... — Dar nu mi-am explicat nimic, d-le, și stau de mă întreb dacă nu cumva e mai bine să vestesc îndată pe tatăl meu despre vizita d-tale. — Ascultă-mă, domnișoară, te rog în genunchi... D-ta fusese și de mai multe ori cerută în căsătorie de la tatăl d-tale... — Așadar era vorba despre mine, d-le? — Ei, d-șoară, esclamă Fonteroche cu un accent pe care frica ’l asemăna cu accentul sincerităței, despre cine, asta putea fi vorba!... Fața Jacqueline! se însemnă puțin: «Ah ! se gândi dînsa, dacă asta ar fi adevărat!» Și deja bănuiala ei grozavă se slăbia. — Mâine dimineață, d-șoară o cerere mai serioasă decât toate celealte trebuia să fie adresată tatălui d-tale, și anume îndată după terminarea acestei ședințe a consiliului de administrație despre care ne vorbea azi de marchiz. D-ta ești iubită, d-șoară, de fiul unui mare industriaș d’e la Nord, d. Enric Lequercheux... Jacquelina zîmbi cu dispreț. — O, te cunosc eu bine, d-șoară, intențiunea d-tale formală e să nu te căsătorești decât cu un nobil, însă se putea ca tatăl d-tale să aibă în considerație averea și interesele sale și deci am crezut că dragostea mea e în primejdie. « Dragostea d-tale, d-le ? — Da, d-șoară, o dragoste foarte respectoasă pe care mi-am inspirat’o din ziua de când ai sosit de la pension. Iartă-me dacă te ofensez, însă, trebue să recunoști ca și mine că trebuia să-ți fac această mărturisire chiar în momentul acesta. — D-ta me iubești, d-le, d-ta? — Da, eu nu e mult de când am observat asta; mai înainte te consideram drept o fetiță cu toate că purtai rochie lungă. Ți-a aduci amminte că ne jucam de-a ascunsele?... Dar pari foarte mirată !... — Am de ce să mă mir, d-ta zici că me iubești și me iei tot d’auna în rîs... — Să luptam cu mine însumî, mă încercam să me înșel. Jacquelina zimbi. Fonteroche esclamă : — Ah, d-șoară, acum e rîndul d-tale să rîzî de bătrânul flăcăii,amorezat de fata pe care o cunoaște de copilă. Sunt gata să mă declar ridicul dacă mă ierți de nesocotința, de nebunia mea. — Vino după mine, d-le, zise Jacquelina cu ton rizetor, vino repede, vreaut să te liberez. Stinse luminarea. — Așa, căci vreau să te liberez fără să fiu compromisă. Acum dînsa nu vedea în toată afacerea asta, decât o aventură de care avea să facă mare haz peste un moment cu mama sa și pe de altă parte aspirația vicontelui la mâna ei nu putea s-o supere căci, deși dînsul era aproape de două ori mai în vârstă, ca ea, avea o înfățișare foarte tîberă. Firește, nu-l iubea, din contra îl uria pentru disprețul lui de tot ce respecta dînsa ; însă nu e nici o fată care să ramână nesimțitoare la o declarație făcută cu galanterie, mai cu seamă în împrejurări așa romantice și chiar când această declarație i-ar lăsa inima absolut nepăsătoare. Jaquelina apucă spre scara cea mică , dânsul o urma călcând foarte ușor, d’abea îndrăsnind să creadă că minciuna lui isbutise. Dînsa îî spunea numele treptelor diiître fiecare platformă , apoi îî anunță cele trei trepte ce duceau din catul de jos în grădină. — Și acum du-te cu bine, d-le, nu mai ai trebuință de mine, poarta e deschisă. Vicontele se repezi la dreapta și se strecură pe după copaci . Jaqubina se întoarse în camera sa, era emoționată și în acelaș timp făcu și haz. — Iată că am început Să provoc patimi fără să vreau, fără să știți, murmură dînsa. Și cu ce căldură ’mi vorbea bietul băiat; dar n’am ce să’î fac , o Să trebuiască să se mîngâie în alta parte. Insă eu acum trebuie să mă duc repede după mama care trebuie să fi având trebuință de mine pentru îngrijirea acelui birjar. Trecu prin cabinetul de toaletă și ajunse în camera mamei sale. Și aci ,dădu peste ceva groanzic, cel distruse din nou liniștea. Patul marchizei era în dezordine și întipărirea a două capete se cunoștea bine pe perine. — O, mamă, mamă! murmură dânsa cu un scîncet sfîșietor. Insă numai de cât îi fu rușine ca primise această bănuială și voi să’și urmeze calea, să se ducă lângă mama sa, să’șî regăsească lângă dînsa pacea sufletească. Insă îî fu cu neputință ; perinile acelea o atrăgea și parcă, o țineau pe loc. I se părea că vede capul brunet al lui Fonteroche lângă acel blond al mamei sale. Nu era oare asta, vai! o explicație mult mai simplă, mult mai naturală despre cea ce se petrecuse în această locuință ? O ! ce crudă minciună mai e și cu inocența fetelor, ce comedie cu neștiința ce le impune legea socială când în jurul lor se desfășură scandate, când josniciile societăței le învălue într’o atmosferă așa năsănătoasă încât ele sunt femei cu spiritul îdaifice de a avea un bărbat. Niciodată nici tatăl său nici mama ei nici amicii casei nu pronunțaseră în fața ei cuvintele de amant și amantă, cuvinte devenite criminale în acest veac. Și totușî cuvintele astea începură să’î vâjte da odată în minte și ’i era cu neputințință să nu le aplice vicontelui de Fonteroche și marchizei d’Anscraie. O ! ce lumină spăimentătoare ! (va urma)