Universul, august 1895 (Anul 13, nr. 179-205)

1895-08-05 / nr. 183

Anul XIII No. 1á ^ar­i Xli capitala.—in 15ani in junețe Uoalele secrete Hepu­tiuta I­ârb­ălenscfi Se vindecă după cele m­ai noui metode, radi­al și fără durere și împedicare, după experiență­­ de 23 ani de specialitate în boli lumești W. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATU, No. 1.­­ Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara ^^oo^^se^ara^e^^aște^țare^entruf^carp. Dr.I.POEMHÜ — STRADA ROMANA No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. ra. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noul 1112__________________________ (03) D-rul Theodor F. Marovici Primul doctor­ dentist român în România — Fost elev al d-rului ROSENTHAL — cu diploma de la Facultatea din Philadelphia (America) practicat și în Viena . 30,—Strada ȘTIRBEL’-VODA,—No. 30 Dinți artificiali in Aur și Cautciuc,­plimbatul, sco­rul fără durere, curățitul, ast­fel se efectuează cu JUMETAT!i­CK­ET st t. MI MT­AT Doctor OCHSEN BEM - MEDIC CHIRURG DENTIST — Calea Victoriei No. 7,7 și Strada Monci «o. I. Dr. JACQUES POPPER‘“ — DENTIST — 28. Calea Victoriei (Pasagiul Vilaeros­) vis-a-vis de prefectura poliției Capitalei Consultatiuni de la 5—12 a. ra. și de la 2—6 p. m. 1028 CASA DE SĂNĂTATE 51, Str. Teilor 51 — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la băr­bați și femei In toate zilele de la 10—11 dimineața Vindecarea asigurată. — t­rotament special Consultațiunea numai un leu­ 1019 ’ M) Policlinica de copii CASA DE SANATATE — Strad­a­ Tailor 3STo. S3. — Direcția casei de sănătate a înființat o Poli­clinică de copii unde doctorul RAPAPORT spe­cial în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 j>. m. Consultațiunea numai 1 leu. (980) REGIA monopolurilor statului r UJBI­I SC­AȚIUMfuii Se aduce la cunoștința generală că serviciul vapoarelor locale intre Brăila-Galați pentru pa­­ngeri, bagagie și mărfuri, înființat de Regia Monopolurilor Statului, va face regulat în toate zilele cu începere de : MARȚI 1 (13) AUGUST 1895 următoarele curse : 1) Plecarea din Galați la Brăila 7 ore a. m. 2) « « « « « 10 « » » 3) « a « « « 1 « «p. m. 4) « « « « « 5 « « « 5) Plecarea din Brăila la Galați 8*/a ore a. m. 6) « « « « « 11 »» « « 7) « (c » « « 3 « p. m. 8) « « « « 7 « « » Tariful pentru călători, bagagie și mărfuri de la Galați la Brăila și vice-versa, este de­o­cam­dată fixat după cum urmează: PENTRU PASSAGERI Classa I Brăila-Galați sau vice-versa, pentru o persoană, 2 lei. Classa II Brăila-Galați sau vice-versa, pentru o persoană, 1 lei­. Classa I Brăila-Galați sau dus și întors, vala­bil pentru trei zile, 3 lei. Classa II Brăila-Galați sau dus și întors, vala­bil pentru trei zile, 1 leu 50 bani. Copiii pînă la vîrsta de 6 ani vor plăti jumă­tate prețul. Carnete de patru­zeci bilete classa I, valabile pentru Brăila-Galați sau­ Galați-Brăila, în cursul anului 52 lei. Pentru baga­gie și mărfuri Bagagiele și mărfurile se cîntăresc din 50 în 50 kilograme. Pentru fie­care 50 kilograme sau fracțiune de 50 kilograme . Bagagie sau ori­ce marfă, afară de mobile și zarzavat, 60 bani. Zarzavat și fructe proaspete, 30 bani. Mobilier voluminos, 1 leu 20 bani. Pentru ori­ce alte transporturi neprevăzute mai sus, se p­ot lua informațiuni de la Agențiile Regiei, în ambele porturi. Direcțiunea generală. București, 30 iulie 1895. 1120 ’ (5) «osia Poenari Rall, din districtul Prahova, SEplasa Crivina, este de arendat de la 23 Apri­­lie 1896. Amatorii se vor adresa strada Brezoianu No. 18, 1* la ora 2—4 P­­m. Gh­eorghe Andreescu S’avem numai răbdare și stăruință, încrezători în puterile noastre, pe teme­iul experienței făcute, știm că nu facem o urare deșartă când dorim Statului român , cele multe înainte ! După inițiativa Statului va veni și iniția­tiva particulară și Dunărea va ajunge cu­rând sa fie brăzdată de multe și multe co­răbii românești. 