Universul, iulie 1895 (Anul 13, nr. 153-178)

1895-07-22 / nr. 171

­­laiul. XIII No. 171. Icoarele secrete jnfccjitiuáa Bârluntea­sca Se vindecă după cele mai nouă metode, radi­­o 8­1 și fără durere și împedicare, după experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești RE­THOR — No. 1, STRADA EMIGRATUI, No. 1. - Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultatu­l de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Consultățulor speciale Boale nervose și Bole fie pc. Examen atentic și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consulta­ie la 2—4 p. mn. Calea Văcărești 102. Către părinții de fete De la 1 Septembrie 1895, se deschide un nou Institut pentru Domnișoare, sub direcția d-nei Enia Bălteanu, ajutată ’de un corp profesoral ales de la șwaițele publice și din alte persoane siu titluri academice, din cari unele aduse­ în­­«­ ’adins din streinătate. Direcția studiilor e în­credințată d-lor profesori dr. Th. D. Speranță, G. C. Dragu, dr. M. Brânză și Em­ü Bălteanu. Onor, minister, prin ord. No. 1766­95 a dat cu­venita autorizație. întocmit pe baze solide, acest Institut va da instrucție serioasă, îngrijire părintească și ade­vărată educație. In adevăr organizarea acestei Școale asigură elevelor sale bogăție de cunoștințe și educațiune aleasă. Această Instituție, numită «Liceul Modern pen­tru d-șoare» va cuprinde grădină de copii (băe­­ți și fete) de la 3—7 ani, clase primare, cur­suri secundare și liceale dupe programele Sta­tului, preparație pentru bacalaureat și cursuri­­ facultative pentru elevele care nu voesc să se­­ repare a deveni profesoare, ci doresc să do­­vndească o instrucție generală și educativă. In timpul mesei, recreației, plimbărilor, etc., elevele vor vorbi într’o zi franceza și într’alta , germana, supraveghiate de guvernante aduse di­­­­rect din Franța și Germania. Se vor învăța și alte limbi moderne, cum engleza, greaca, bul­gara, italiana, dacă se vor cere de părinți. Mu­­sica, can­to, pictura, literatura, menagiul vor com­plecta instrucția și educația, și cu toate acestea prețurile se văd în prospect că sunt foarte mo­derate. Acest institut se află în calea Moșilor No. 162, București, unde se poate cere «Prospectul». înscrierile încep la 10 August a. c. de la ora 9-12 și 2—6. 5(^0 lei prenaiik pentru omorîrea a ori­ ce fel de insecte Cu acest nou și infailibil praf, ce noi prezen­tăm publicului, toate insectele ca : moliile, pă­duchii de lemn, puricii, muștele și altele, mor la cea d’întâia întrebuințare. Se acordă un premiu de 500 lei celui care va proba că există praf mai bun ca cel de mai sus. De vânzare în București la administrația zia­rului UNIVERSUL, str. ferezoianu No. 11 și în Iași, Craiova, Galați și Brăila la librăriile unde se vinde ziarul «Universul». PREȚUL UNEI CUTII BANI 60 Fie­care cutie a acestor adevărate prafuri (Po­­udre Universelle) va purta pecetea administrației ziarului «Universul»._________________________ Suflătoare de cauciuc, spre a obține mai bine efectul cu praful pentru distrugerea molii­lor păduchilor de lemn (ploșnițe), puricilor, etc. Bucata 90 bani. Policlinica de copii CASA de SANATATE — Strad­a, ITextor 38 To. 51 — Direcția casei de sănătate a înființat o Poli­clinică de copii unde doctorul RAPAPORT spe­cial în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea numai 1 leu. (980) ÎHa Material vechiű, adică : că­li»® S­ass&sânt o­rămidă de mașină și de a­­pă, grinzi, uși, ferestre, table, lemne de con­strucție, dușumele, etc. etc. A se adresa la Casa Martin Faboș, șoseaua Jianu, colț cu Bonaparte, Capul podului Mogoșoaei, și de acolo se pot a­­dresa și la alte binale care se dărîmă. 