Universul, septembrie 1895 (Anul 13, nr. 206-231)

1895-09-15 / nr. 218

Anul HI! No. 218 Publicații se space la cunoștința generală că în ziua de Luni 2/14 Octombrie a. c. orele 11 dimineața, se va ține licitație pentru furnitura de carne de vaca, vițel, porc și seu necesară măcelăriei Ma­gazinului de Consum, din Gara de Nord, pe timp de un an, cu începere de la 12 Noembre s­. n. anul curent. Cantitățile ce se v­ind anual în această măce­lărie sunt aproximativ cele următoare : 100.000 kilograme carne de vacă 16.000 « « « vițel 15.000 « « « porc 10.000 « Seü « vacă Condițiunile și contractul sub care are să se facă predarea și vânzarea diferitelor specii de carne, condițiunile de calitate a acestora și mo­dul de plată prevăzute în caetul de sarcină, care se poate cere în toate zilele de lucru de la Biu­­roul Magazinului de Comun din Gara de Nord. Oferta trebue trimisă înainte de sus-zisa zi, într'un plic sigilat cu inscripția următoare: «Magazinul de Consum, Gara de Nord», mai adăugând pe plic cuvintele: «Oferta pentru carne, licitația din 2/14 Octombrie 1895». Oferta, pentru a fi valabilă, trebue să fie înso­țită de recipisa Casieriei noastre Centrale, consta­tatoare că s’a­­ depus o garanție provizorie în sumă de lei m­a­rine. Concurentul declarat adjudecător, va avea să complecteze o garanție definitiva de lei două­ miî, care se va restitui după expirarea contractului. Supra-oferte precum și oferte fără specificare de preț, înlocuind aceasta cu o arătare de scă­­zământ, asupra ofertei celei mai eftine, nu se primesc. 1239 Liceul clasic și real de fete sub direcțiunea d-nei Eilionescu, autorizat cu No. 54 din Sept. 1893, de a libera certificate va­labile pentru bacalauriat. Liceu complect, externat, prep. de școala nor­mală, școală primară, curs liber , școală de pic­tură, de croitorie, pregătiri de conservator. Acest institut se compune din 2 clădiri mari, grădină, curte spațioasă, instalație de băi, apă, lumină incandescentă. (1185) Str. Fântânei No. 8 „Școala Nouă“ INSTITUT DE DOMNIȘOARE Bucur­esci. — Strada Armeană.— Bucur­ești Sub direcția d-nei L. S. NEGOESCU (autorizat de guvern) Aduce la cunoștința onor­ părinți că cursurile­­ i­eu, școală primară și de agrement încep 0 Septembrie dupe programele statului, cu tot personalul didactic, pedagogic și de supra­veghere perfecționat. Localul îmbunătățit cu a­­daose de nouă clădiri și instalațiuni. Grădină pentru recreație, înscrierile se fac de pe acum între orele 8—12 a. m. și 3—7 p. m. — In provincie se trimit prospecte detaliate la cerere. 1204 (9) Important Igg­OTEL ȘI TEATRU ADRIAN Situat in strada Bulevard in apropiere de gara din Plămnicu- Vâlcea este de închiriat cu începere de la 1 Ianuarie 1896, ș­i de vânzare. Amatorii să se adreseze la Agenția Universala, Calea Victorieeî No. 150. 1220 (10). Hr. I.POEM­ED — STRADA ROMANĂ No. 22 — Consultai luat pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Tratament al bo­alelor de stomac după metodele cele mai noul 1226 (30) CASA DE SĂNĂTATE 51. Str. Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNEi ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—li’dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai un leu­ ofinvavA de pensie, un ham nou de un cal, foarte fru­mos, una șea de asemenea, cu tot complectu ei, una pușcă de vânătoare model nou­ și o bicicletă. A se adresa str. Manea­ Brutar No 10 1241 Doctor P. A. Șerbănescu Membru al societății du Ophtalmologie din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA POPA­ TATU No. 69 — Consultațiuni și operațiuni la 3—© ore p. aân.. Pentru boabe de ochi, gât, gură, nas și urech Pentru: sarae, gratis de 1 la 10 M Epitropia bisericei sf. Ilia, Calea Ra-La 24 Septembre curent, ora 10 dimi­neața se va ține licitație, la cancelaria Epitropiei bisericei Sf. Ilie, calea Rahovei, pen­tru închirierea mai multor apartamente și pră­vălii din noua construcțiune a sus zisei biserici de pe calea Rahovei, pe termen de trei ani cu începere de la sf. Dumitru 1895 înainte. 1 .