1 CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Vineri, 4 August. —Sf. 7 coconi din Efes Catolic Vineri, 16 August. — Rod­u. Rés. soarelui 5.5 , ap. soarelui 7.41. SâmbM^. 6 (17) August , București, 4 August. Cele multe înainte Zilele astea, a început să circule, între Galați și Brăila, primul vapor românesc. Plecarea dintr’un punct și sosirea în cel­­l’alt, au fost salutate de poporațiunile locale cu un adevărat entuziasm.­­ Ne asociam și noi la bucuria Brăilenilor și Gălățenilor, căci faptul de care ne ocu­păm înseamnă un moment din cele mai im­portante, în istoria dezvoltarei noastre, în­seamnă că începem a ne folosi și noi Ro­mânii de bogatele daruri cu cari ne-a în­zestrat natura și din cari până acum­ n’am tras de­cât puțin folos. Sunt ș­ase­ zeci și cinci de ani de când s’a proclamat libertatea navigațiunea pe Du­nărea de jos. In tot acest timp, pavilioanele tuturor ță­rilor au filfsit pe frumoasa noastră Dunăre, numai pavilionul românesc n’a fîlfsit. Firește, am­ avut prea multe de făcut, cu prea puține puteri sufletești și materiale. Cu o poporațiune rară, cu o agricultură înapoiată, cu o burghezie abia la începutu­rile alcătuirei sale, fără cultură, ne-au tre­buit silințe uriașe pentru ca să ne smulgem din amorțirea orientală și să ne modernizăm. Și în această lucrare am mai fost împiede­cați și din afară, de unele State mari cari priviau cu ochi răi renașterea și întărirea mi­cuțului nostru stat. N ’aveam școli nici învățători. N’aveam armată, care să apere țara. N’aveam administratori, n’avem judecători, n’aveam medici, n’aveam ingineri, n’aveam nimic, încetul cu încetul s’au umplut însă golu­rile, și chiar dacă n’ar fi încă toate în re­gulă și cum se cuvine, totuși am prins pu­țin cheag, cum se zice, și astă­zi ne pre­zentăm lumea alt­fel de­cât acum ș­ase­zeci și mai bine de ani. Unul din țelurile spre care trebuia în vremea din urmă să ne îndreptăm toată puterea noastră de cugetare și de muncă, era să ajungem stăpâni și de fapt pe Du­nărea noastră. Țara întreagă știe câte încercări s’au fă­cut, până chiar și în timpurile nouă, ca să ni se răpească dreptul nostru asupra Du­nării. Au trebuit mari sforțări pentru ca spoliarea aceasta să nu capete aprobarea Europei; și astă­zi încă, chestiunea Dunării stă tot deschisă. Spre a înlătura acest pericol de deasupra capului nostru, un singur mijloc era: să creăm o flotă comercială care să stăpânească de fapt Dunărea. Acum se face începutul acestei mărețe opere, și iată pentru ce salutăm cu atâta bucurie deschiderea curselor vaporului ro­mân Orient.* * * O fi foarte mic începutul acesta ; vaporul n’o fi cine știe ce frumuseță; se poate. Dar toate începuturile au fost mici în ța­ra noastră—împrejurare care nu ne-a im­­pedicat să ne ajungem țelurile propuse. Vom propăși și pe Dunăre , vom realiza și noi progrese de acele cari să uimească lumea și s’o silească a ne admira. Din Bulgari» (Corespondența ar­tic. a ziarului «Universul­») Sofia, E1 Iulie. Situația politică Deună­zi a apărut primul număr al unui ziar militar inspirat de ofițerii palatului princiar. In acest ziar e un articol senzațional în care se spun următoarele : «Atăt prințul căt și țara se află în cea mai mare primejdie» . Singurul mijloc pentru a scăpa de pericolul acesta este nimicirea totală a rusofililor. Prințul Ferdinand nu se va putea menține pe tron de­căt numai prin două mijloace : sau să suspende constituția și să domnească un timp oare­care singur, proclamând în