1090’ (10) © y OCAZIUNE RARĂ DE VÂNZARE IN STRADA FRUMOASĂ No. 33 Un cupeu nou de un cal și douî. Una pereche hamuri de douî cai. Un cal roib închis talia 1.75, vîrsta 8 ani, trotear. Un ham de un cal lucrat în argint. Un docar pe 4 roate pentru un cal și douî. Un salon mobilă în lemn negru cu incrusta­tion. In sidef și bronz, draperii în plus de mă­­ase. 1096.—(6) Doctor OCHSENBERGI e- MEDIC CHIRURGI DENTIST — f Salea Victoriei No. 73 §i Strada Model No. i 5 Bani in Capitala,—10 Bani în județe CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Vineri, 21 Iulie — Păr. Simion și Ion Catolic Vineri, 2 August.— Portiuncula Ros. soarelui 4.49 , ap. soarelui 7.22. «■WggBttgsgggggBro?»»«»^^ ii ,i|ii I B»«gBiMwweiMwwCTgw> București, 21 Iulie. POTOLIRE Când au izbucnit fierberile di­n Balcanii am spus, chiar de la început, că nu ne pu­tem aștepta la o încurcătură mare în cur­sul anului acestuia. Cu toate astea, se pu­­teau întâmpla destule lucruri neplăcute. Acum suntem în pozițiune să constatăm că fierberea se potolește repede. In Macedonia, insurgenții pierd terenul și autoritățile turcești izbutesc să restabi­lească ordinea pe unde a fost tulburată. Faptul acesta îmbucurător se datorește pe de o parte presiunei făcute de Puteri a­­supra guvernului din Sofia, pe de altă parte schimbării de atitudine a Angliei în chestia armenească. Sublima Poartă având mâna mai liberă, a putut procede cu mai multă energie în Macedonia și urmările se simt deja. Și în­colo, situațiunea începe să se lim­pezească. Deputațiunea bulgară, a cărei aflare în Rusia a făcut mult sânge rea, e acum pe drumul spre casă și, după toate semnele, ea n’a prea făcut mare ispravă. Primită a fost deputațiunea și de Țar, și de miniștri și de mai marii demnitari’ ai bisericei rusești, dar se pare că în toată afacerea a fost mai multă politeță de­cât treabă serioasă. Condițiu­­nile puse de Rusia pentru o definitivă îm­păcare sunt, se vede, mai grele de­cât ’și îchipuea deputațiunea. Totuși nu se poate contesta că gheața s’a spart și că s’a ne­tezit drumul pentru încercările de împă­care ce se vor face de aci înainte. In toată această întorsătură a lucrurilor, rolul de căpetenie l’a jucat Anglia. Schim­barea de regim, care a adus în capul afa­cerilor pe ministerul Salisbury, a dat o în­­boldire Turcilor și a impus Rusiei oare­care rezervă.* * * Nimeni nu poate ști ce ne rezerva vii­­torul. Cu toate astea, se de oare­care folos să ne uităm mai de aproape la situațiunea di­feritelor State din Balcani, pentru a înțele­ge de acolo dacă și întru cât poate fi vre­o primejdie. In genere, situațiunea acestor State e destul de rea. Grecia se găsește și se va mai găsi încă o bună bucată de vreme, într’o mare în­curcătură financiară. Se știe că guvernul grecesc n’are nici cu ce plăti cupoanele e­­normei datorii publice și că bancherii eu­ropeni îi refuză ori­ce credit până nu-și va regula situațiunea financiară. Negocierile de până acum n’au dat nici un rezultat, Gre­cia neprimind condițiile bancherilor și aceș­tia neprimind condițiile statului grecesc. A­­cum, după cât ne vestește o depeșă, e vorba să se înceapă nouă negocieri. Ori­care ar fi însă rezultatul lor, încurcăturile financiare nu îngăduesc Greciei să se arunce curând într’o aventură războinică. Serbia abia acum ese din încurcătur­i fi­nanciare, cari erau și ele destul de mari. In afară de aceasta, situațiunea politică in­ternă nu e încă destul de bine consolidată, pentru ca tînărul rege să se poată gândi la o acțiune în afară. Bulgaria, din punctul de vedere politic, stă mai reu de­cât toți: încercarea de a