­257 ( 51. 5 Baal în Capitala.—10 Bani in județe Regele Italiei și garibaldienii.—(Vezi explicația) CALENDAR PE ANUL 4895 Ortodox Jouî, 14 Septembrie.—44 înalt. sf. Cruci. Catolic Jouî, 26 Septembrie.— Ciprian. Res. soarelui 5.53 Ap. soarelui 5.49 București / 3 Septembre. CULTURI BĂNOASE Ne vuietăm că economia rurală stă foarte prost la noi, și așa este. Afară de câți­va mari cultivatori—foarte rari și aceștia—toți cei­l’alți, mari, mijlocii și mici, nu știu de­cât una și bună, să scurme puțin pămân­tul, să arunce sămînța și apoi să sară aș­teptând să recolteze. Cereale și cereale, ori­unde te întorci, și nimic alt de­cât cereale. Dacă e vremea favorabilă și se face, tot mai merge, iar dacă nu se face, atunci e reu de tot: țăranii mor de foame și trebuesc să fie hrăniți de administrațiune, arendașii dau faliment, proprietarii se îngroapă în datorii. De ce nu se petrec asemenea lucruri și în alte părți, în lumea civilizată? Se în­tâmplă și pe aiurea să nu fie vreme favo­rabilă și să nu se facă cereale ; cu toate as­tea, nu se aude de crize ca cele de la noi. De obicei­, când pui asemenea întrebare, ți se răspunde că pe țările civilizate le scapă industria pe care n’o avem încă. Fără îndoială că industria joacă un mare rol în economia unei țări , dar nu e numai éa care scapă popoarele civilizate de criză. Principala scăpare e varietatea culturei. A­­gricultorii nu se aruncă toți asupra cerea­lelor, ci cultivă și alte cele; când nu se face una se face alta și oamenii ei la socoteală. Dar ceea ce cu deosebire ajută popora­­țiunile rurale din alte țări, sunt o sumă de citlturi accesorii, cari le procură venituri însemnate. Așa sunt, de exemplu, cultura rațională a pomilor, a păsărilor, a albinelor, a gândacilor de mătase și altele. Dacă Franța, Germania, etc., pot înfrunta anii răi fără­­ mari zdruncinări, pricina sunt culturile acestea accesorii. Câte-va exemple vor arăta mai bine uti­litatea unor asemenea culturi, într’un sat din apropierea Francfortului, sat având o poporațiune de 350 de suflete și posedând o întindere de 320 de hectare, s’au plantat 40 hectare cu pomi roditori. Fără a mai pune la socoteală că sub acești pomi s’au mai făcut și alte culturi, rodul pomilor a dat un venit, după câți­va ani, de 45.000 de mărci, ceea ce face, pentru fie­care din cei 40 de cultivatori, un venit a­nual de 1125 de mărci, adică 1406 lei. Frumos venit pentru un țăran. Cultura rațională a păsărilor aduce de a­­semenea un câștig foarte însemnat. Franța exportează păsări și oue pentru o sumă de peste 60 de milioane de franci pe an. An­glia importează aceste articole pentru o su­mă egală. Italia, Austro-Ungaria­ și alte țări fac un comerț întins cu păsări. Am putea aduce și multe alte exemple pentru a ilustra folosul culturei albinelor, gândacilor de mătase, etc. Dar e de prisos căci lucrul se înțelege de la sine. La noi cresc și pomi roditori, se cresc și păsări. Dar în ce chip ? Pomii fructiferi nu sunt îngrijiți de loc. Afară de pruni, cărora li se dă oare­care atenție în vederea țui cei, cei­llalți pomi cresc în voia Domnului, fără nici o cultură. Cu păsările e același lucru. De aceea pomii sunt chirciți, fructele nu sunt frumoase și nu se pot conserva bine, păsările sunt mici, urî­te și slabe. Pricina e că la noî țărănimea fiind de tot incultă, nu cunoaște însemnătatea lucrului și nu știe să cultive pomii și păsările. Ță­ranii cred că dacă au sădit pomul ori au pus ouăle sub cloșcă, s’a isprăvit, nu­mai Vineri, 15 (27) Septembre 1895, e nimic de făcut. Despre îmbunătățirea so­iurilor pentru a ajunge la îmbunătățirea pro­duselor, n’au nici cea mai mică ideie. Firește că lucrul s’ar putea îndrepta, cu puțină osteneală. In ce privește cultura pomilor, ar trebui de exemplu, să se înființeze în fie­care ju­deț cel puțin câte o pepinieră, unde să se­ facă cultură sistematică și rațională. Pepi­­nierile ar trebui așezate într-un punct pe, unde locuitorii întregului județ au prilej să treacă, pentru ca lucrul să le cadă sub ochi.. Deosebit de aceasta, s’ar putea trimite co­­­pii de săteni, din fie­care sat câte unul-două,­­rând pe rând, la aceste pepiniere ca să în­vețe meșteșugul.