Universul, iunie 1895 (Anul 13, nr. 127-152)

1895-06-11 / nr. 136

Anul XE Nr. iPo. am­ ANUNCIU Se aduce la cuunoștința pubcului că Băile sta­tului Călimănești și Govora sunt deschise cu începere de la 1 Iunie până la 1 Septembre. Stabilimentul de la Călimănești este înzes­trat cu băi sistematice, sulfuroase,­ băi de abur, dușe, masagiii și inhalații. Băile sulfuroase sunt recomandate ca proprii tratamentului: Reuma­tismului, boalelor de piele, și cu deosebire scro­­fulelor de ori-ce natură la copii. Izvorul No. 6 din pavilionul de lângă sta­biliment, reputat prin tratamentul boalelor de ficat, splină, calculelor hepatice și a boalelor a­­paratului digestiv. Izvorul de la Căciulata lângă Călimănești, renumit ca unicul în lume dând cele mai fericite efecte asupra boalelor de rinichi, gra­­vela, (nisip, piatră) și a calculelor nefretice, boalelor de beșică, arbhrite și intecsicațiilor mer­curiale. Transportul de la stabilimente la isvor se face dimineața și după amiazi cu trăsurile hotelului. Isvorul bicarbonat feruginos termal nou descoperit la Bivolari la 4 k­m. de la hotel, si­milar cu Royat ,din Franța și cu Sezilaco din Ungaria, posedând apa cea mai eficace ca tra­tament contra: Anemiei, clorosei, dispepsiei, limfatismului, frigurilor intermitente ș. a. A­­ceastă apă este servită publicului în hotel în sticle. Marele hotel al statului posedă cafenea, res­taurant, sală de dans, farmacie, poștă și tele­graf. Grădina, parcul și ostrovul iluminat cu lu­mină electrică. Muzica batalionului I de vână­tori cântă de 2 ori pe zi tot timpul sezonului. Stabilimentul de la Govora înzestrat cu băi de cadă, sistematice și două piscine pentru da­rea băilor iodate și băi sulfuroase separat. A­­ceste ape cele mai concentrate din Europa sunt proprii tratamentului boalelor sifilitice cu toate urmările lor, reumatismului, scrofulelor de ori-ce natură, limfatismului, etc. Izvorul mineral pentru cura internă, posedă apă, purgativă, cu succes întrebuințată contra constipațiilor persistente, boalelor de ficat, co­lice hepatice, etc. Stabilimentul posedă farmacie, poștă și tele­graf. Muzica regimentului de Vâlcea va cânta tot sezonul. Cu începere de la 1 Iulie două pavilioane de hotel, confortabil mobilate, cu restaurant și ca­fenea vor fi puse la dispoziția publicului. In ambele stațiuni, câte un medic anga­jat de stat se află la dispoziția publicului tot timpul sezonului. 987.—(18) Moșia Ciocănești colți, o oră depărtare de orașul Caracal, în în­tindere de 2,400 pogoane, este de arendat din toamna anului curent 1895.—Doritorii se vor a­­dresa până la 3 Iunie la d-na Paulina Theohari­­calea Moșilor No. 116, iar în urmă chiar la sus, numita proprietate. 949___________________________ (10) vânzage nepomenit, de eftin, cărămi­dă de la 4 lei până la 6 lei min, uși, ferestre, grinzi, tablă, lemnărie de construcție, stejar, etc. Adresa: Strada Doro­banților No. 51, alături de Curtea de compturî, Strada Polonă, colț cu Bulevardul Carol, alături cu ministerul de războiu și strada Teilor, colț AVIS IMPORTANT La 20 curent se va deschide marele HOTEL BRISTOL din București, situat pe Bulevardul Academiei în cea mai frumoasă pozițiune a ora­șului, alături de Senat, Poștă și cele­llalte insti­­tuțiuni. Hotelul este prevăzut cu toate instalațiunile și­­ confortul cel mai modern precum : Telefon, Ascensorie, Băi in hotel, Comisionari, Om­­nibusuri, Echipagiuri și în curând lumină e­­lectrică.—Tramvaiul electric circulă în fața ho­telului. Cu deosebită su­mă, F. Stiefler , L. Sickha. 886__________________________ (24) De 1 CASA de SANATATE — BUCUREȘTI — No. 51 — STRADA TEILOR - No. 51 Dirigiată de dr. Șaabner-Tu­duri Institut din nou organizat. Căutarea boalelor interne și chirurgicale. Tra­tarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gât, nas și urechi. Operațiuni: tratamentul boalelor anecologice. Camere cu antreu separat pentru acem­. Discrețiune, prețuri moderate, reduceri consi­derabile. La 15 Maiu s’a redeschis Secțiunea Fume­­gatiunilor, remediu sigur contrar boalelor sy­philitice și care se pot face și de bolnavii cari nu stau în Institut, prețurile foarte moderate. Consultațiuni medicale pentru boalele interne și sifilitice (boalele secrete la bărbați și femei) de la 10—11 a. m. — Consultațiunea 1 leu — Nouile prospecte se trimet gratis și franco după cerere. 