unele localități .starea de asediu și să dea încetul cu încetul pa­rtorului o educație politică bună, sau să cheme o putere pe Radoslavofî și pe Petcoff. După cum se știe, fracțiunile liberale (anti­­ruse) s’au unit și șefii lor sunt Petcoff priete­nul intim a lui­­ Stambuloff și fostul ministru Radoslavofî. Din nou sosesc aici știri alarmante despre tul­burările din Macedonia. O ceată bine înarmată compusă din 80 de bul­gari a atacat orășelul Menük. Caimacamul, cei­­lalți funcționari și o parte din populația turcă au fugit. Insurgenții au dârîmat conacul guvernatoru­lui, edificiul poștei și al telegrafelor și 20 de case. Locuitorii s’au încercat să alunge pe insur­genți. 18 dintre ei însă au fost împușcați. Cei­­l­ alți au fugit care încotro. Insurgenții, după ce s’au aprovizionat bine cu tot ce le trebuia s’au retras spre munți. Garnizoana orașului constătătoare dintr’un ba­talion de nizami plecase mai de mult spre Pe­­rim-Dagh și soldații rămași în oraș erau prea puțini și prea slab înarmați ca să poată ținea pept­ru insurgenții. Abia după depărtarea acestora au sosit 2 ba­talioane de soldați turci, dar era prea târziu. O încăierare sângeroasă Cete numeroase de insurgenți au început să se ivească în diferite puncte ale Macedoniei. Se svonise la început că insurgenții sunt bă­tuți pe toată linia și că revoltele au fost poto­lite. Știrile acestea însă nu sunt adevărate, cel pu­țin după veștile sosite în Sofia. Zilnic trec cete de voluntari bulgari în Macedonia și cu fie­care ceată a trecut câte 3—4 ofițeri în rezervă. Lângă Djumaika a avut deună­zi loc o luptă sângeroasă între trupele turcești și insurgenți 70 de turci au fost omorîți și vre-o 40 ră­niți. Cel­l’alțî au luat-o la fugă. Insurgenții au dat foc mai multor comune turcești, jefuindu-le. Căți­va șefi ai mișcării macedonene, cari stau în Sofia, spun că luptele în Macedonia vor dura multă vreme încă, și că, la toamnă ele vor is­­bucni cu mai mare furie. Asasinarea lui Stambuloff.­­ Ancheta Ancheta pentru descoperirea asasinilor lui Stam­buloff continuă. După cum se știe bănuitul Turecciefî a fost li­berat din pușcărie în urma unei cauțiuni de 25.000 de fi. Poliția a arestat pe o servitoare cu numele Ana Gsomor, supusă austriacă. Ea a fost văzută în seara atentatului aproape de Union­ Club și dînsa a dat brând­ servitorului lui Stambuloff Gun­­cio, împedicăndu-l ast­fel să urmărească pe u­­nul dintre asasini. A mai fost arestat și un fost comisar de po­liție dat afară din slujbă în timpul când Stam­buloff era prim-ministru. El se chiamă Andra Rustici și e un ruso­fil înfocat. Fostul comisar, precum și servitoarea nu au declarat nimic. Ancheta se face cu greu și pănă acuma nu s’a putut da de urmele asasinilor. Singurul Georgieff, fostul secretar al lui Panița, e mai încurcat în afacerea asta, dar nici el nu vrea să destăinuiască nimic. Mulți cred că asasinii nu vor fi descoperiți și că afacerea va fi pusă la urma urmei la dosar pănă când întâmplarea va scoate adevărul la iveală. Un asasinat politic Un asasinat îngrozitor a emoționat de uinm­ai pe locuitorii din Filipopol. Comerciantul Filip Novacovici, un partizan în­focat al lui Stambuloff, a fost găsit mort în odaia lui de dormit, din fundul prăvăliei. Pieptul victimei era străpuns de două lovituri puternice de pumnal. In jurul gâtului avea o frînghie. Se crede că asasinii l’au strangulat întâiu, dar neisbutind bine, l’au înjunghiat. Din prăvălie nu s'a furat absolut nimic. Gașa cu bani n’a fost atinsă de loc. De aceea se crede că e la mijloc un asasinat politic. Criminalii n’au fost descoperiți pănă acum. Balanov. Situația in Macedonia UN PROVERB PE ZI Nu există rază fără spini. , (German)

Next