ieși din apele Triplei alianțe și de a se a­­propia de Rusia, neizbânda deputațiunii trimeasă la Petersburg, dezlănțuirea pati­­melor politice prin asasinarea lui Stambu­­loff—toate acestea au încurcat atât de mult lucrurile, în­cât va trebui multă muncă pentru a ajunge din nou la un echilibru, la o rînduială. In toată peninsula balcanică, poate că încă tot Turcia are situațiunea cea mai bună și limpede. Această stare de lucruri ne face să pu­tem spera că pacea nu va fi așa de curând tulburată și că potolirea care a început deja, va merge crescând. Statul nostru n’ar putea de­cât să pro­fite din aceasta. ci în serbia. Corespondență particulară a ziarului UNIVERSUL Bel­grad, 17 Iulie. Banditismul în Serbia De ani de zile încoace, guvernele Serbiei au avut foarte mult de furcă cu bandiții și toate mijloacele luate pentru stîrpirea lor au rămas până acuma fără nici un rezultat. Greutatea principală constă în aceea că, afară de comunele de de-a lungul Dunării și a Savei, toate comunele din lăuntrul țării se compun din case situate foarte departe unele de altele și e greu de mers repede de la una la alta din cauza te­renului. Haiducii sunt tari și mari în districtele U­­șița, Rudnik, Baljevno, Povunavlje și Podrinje. Locuitorii de acolo duc o viață singuratică de tot, se întâlnesc foarte rar cu vecinii lor și nu sunt avizați de­cât la propriile lor mijloace. Dacă de exemplu o ast­fel de casă e atacată de mai mulți bandiți, atunci oamenii n’au ce face și trebuie să se’ pue bine cu ei, să se facă gazdele lor, să le servească de călăuze câte­odată și de spioni. O lege împotriva haiducilor Poliția comunală a fost desființată și s’a in­stituit’ un fel de poliție de stat iar geandarme­­ria s’a înmulțit. Cu toate acestea numărul ban­diților crește pe zi ce merge. S’a dovedit că mulți țărani duc o viață foarte pașnică o parte din an dar în cea­l’altă parte a anului se înrolează în cetele haiducilor. Sunt ținuturi prin cari o călătorie fără escortă militară’ e considerată ca cea mai mare îndrăs­­neală. In ținuturile acelea se întâmplă dese o­ Sâmbătă, 22 Iulie (3 August) 1895. moruri politice pentru cari sunt învinuite au­toritățile. Mulți slujbași de ai statului, de prin comunele rurale, duc o viață misterioasă și se crede în general că ei sunt în înțelegere cu haiducii. Opinia publică e foarte alarmată. Ea nu se mai interesează de alt­ceva de­cât de isprăvile haiducilor. Guvernul a și propus o lege pentru stîrpirea acestora și legea a fost primită aproape în una­nimitate de către Scupcino. 3 omoruri politice Pe lângă numeroasele asasinări politice să­­vîrșite în lunile trecute, s’au mai săvîrșit în ul­timele zile 3 omoruri politice, cari au emoționat adânc pii locuitori. O ceată de haiduci au omorît în Ușița pe pro­prietarul Ștefan Cariei. Ei au dat foc casei aces­tuia și casa a fost prefăcută în cenușă. Cariei făcea parte din partidul politic al progresiștilor. Tot progresist era și primarul din Belovăț. El a fost asasinat tot de haiduci. Un alt omor s’a săvârșit aproape de Craguevar. Propietarul Milutin, nevastă-sa și un copil al lui au fost înjunghiați de bandiți, cari după ce au jefuit tot ce au găsit mai scump în casă, au fugit și cu toate cercetările nu s’a putut da de urma lor. Cetele de haiduci se compun un deosebi din țărani săraci. Și trebue să se știe că populația sârbă e bântuită de o mizerie cumplită. Regele și părinții lui Regele Alexandra s’ar fi certat—după cum se vorbește în cercurile politice—cu regina Natalia. Regele vrea cu ori­ce preț ca tatăl său să se re­întoarcă în țară căci are mare nevoie de prezen­ța luî în Serbia, în fața tulburărilor