696 (20) Dani ín Ilitől A.—-10 Rani ín iuriutfí f Pană Constantinescu.—(Vezi explicația). .oue­ti Sila Actualul guvern are o mare majoritate parlamentară iar primul-ministru se bucură de mari simpatii în țară. D. Delianus e unul dintre cei mai energici bărbați de stat ai Greciei. Densul s’a certat în două rânduri cu re­gele și din pricina asta s’a retras de la pu­tere. Actualminte poporul l’a trimis din nou în capul afacerilor, având deplină încredere în el. Regele s’a supus voinței poporului, s’a­ împăcat cu Delianus, despre care se crede că va putea pune capăt, cu timpul, crizei mari financiare care bântue țara. Noul prim-ministru, pentru a face eco­nomii, va suprima mai multe posturi bine retribuite din toate ministerele. De acord fiind cu colegii săi, va micșora cheltuelile militare și va stabili o înțele­­­gere deplină cu creditorii din străinătate ai Greciei. Stîrpirea bandelor de tâlhari Prima grijă a actualului guvern a fost să stîrpească bandele de briganzi a căror­ faimă devenise legendară în Grecia conti­­­nentală și în provinciile limitrofe cu Turcia, j Firul telegrafic i’a adus știrea despre o­ luptă sângeroasă ce a avut loc între trupele­­ de soldați și banda mare condusă de vesti­tul brigand Tacuras.­­ Soldații au fost conduși în urmărirea bandiților de mai mulți țărani cari cunoș­­teau bine ținuturile pe unde se țin aceștia. Briganzii au fost întâlniți la Stani, a­­proape de orașul Karavassara. Văzându-se înconjurați de trupe și de țărani înarmați, ei s-au apărat cu o energie nespus de mare. Lupta sângeroasă înșirându-se în linie de bătae, bandiții au răspuns timp mai de multe ceasuri la fo­curile soldaților. Ei aveau o cantitate mare de munițiuni. Coloanele soldaților se apropiau mereu de șirurile tâlharilor, înconjurându-i ast­fel că acestora le-au fost imposibil să fugă. Două briganzi, Saktis și Taki au fost o­­morîți iar alți 6 mai mult sau mai puțin răniți. Nimicirea bandei a costat din nefericire viața a doui sub-ofițeri și a unui soldat cu numele Sozos. Alți doui sergenți: Gapso-Kefalos și Vas* siotis au fost răniți. Briganzii deși răniți nu s-au predat de­cât după ce au descărcat asupra soldaților ultimele cartușe, cari le mai rămăseseră. Omorîrea unui sergent Șeful bandei Enymios Tekuras, văzân­­du-se în primejdie, a strigat către soldați ca să nu mai tragă asupra lui fiind­că vrea să se predea. El își mai rezervase însă un cartuș. Sergentul Pylarinos s-a dus la el ca să o dezarmeze, cu toate că lui îi spu­seseră să nu se ducă fiind-că banditul era foarte viclean. Pylarinos s-a dus și când a început să vorbească cu Tecuras, acesta i-a zis: — Să fii mândru de galoanele tale de sub­locotenent! Imediat apoi puse pușca la ochi și trasă un glonț asupra sergentului, omorîndu-l pe loc. Prinderea celor­l’alți bandiți ' Bandiții cari nu fuseseră răniți au de­clarat că se predau. Sergentul Constantin Stratos i-a somat să -și arunce armele la pământ. Ei le-au a­­runcat bucuros, de vreme ce nu mai aveau nici un cartuș. . Sergentul împreună cu soldații i-au legat cot la cot și i-au dus întâiul la Karavassara și de acolo o parte la Agrinion și o altă parte la Missolonghi. Numărul bandiților omorîți, răniți și prinși e de 26. Nenorocire în port In portul Pireului s-a întâmplat o neno­rocire care a emoționat adânc pe locuito­rii din Atena. Bancherul Ruzalis plecase de m­ă­ seară împreună cu nevastă-sa, cu 2 copii ai lor și cu o nepoată la plimbare cu barca. Ei înaintaseră departe în largul portului. In amurgul serii s’au întors. Din întâm­plare venia în spre port un vaporaș grec din­spre o insulă din Arhipelag. Fiind cam întunerec și lăsându-se și o ceață, vaporul a isbit barca și aceasta s’a răsturnat. Nevasta bancherului, un copil al lui și nepoata lor o fată în etate de 17 ani s­au înecat Ceî­ il alci au fost scăpați de marinarii va­porașului. Levant, Doctor MAURICIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 138 str. Carol 138 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupe ■s­étodele cele mai noi. CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Sâmbătă, 10 Iunie.—Mucenicul Timoteiü. Catolic Sâmbătă, 22 Iunie.