Universul, iunie 1895 (Anul 13, nr. 127-152)

1895-06-10 / nr. 135

Anul XIII Ro. 135. Pentru 6 luni “gig In Capitală, lei 15.20.—In județe, lei 19.70 Premii.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingu­rițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.— 1 român de 5 volume ilustrat.—1 evantaliu chi­nezesc și un mic pieptene de buzunar. NB. In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noas­tre ilustrate. Premii Excepționale La abonații ziarului «UNIVERSUL» — POLITIC ZILNIC — Cu începere de la 15 Iunie 1895 B9 Pentru 3 luni In Capitală, lei 8.—In județe, lei 9.50 Premii.—12 farfurioare frumos gravate de metal alb pentru masă sau o cutie cu 12 lin­gurițe de metal alb cu mânerul gravat, pentru cafea.—1 evantaliu chinezesc și un roman de 2 volume.—NB. In loc de 12 lingurițe, putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. B9* Pentru 1 an *TPg I,1 Capitală, lei 29.70.—In județe, lei .38.20 Premii.—Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cutia cu reliefuri nichelate și aurite, construit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu oglindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerina par­fumată.—1 baston cu ornamente nichelate con­ținând 1 călimară, 1 condeia și 1 creion.—1 ele­gant notes legat în piele și cu­ flori argintate, un mic pieptene de buzunar, precum și 7 vo­lume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslu­șit obiectele pe care doresc a le avea ca­ premii. NB. Toți abonații din provincie vor trimite un leu mai mult pentru portul premiilor.­Ne­primind un leu se vor trimite premiile nefran­cate și abonatul va plăti portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI FĂRĂ PREMII in capitală Pentru 1 an­.........................................Leî 20.10 . 6 luni......................................... 10.60 «1 3 ........ . . 5.60 In județe Pentru 1 an......................................Leî 28.10 . 6 luni.......................................« 14.60 « 3 «.........................................« 7.60 Toți abonații la ziarul «Universul politic», pri­mesc gratis «Universul literar», care apare în fie­care Duminecă în format dublu cu splendide ilustrații colorate. 13 oalete secrete Nejluțiura Bărbăteasca Se vindecă dupe cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și împedicare, dupe experiență de 25 ani de specialitate în boli lumești UJ­­THOR — No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1.­­ Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Doctor B. MARCULES CU­RB REÎNTORS DIN STREIN «­TATE HI S’a stabilit in CALEA MOȘILOR No. 92 (Lângă Hotel de Londra) C.3a.s-u.sta,ți­u.n.i d.e la 1—3 847___________________________ (30) D-tor RUSSO — De la S­a­c­u­ltatea cLin. 3 Paris — Specialist de 35 ani pentru boalele secrete și in­ge­nere pentru toate boalele interne. Intorcându-se din lungul său voiagiu, s’a sta­bilit Strada CAROL I No. 55 și dă consultațiuni în toate zilele de la orele 9—11 a. m. și de la 2—4 p. m._______________ 973—(10) D-rul Th­eodor F. Marovici Primul doctor­ dentist român în România Cu diploma de la Facultatea din Philadelphia (America) practic și în Viena No. 30, strada ȘTIRBEI-VODĂ, No. 30 Dinți artificiali în Aur și Cau­­iuc, plombatu scosul fără durere, curățitul, ast­fel se e­fectuiză cu JUMĂTATE PREȚ și GARANTAT Doctor OCHSENBERG — MEDIC CHIRiran DENTIST — Calea Victoriei No. 73 și Strada Modei No. 1 Policlinica de copii CASA de SANATATE — Stra­d­a Teilor ino. 51 — Direcția casei de sănătate a înființat o Poli­clinică de copil unde doctorul RAPĂPORT spe­cial în boalele de copil, dă consultațiunî în •act» zilele de la orele 3—4 p. m. : Consultatwnea numai 1 lei­. (980) Sti­­rmofi­ni o cățelușă rasă soricar îl tJoIlLU. li pete albe,pe bot, piept și eroare; cine o va aduce în strada Visarion l 2, va primi o bură recompensă. 1*37. 131­ 5 Bani în Capitala.—10 Bani în județe CALENDAR PE ANUL 4895 Ortodox Vineri, 9 Iunie.— Cuv. Kiril. Catolic Vineri, 21 Iunie.