Universul, august 1895 (Anul 13, nr. 179-205)
1895-08-05 / nr. 183
Anul XIII No. 1á ^ari Xli capitala.—in 15ani in junețe Uoalele secrete Heputiuta Iârbălenscfi Se vindecă după cele mai noui metode, radial și fără durere și împedicare, după experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești W. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATU, No. 1. Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara ^^oo^^se^ara^e^^aște^țare^entruf^carp. Dr.I.POEMHÜ — STRADA ROMANA No. 22 — Consultațiuni pentru orice boale de la 1—3 p. ra. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noul 1112__________________________ (03) D-rul Theodor F. Marovici Primul doctor dentist român în România — Fost elev al d-rului ROSENTHAL — cu diploma de la Facultatea din Philadelphia (America) practicat și în Viena . 30,—Strada ȘTIRBEL’-VODA,—No. 30 Dinți artificiali in Aur și Cautciuc,plimbatul, scorul fără durere, curățitul, astfel se efectuează cu JUMETAT!iCKET st t. MI MTAT Doctor OCHSEN BEM - MEDIC CHIRURG DENTIST — Calea Victoriei No. 7,7 și Strada Monci «o. I. Dr. JACQUES POPPER‘“ — DENTIST — 28. Calea Victoriei (Pasagiul Vilaeros) vis-a-vis de prefectura poliției Capitalei Consultatiuni de la 5—12 a. ra. și de la 2—6 p. m. 1028 CASA DE SĂNĂTATE 51, Str. Teilor 51 — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—11 dimineața Vindecarea asigurată. — trotament special Consultațiunea numai un leu 1019 ’ M) Policlinica de copii CASA DE SANATATE — Strada Tailor 3STo. S3. — Direcția casei de sănătate a înființat o Policlinică de copii unde doctorul RAPAPORT special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 j>. m. Consultațiunea numai 1 leu. (980) REGIA monopolurilor statului r UJBII SCAȚIUMfuii Se aduce la cunoștința generală că serviciul vapoarelor locale intre Brăila-Galați pentru pangeri, bagagie și mărfuri, înființat de Regia Monopolurilor Statului, va face regulat în toate zilele cu începere de : MARȚI 1 (13) AUGUST 1895 următoarele curse : 1) Plecarea din Galați la Brăila 7 ore a. m. 2) « « « « « 10 « » » 3) « a « « « 1 « «p. m. 4) « « « « « 5 « « « 5) Plecarea din Brăila la Galați 8*/a ore a. m. 6) « « « « « 11 »» « « 7) « (c » « « 3 « p. m. 8) « « « « 7 « « » Tariful pentru călători, bagagie și mărfuri de la Galați la Brăila și vice-versa, este deocamdată fixat după cum urmează: PENTRU PASSAGERI Classa I Brăila-Galați sau vice-versa, pentru o persoană, 2 lei. Classa II Brăila-Galați sau vice-versa, pentru o persoană, 1 lei. Classa I Brăila-Galați sau dus și întors, valabil pentru trei zile, 3 lei. Classa II Brăila-Galați sau dus și întors, valabil pentru trei zile, 1 leu 50 bani. Copiii pînă la vîrsta de 6 ani vor plăti jumătate prețul. Carnete de patruzeci bilete classa I, valabile pentru Brăila-Galați sau Galați-Brăila, în cursul anului 52 lei. Pentru bagagie și mărfuri Bagagiele și mărfurile se cîntăresc din 50 în 50 kilograme. Pentru fiecare 50 kilograme sau fracțiune de 50 kilograme . Bagagie sau orice marfă, afară de mobile și zarzavat, 60 bani. Zarzavat și fructe proaspete, 30 bani. Mobilier voluminos, 1 leu 20 bani. Pentru orice alte transporturi neprevăzute mai sus, se pot lua informațiuni de la Agențiile Regiei, în ambele porturi. Direcțiunea generală. București, 30 iulie 1895. 1120 ’ (5) «osia Poenari Rall, din districtul Prahova, SEplasa Crivina, este de arendat de la 23 Aprilie 1896. Amatorii se vor adresa strada Brezoianu No. 18, 1* la ora 2—4 Pm. Gheorghe Andreescu S’avem numai răbdare și stăruință, încrezători în puterile noastre, pe temeiul experienței făcute, știm că nu facem o urare deșartă când dorim Statului român , cele multe înainte ! După inițiativa Statului va veni și inițiativa particulară și Dunărea va ajunge curând sa fie brăzdată de multe și multe corăbii românești. 