mari din Macedonia și a încurcăturilor din peninsula Bal­canică. Regina se opune la aceasta, dar fiind­ că rege­le stârpește, dânsa a hotărît să plece din Serbia. îndată după sosirea regelui Milan, regele A­­lexandru va pleca la Viena și de a ei la Ischl unde va avea o întrevedere cu împăratul Franț- Iosef. Din Ischl regele, însoțit de primul ministru, va pleca în Italia și apoi în Anglia. Se asigură că în toamna aceasta tânărul su­veran al Serbiei se va logodi cu o prințesă ita­liană sau engleză. Cei două ziariști cari au plecat acum 2 luni de zile din Hamburg ca să străbată pe jos Eu­ropa până la Constantinopol, au sosit deună­zi în Niș. Locuitorii de aci le-au făcut o primire foarte bună. S’a dat în onoarea lor un banchet, pe cheltuiala orașului. Călătorii nu au dreptul să aibă bani la ei. Un farmacist a răspândit zvo­nul că ei sunt spioni. Ei l’au provocat la duel. Farmacistul n’a primit duelul și ’și-a menținut părerea. Lumea s’a indignat grozav și s’a des­părțit în două tabere. Unii țineau cu călătorii, ceî­ i’alțî erau în contra lor. Călătorii de frică, n’au îndrăsnit să treacă gra­nița sârbo-bulgară pe jos și au depeșat la Sofia să li se dea voe să meargă de la Niș la Sofia cu trenul (banii pentru depeșă i-a plătit prima­rul din Niș). Dându-li-se voe ei au plecat. La gară unii le-au­ făcut observațiuni iar alți i-au fluerat și i-au huiduit. Mistici. Aventură 4 înecați — Intr’una din zilele trecute, s’a înecat în ia­zul de pe moșia Șerbănești, jud. Vasluiu, un individ Gheorghe, al lui Vasile al Tudorei, da loc din comuna Dolhești, județul Falciu, care ve­nise la munca câmpului. — La comuna Gura-Boului, județul Olt, s’a găsit moartă, într’un eleșteu, fata Ținea Radu Popescu, care, de mai mult timp suferind de e­­pilepsie și pelagră, perduse facultățile mintale. — Fata Maria Nicolae Țuțuianu, în etate de 16 ani, din comuna Țăndărei, județul Ialomița, du­­cându-se sa se scalde în rîul Ialomița, și ne­­știind să înoate, s’a înecat. Cadavrul s’a găsit. — Copila Lița, fiica femeei Ținea Văduva, din comuna Axintele, județul Ialomița, în etate de 6 ani și jumătate, scăldându-se în rîul Ialomița, s’a înecat. IDIn Râmnicu-Vâlcea Corespondența particulară a ziarului ,, Universul“ Crima din Brezoiu In comuna Brezoiu, s’a întâmplat o crimă în împrejurarea aceasta: Ioana Zaharia Dinescu, femee văduvă, în vîrstă ca de 35 ani, era în re­­lațiuni amoroase cu tânărul Marin G. Aldescu, tot d’acolo. Ioana a rămas de la soțu­l decedat, cu 3 copii, 2 fetițe de câte 7 și 10 ani și încă un copil cu care rămăsese în poziție și pe care l-a născut în luna Aprilie, acest an. In dragostea ce Ioana avea către Marin Al­descu, ea avea speranță ca el s’o ia de nevastă. Așa, născându-se între ei vorba de cestiunea asta, el i-a spus că poate că ar lua-o de so­ție dacă nu ar avea barim copilul din burtă—și că ar fi bine ca ea să’l facă de petrecanie să nu’l mai aibă, ori să facă ceva să’l nască mort, ori să’l omoare după ce l’o face și să fie dis­cretă. In adevăr, această amantă s’a devotat mult pentru amorezul ei, probându’i că l’a iubit și’l iubește foarte mult, în­cât mizerabila la Aprilie atunci, născând copilul, l’a omorît de loc, luân­­du’l de un picior și trântindu’l puternic de pă­mânt. Apoi l’a Îngropat în grădina cu fenețe de după casă. Acum însă, alaltă­ eri, iarba din grădină co­­sindu-se, cositorii au dat peste cadavrul copila­șului o morit de tirana mamă. S’a început ancheta. Nenorocirea din Râmnic Costică, un băiat în etate de 12­ ani, unicil fiu al d-nei Anica Mihalache Drăgoi, din Râm­nic, suburbia Getățuia suindu-se îníriun nuc dt R.­Vâlcea, 18 Iulie.

Next