­­­ Pentru păsări, de asemenea, ar trebui să se creeze în fie­care județ câte o stațiune unde să se facă cultură rațională. Și așa mai departe, pentru toate cultu­rile acestea accesorii, cari sunt atât de bă­noase.* * * Spuneam nor­mai zilele trecute că ne’n­­trec Bulgarii în unele lucruri. Ei ne-au în­trecut și în privința asta.­­ Deja de câți­va ani, vecinii noștri au în­ființat, stațiuni pentru cultura rațională a pă­sărilor. Asemenea stațiuni există în jude­țele Razgrad, Șumla, Bazargic, și Bulgaria­ exportă deja păsări și oue pentru o sumă de 2—3,000,000. Ce facem noi? E adevărat că, de vr’o două ani, ministe­­­rul domeniilor a început să se miște, se, face câte­ ceva pentru cultura pomilor, albi­nelor și gândacilor de mătase. Dar e așa de puțin lucru ceea ce se face, e așa de slab începutul, în­cât nu putem fi mulțumiți. La cultura păsărilor nici nu s’a gândit minis­terul. Noi credem că ar trebui să facem jertfe mai serioase în această direcție. Căci ori­cât de mari ar fi jertfele­,­­neasemănat mai mari vor fi foloasele pentru țară. [Corespondența particulară a­­ țarului«Universul»( Petesburg 10 Septembrie. Un pretendent la tronul Bulgariei Mulți oameni nu știfi că in armata rusească există un general activ care, conform principii­lor de legitimitate, e singurul în drept să ocupe tronul Bulgariei. Cu alte cuvinte generalul aces­ta e pretendent la tronul Bulgariei și după cum se spune el a și început să facă gălăgie mare ca să-șî legitimeze drepturile. Generalul e un descendent al lui Ivan Strați­­mir, ultimul țar al Bulgarilor. Acum e anul. Stambulovî a făcut tot posibilul ca să-și procure hârtiile acestui descendent al vechii dinastii bul­gare, dar nu a reușit. O revistă mare rusească a început să publice documentele pretendentului la tron. Ele sunt foarte interesante și au o valoare mare istorică. Sevastopolul port militar După cum se știe, guvernul rus a hotărît ca de aci­nainte portul Sevastopolului să fie un port militar. S’au început deja lucrările pentru întărirea a­­cestui port. De­o­cam­dată s’au luat următoa­rele măsuri: Nici un turist n’are dreptul să intre în port, afară de persoanele din apropiere, oameni cu diferite afaceri, etc. . Doi generali englezi au fost expulzați din acel port.­­ Lordul Sheffield a primit de asemenea ordi­nul să părăsească imediat portul. Lucrările de întărire vor dura 1 an și jumă­tate, cel puțin. Ele vor costa 10 milioane de ruble. Se asigură că nici un port militar nu va fi mai bine întărit și mai puternic ca Sevasto­polul. Rusia și China . Grajdanin spune că un mare număr de chi­nezi vor veni în Rusia ca să intre în școala mi­litară din Petersburg. Tinerii soldați vor fi atașați pe la diferitele corpuri de armată. Se zice că guvernul rus le va da și burse mici, pe lângă bursele pe cari le au ei de­ la Statul lor. De o vreme încoace s’a încheiat o mare prie­tenie între Rusia și China. Dovadă e următorul fapt: Guvernul rusesc s’a învoit cu cel chinezesc ca să ocupe portul Arthur. China a dat voe Rusiei să facă isprava aceasta ale cărei urmări vor fi preponderanța Rusiei în extremul orient. Țarul și omul misterios Deună­ zi, pe când țarul se plimba prin ma­rele parc al palatului, îi iese înainte un om îm­brăcat in haine de păstor. Omul se apropie de țar. Acesta renase însemnut .• — Ce vrei ? întrebă țarul pe misteriosul in­divid. — Am o rugăminte ! — Și anume? — Iată petiția, Maiestate, și te rog să o resplvi imediat. împăratul observă numai­de­cât că are de-a face cu un om cult iar nu cu un om de rând. In acel moment iar niște agenți secreți cari mergeau în urma țarului și arestează pe in­divid. Acesta a fost dus la poliție unde s-a constatat că e un boier mare, al cărui copil, student în medicină, a fost arestat din cauză că făcuse parte dintr’o conjurație nihilistă. In petiția—pe care a luat-o țarul—omul se ruga ca băiatul lui să fie grațiat. ’ ■

Next