— Cat. Alois. Res. soarelui 4.16 , ap. soarelui 7.47. Stimben, 10 (22) Iupte 1895 DIN FRANȚA . Corespondența particulară a ziarului :, Universul“ Paris, 5 Iunie. Demonstrațiile anti-germane Demonstrațiile care au avut loc ieri în contra participării Franței la serbările de la Kiel și în general în contra Germaniei, n’au fost așa de sgomotoase, cum se cre­dea la început. Pe piața Concordiei, pe terasele grădinei Turlierilor și pe trotuare se adunaseră după amiaza vre­ o 500 de oameni. Pe la orele 5 p. m. au venit vre­o 100 de membri ai «Ligei patrioților» și ai fostelor comitete bulangiste. Ei depuseră coroane de flori pe statua Strassburgului, strigând: «Trăiască Franța!» «Trăiască Alsacia-Lo­­renal». O parte din publicul asistent a re­petat aceste strigăte. Un individ care se adresase mulțimea de politițiști cu vorbele : — Voi o să aduceți iarăși pe Prusien, în Franța ! a fost arestat. Alsacienii care se aflau în Paris au ținut în sala Lemarchelay o adunare și au pro­testat în contra trimiterii vapoarelor fran­ceze la Kiel și în contra venirei împăratu­lui Wilhelm II la Paris ca să asiste la ex­poziția de la 1900. Alianța franco-rusă «Estafette» afirmă că alianța franco-rusă se bazează pe o convenție militară între a­­ceste două țări și că această convenție al cărei caracter e pur militar a fost în­cheiată la 1893. Miniștrii de externe din Paris și Peters­burg și-au dat silințele ca să prelungească convenția stabilindu-se o alianță definitivă militară. Tratativele urmează și acum, spune «Es­tafette» și se speră că ele vor ajunge în curând la un rezultat bine-făcător. O dramă familiară La Villers-Saint-Paul, comună situată la 3 kilom, departe de Gren­, s-a desfășurat de m­ă­ seară o dramă teribilă familiară. Acolo trăia familia Delaporte compusă din tată, Charles, în etate de 57 de ani, fost comerciant și acum proprietar de mo­șie, di­n fiul acestuia, Theodor, în etate de 33 de ani, contabil la compania drumurilor de fier de nord. Theodor era căsătorit a doua oară. Nevasta lui Charles Delaporte a murit în ianuarie trecut și de atunci tatăl și fiul se certau adese­ori foarte violent din cauza purtărei rele a acestuia din urmă. Deună­zi Theodor venise acasă beat; ta­tăl sau începu să’I facă reproșuri. Băiatul ’I zise : — Lasă-mă în pace , mereu mă plicti­sești cu reproșurile d-tale. — Dacă te vei mai îmbăta—zise bătrânul, te împușc! El s’a și ținut de cuvânt. Intr’una din serile trecute aceeași scenă s’a repetat. Delaporte­r șî încărcase bine p­ușca lui de vânătoare. Theodor, amenințându-l cu bătaia, bătrâ­nul a luat pușca din cuiü, a pus-o la ochi­ și a tras asupra băiatului două focuri unul­­ după altul. Theodor lovit în piept și la gât a că­­zut jos. Moartea i-a fost aproape instantanee. După săvârșirea crimei bătrânul Delaporte a chemat vecinii și le-a istorisit cele în­tâmplate. Un nebun la Senat Deună­rî pe la orele 6 luni, un individ se plimbea foarte agitat pe strada Vaugi­­rard, pe d­inaintea palatului Senatului. Când au ieșit senatorii de la ședință el a început să’î înjure amenințându-I cu pumnul și cu bâta. Câți­va agenți l’au arestat și l’au dus la un comisariat din apropiere. Aci individul a început să strige din răs­puteri : " ’ — Jos Challemel-Lacour, președintele So­netului! Am să arunc în aer cu dinamită pe toți senatorii ! Cuprins apoi de un acces de nebunie fu­rioasă, el a început să dea cu pumnul în a­­genți lovind destul de grav pe vre­o câți­va, la ochi și peste nas. Nebunul a fost legat de mâini și de picioare. Comisarul i-a luat interogatorul. Individul a spus că se chiamă Charles Mannier, în etate de 47 de ani, și că fusese internat în balamucul din Vaucluse. Din Aprilie până acuma el fusese inter­nat de 3 ori în acel balamuc. Deună­zi a fugit din nou sărind­­ zidul. Ajungând în Paris s’a întâlnit cu un prieten, care i-a dat de băut până s’a îmbătat. Nebunul a fost dus din nou la balamuc. Moartea tragică a unei artiste Lumea artistică din Paris e foarte emo­ționată de sinuciderea tragică a tinerii și frumoasei artiste dramatice Barbet de la Folies dramatiques. Cauza sinuciderii nu se știe pozitiv. Frumoasa Barbet și-a curmat zilele în locuința portarului casei unde locuia. Aci a pus mâna pe un revolver și și-a tras unul după altul 3 gloanțe. Fiind foarte agitată i-a tremurat mâna și nu s’a rănit. Portarul repezindu-se la ea i-a smuls re­volverul din mână. Artista s’a aruncat asupra portarului, l’a trântit la pămînt, i-a luat revolverul și și-a tras un glonț în tâmpla dreaptă. Moartea i-a fost instantanee. Brutus. București, 9 Iunie. Ocrotirea meseriilor Acum o lună, d­acă nu ne înșelăm, am avut prilej să vorbim aci despre o socie­tate de doamne care s’a constituit în scopul de a ajuta, cu bani, haine, cărți și unelte, pe fetele sărace cari învață la școalele profe­sionale sau chiar și în ateliere particulare. Din toată inima am aprobat această ini­țiativă, cu