— Paulin. Rés. soarelui 4.16 ; ap. soarelui 7.47. București, 16 Iunie. Absenteismul văratec Vorbiam deună­zi de chiaburii cari nu pot să răsufle vara și să-și regăsească sănătatea de­cât peste graniță. Nu zicem ba, sunt boale cari nu se pot curarisi de­cât la anumite ape, ce lipsesc terei noastre; la punctul acesta ne amintim însă de un medic român cu oare­care renume, care cunoștea pe vârful degetelor toate isvoarele minerale din lume pe cari le recomanda bolnavilor săi, dar rămânea ca vițelul la poartă nouă când îl întrebai de puterea apelor de la Slă­­nic, Govora sau Călimănești , e drept că dînsul își făcuse studiile în străinătate și că nu fusese așa mult ținut la examenul de liberă practică în țară să știe ceva și din a­­ceastă țară ; dar în sfârșit admitem că sunt boale cărora nu li se dă de căpătâiii aci pe loc. Ele sunt rari însă ; mulți se duc în stră­inătate la soiuri de ape pe cari le avem și noi, și poate mai puternice, numai din ca­uza lipsei de instalații, de confort; e ade­vărat că suntem la început în privința co­­modităților la băile noastre; e adevărat că e scumpete mare, că te supoaie speculato­rii acestor băi; dar cu oare­care bărțueți, cu luăsurî luate de sus, s’ar putea împăca pretențiile dintr’o parte și din alta ; măcar pentru vremea scurtă de două­zeci de zile sau o lună cât le trebue ca să scape de nevoia boalei, vizitatorii s’ar putea lipsi de un confort așa mare, s’ar putea mulțumi cu ceva mai puțin, de pildă cu o casă țără­nească, cu o pădure umbroasă, cu o or­chestră de lăutari, pentru ca să aibă apoi, după câți­va ani, satisfacția d’a vedea și în țara lor acele oțeluri, casine și petre­ceri ce fac atracția băilor străine; nu ne gândim oare că alt­fel nici­odată sau foarte târziu se va putea face și la noi ceva spre a se utiliza în deplinătate isvoarele bine-fă­­cătoare cu cari natura a hărăzit pământul nostru. Cu toate astea, avem și noi câte­va sta­țiuni balneare, unde s’au ridicat hoteluri bune și s’au făcut instalații de tot felul, dar otelurile sunt în cea mai mare parte de timp goale și instalațiile pustii. De ce ? Ei bine, aci e de căutat causa cea mare a absenteismului văratec la noi. Foarte simplu , pentru că la cei mai mulți lipsa de instalații e numai un pre­text , nu nevoia, nu neajunsurile stați­unilor noastre îî duc în străinătate ci moda, bat-o sfântul. Inchipuiți-vă mă rog un boier, o cocoană care ar fi întrebați de un prieten: — Unde vă duceți vara asta ? Și dînșii ar fi nevoiți să răspundă: — La Călimănești, la Slănic, sau la Băl­­țătești. Le-ar crăpa atunci obrazul de rușine. Auzi d-ta­­ vrea să zică la un lac cu mi­tocanii, cu pârliții de negustori. Alt­ceva e când răspund cu câte un nume cu cad în coadă sau­ cu numele vreu­­nei localități din Pirinei sau Alpi. Asta e pentru mulți a trăi în societate și fac pe dracu în patru ca să găsească bani. Dacă se ’ntorc de multe ori toamna mai obosiți, mai istoviți de cum s’au dus, din causa esceselor, din causa enervărei în care pe mulți îî aruncă gândurile la dato­riile făcute și la înodarea capetelor aței, asta e altă chestie.* Și vezi, d-ta moda asta, ca ori­care modă, se întinde repede în jos , funcționăr așî, ne­­gustorașî, arendași își lasă treburile baltă ca să se ducă la Zaizon, la Eleopatac; cunoaș­tem un mic personagiu care a stat zăvorit în casă o lună de zile pentru ca să poată zice în urmă că a fost la băi la Vichi; în toți anii fusese acolo și s’ar fi spânzurat mai curând de­cât să se afle că de astă­­dată nu s’a dus. Exemplul acesta ne arată povârnișul pri­mejdios pe care ne aflăm și cum ziserăm rân­dul trecut, aceia cari ar isbuti să scadă, să distrugă moda absenteismului văratec, fie prin formarea unei lige fie într’alt chip, și-ar câștiga un titlu reperitor la recunoștința noastră._____________________________ DIN GRECA Corespondența particulară a ziarului ,, Universul“ Atena, 4 Iunie. Situația politică In lim­ba nouilor alegeri și a numirel d-lui Delianos ca prim-ministru, situația politică în frrania, narp­a, sa fi simn fizic CRONICA Văduva Nu-1 avea de­cât pe el și băiatul era isteț, iute de fire și cam răsfățat. Se uita la dânsul ca la o icoană sfântă și adese­ori noaptea când se deștepta din somn își făcea cruce și privind chipul maicei do­mnului peste care razele cana­dele­ răspândeau a lum­i­na slabă se ruga: «Doamna tine-mi-f, căci numai p’asta U mai am în lume». După ce î­­nturise bărbatul ea sa retras în coț

Next