1 CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Vineri, 4 August. —Sf. 7 coconi din Efes Catolic Vineri, 16 August. — Rodu. Rés. soarelui 5.5 , ap. soarelui 7.41. SâmbM^. 6 (17) August , București, 4 August. Cele multe înainte Zilele astea, a început să circule, între Galați și Brăila, primul vapor românesc. Plecarea dintr’un punct și sosirea în cell’alt, au fost salutate de poporațiunile locale cu un adevărat entuziasm. Ne asociam și noi la bucuria Brăilenilor și Gălățenilor, căci faptul de care ne ocupăm înseamnă un moment din cele mai importante, în istoria dezvoltarei noastre, înseamnă că începem a ne folosi și noi Românii de bogatele daruri cu cari ne-a înzestrat natura și din cari până acum n’am tras decât puțin folos. Sunt șase zeci și cinci de ani de când s’a proclamat libertatea navigațiunea pe Dunărea de jos. In tot acest timp, pavilioanele tuturor țărilor au filfsit pe frumoasa noastră Dunăre, numai pavilionul românesc n’a fîlfsit. Firește, am avut prea multe de făcut, cu prea puține puteri sufletești și materiale. Cu o poporațiune rară, cu o agricultură înapoiată, cu o burghezie abia la începuturile alcătuirei sale, fără cultură, ne-au trebuit silințe uriașe pentru ca să ne smulgem din amorțirea orientală și să ne modernizăm. Și în această lucrare am mai fost împiedecați și din afară, de unele State mari cari priviau cu ochi răi renașterea și întărirea micuțului nostru stat. N ’aveam școli nici învățători. N’aveam armată, care să apere țara. N’aveam administratori, n’avem judecători, n’aveam medici, n’aveam ingineri, n’aveam nimic, încetul cu încetul s’au umplut însă golurile, și chiar dacă n’ar fi încă toate în regulă și cum se cuvine, totuși am prins puțin cheag, cum se zice, și astăzi ne prezentăm lumea altfel decât acum șasezeci și mai bine de ani. Unul din țelurile spre care trebuia în vremea din urmă să ne îndreptăm toată puterea noastră de cugetare și de muncă, era să ajungem stăpâni și de fapt pe Dunărea noastră. Țara întreagă știe câte încercări s’au făcut, până chiar și în timpurile nouă, ca să ni se răpească dreptul nostru asupra Dunării. Au trebuit mari sforțări pentru ca spoliarea aceasta să nu capete aprobarea Europei; și astăzi încă, chestiunea Dunării stă tot deschisă. Spre a înlătura acest pericol de deasupra capului nostru, un singur mijloc era: să creăm o flotă comercială care să stăpânească de fapt Dunărea. Acum se face începutul acestei mărețe opere, și iată pentru ce salutăm cu atâta bucurie deschiderea curselor vaporului român Orient.* * * O fi foarte mic începutul acesta ; vaporul n’o fi cine știe ce frumuseță; se poate. Dar toate începuturile au fost mici în țara noastră—împrejurare care nu ne-a impedicat să ne ajungem țelurile propuse. Vom propăși și pe Dunăre , vom realiza și noi progrese de acele cari să uimească lumea și s’o silească a ne admira. Din Bulgari» (Corespondența artic. a ziarului «Universul») Sofia, E1 Iulie. Situația politică Deunăzi a apărut primul număr al unui ziar militar inspirat de ofițerii palatului princiar. In acest ziar e un articol senzațional în care se spun următoarele : «Atăt prințul căt și țara se află în cea mai mare primejdie» . Singurul mijloc pentru a scăpa de pericolul acesta este nimicirea totală a rusofililor. Prințul Ferdinand nu se va putea menține pe tron decăt numai prin două mijloace : sau să suspende constituția și să domnească un timp oarecare singur, proclamând în unele localități .starea de asediu și să dea încetul cu încetul partorului o educație politică bună, sau să cheme o putere pe Radoslavofî și pe Petcoff. După cum se știe, fracțiunile liberale (antiruse) s’au unit și șefii lor sunt Petcoff prietenul intim a lui Stambuloff și fostul ministru Radoslavofî. Din nou sosesc aici știri alarmante despre tulburările din Macedonia. O ceată bine înarmată compusă din 80 de bulgari a atacat orășelul Menük. Caimacamul, ceilalți funcționari și o parte din populația turcă au fugit. Insurgenții au dârîmat conacul guvernatorului, edificiul poștei și al telegrafelor și 20 de case. Locuitorii s’au încercat să alunge pe insurgenți. 18 dintre ei însă au fost împușcați. Ceil alți au fugit care încotro. Insurgenții, după ce s’au aprovizionat bine cu tot ce le trebuia s’au retras spre munți. Garnizoana orașului constătătoare dintr’un batalion de nizami plecase mai de mult spre Perim-Dagh și soldații rămași în oraș erau prea puțini și prea slab înarmați ca să poată ținea peptru insurgenții. Abia după depărtarea acestora au sosit 2 batalioane de soldați turci, dar era prea târziu. O încăierare sângeroasă Cete numeroase de insurgenți au început să se ivească în diferite puncte ale Macedoniei. Se svonise la început că insurgenții sunt bătuți pe toată linia și că revoltele au fost potolite. Știrile acestea însă nu sunt adevărate, cel puțin după veștile sosite în Sofia. Zilnic trec cete de voluntari bulgari în Macedonia și cu fiecare ceată a trecut câte 3—4 ofițeri în rezervă. Lângă Djumaika a avut deunăzi loc o luptă sângeroasă între trupele turcești și insurgenți 70 de turci au fost omorîți și vre-o 40 răniți. Cell’alțî au luat-o la fugă. Insurgenții au dat foc mai multor comune turcești, jefuindu-le. Cățiva șefi ai mișcării macedonene, cari stau în Sofia, spun că luptele în Macedonia vor dura multă vreme încă, și că, la toamnă ele vor isbucni cu mai mare furie. Asasinarea lui Stambuloff. Ancheta Ancheta pentru descoperirea asasinilor lui Stambuloff continuă. După cum se știe bănuitul Turecciefî a fost liberat din pușcărie în urma unei cauțiuni de 25.000 de fi. Poliția a arestat pe o servitoare cu numele Ana Gsomor, supusă austriacă. Ea a fost văzută în seara atentatului aproape de Union Club și dînsa a dat brând servitorului lui Stambuloff Guncio, împedicăndu-l astfel să urmărească pe unul dintre asasini. A mai fost arestat și un fost comisar de poliție dat afară din slujbă în timpul când Stambuloff era prim-ministru. El se chiamă Andra Rustici și e un rusofil înfocat. Fostul comisar, precum și servitoarea nu au declarat nimic. Ancheta se face cu greu și pănă acuma nu s’a putut da de urmele asasinilor. Singurul Georgieff, fostul secretar al lui Panița, e mai încurcat în afacerea asta, dar nici el nu vrea să destăinuiască nimic. Mulți cred că asasinii nu vor fi descoperiți și că afacerea va fi pusă la urma urmei la dosar pănă când întâmplarea va scoate adevărul la iveală. Un asasinat politic Un asasinat îngrozitor a emoționat de uinmai pe locuitorii din Filipopol. Comerciantul Filip Novacovici, un partizan înfocat al lui Stambuloff, a fost găsit mort în odaia lui de dormit, din fundul prăvăliei. Pieptul victimei era străpuns de două lovituri puternice de pumnal. In jurul gâtului avea o frînghie. Se crede că asasinii l’au strangulat întâiu, dar neisbutind bine, l’au înjunghiat. Din prăvălie nu s'a furat absolut nimic. Gașa cu bani n’a fost atinsă de loc. De aceea se crede că e la mijloc un asasinat politic. Criminalii n’au fost descoperiți pănă acum. Balanov. Situația in Macedonia UN PROVERB PE ZI Nu există rază fără spini. , (German)