atât mai mult că societatea și-a mărginit acțiunea ei la orașul București și ast­fel avem nădejdea că silințele sale vor da roade pipăite. Societățile de acest soia, când își propun să lucreze pentru întreaga țară, nu ajung nici­odată la nimic. Un fapt, peste care am dat zilele astea din întâmplare, ne-a făcut să ne aducem a­­minte de constituirea acestei societăți și în același timp să constatăm o mare lipsă. Iată despre ce e vorba: Școlile noastre profesionale au scos deja câte­va rânduri de absolvente, meștere in croitorie, în arta florilor artificiale și altele. Ce s’au făcut, ce fac aceste profesioniste? întâmplarea ne-a scos în cale pe una din ele și iată pe scurt istoria ei. Cu micul capital pe care l’a căpătat la eșirea din școală, a deschis, în tovărășie cu o colegă, un modest atelier. Fetele au muncit cu sîrguință, au trăit foarte economicos, au căutat din toate puterile să’șî facă clientelă muncind conștiincios, cu gust și ieftin. Două ani au luptat din răsputeri; rezul­tatul acestor sforțări a fost însă... închide­rea atelierului. Nu mai puteau scoate nici chiria. Una din ele, aceea pe care am întâlnit-o noi, a încercat să lucreze acasă , și nu numai flori dar și cusătorie. O nouă lup­tă fără de isbândă, căci nu găsește atâta de lucru ca să’și poată scoate existența. In momentul acesta, ea caută o ocupațiune, ori­ce, numai să poată trăi. Iată pe scurt istoria unei absolvente a scoalelor noastre profesionale , și cam a­­ceeași e aproape a tuturor profesionistelor. * * * Am căutat, firește, să ne dăm seamă de cauzele acestei neizbânde. Căci e curios ca cu muncă conștiincioasă, cu capacitate, cu gust în artă să nu poată cine­ va reuși într’o țară ca a noastră, lipsită de mese­riași. Lucrul se explică lesne. Atelierul de care vorbim, a fost ucis de marile magazine de mode din calea Victo­riei. Și nu doară pentru că aceste maga­zine,­­deși lucrează pe o scară largă, ar pu­tea să furnizeze marfa mai ieftin de­cât micul atelier, din potrivă. Acelaș lucru se vinde în marele magazine cu 50 și 60 la sută mai scump. Dar publicul nostru e curios. Atâta neîndurare are publicul acesta de munca românească, în­cât nici măcar atâta osteneală nu’și dă să încerce. Pentru dân­sul, numai acele lucruri sunt bune și cu gust, cari se vând sub etichetă streină și mai ales cari se vând foarte scump. Dacă profesionistele a căror tristă istorie am povestit-o, ar fi avut destul capital ca să deschidă o prăvălie în calea Victoriei; dacă ar fi anunțat că vând marfă de Paris, de la cutare firmă renumită ; dacă în loc să ceară 5 lei pe un lucru care nu face de cât 5, ar fi cerut 25 sau 30, atunci rămășag ne prindem c’ar fi reușit peste ori­ce așteptare. Vra să zică, răul vine de la public, de la judecata, de la credințele, de la obiceiu­rile lui. Dacă vrem să îndreptăm lucrul, dacă vrem să crească clasa meseriașilor români, trebue să producem în public un alt curent. Neapărat că în privința aceasta are și presa un rol destul de mare, dar ea sin­gură nu poate face nimic. Trebuiesc socie­tăți cari să ocrotească pe meseriași și me­­seriașe, să le asigure munca; alt­fel nu vom ajunge la nimic; încetul cu încetul, prin experiență, publicul va ajunge să se con­vingă că, în multe ramuri de meserii, se poate lucra și la noi în țară tot așa de so­lid și de frumos cum se lucrează în străi­nătate. Sforțările izolate ale profesioniștilor no­ștri nu pot însă făptui această transformare a publicului, dacă nu vor fi sprijinite, ocro­tite. Rolul acesta, frumos și mare, incumbă doamnelor române. Ele au aci un câmp larg de rodnică activitate. Interesându-se de profesioniștii români, procurându-le clientelă, făcând o propa­gandă inteligentă, arătând publicului că ceea ce el plătește foarte scump ca marfă de Paris e de multe ori marfă confecționată într-o căsuță mică de la mahala cu o plată mizerabil de mică, doamnele din societate ar da un puternic sprijin progresului țarei și ’și vor asigura recunoștința a mulți mun­citori conștiincioși, cari astâ­zi își tîrăsc viața în mizerie. CRONICA Ispășirea — Mamă, ’mi pari suferindă. Nu me mai duc astă­zi la serata prietenei mele Ema. — Nu, dragă Mițo, n’am nimic. Aș fi întrist tată dacă te-aș priva de această serată cu amb­­ele tele, unde totul este alb ca rochiile voas­tre. Du-te de te îmbracă și intoarce-te să te văd și eu. ■”s, Elena Fluturescu și fiica ei erau așa de fru­moase în­cât le-ai fi­ luat drept două surori.

Next