Universul, septembrie 1895 (Anul 13, nr. 206-231)

1895-09-19 / nr. 221

Anul XIII No.6 Bani în Capitală.—10 Bani în județe Premii Excepționale La abonații ziarului «UNIVERSUL»­­ POLITIC ZILNIC — Cu începere de la 16 Septembre 1895 Pentru 3 luni­­ Tg. în Capitală, lei 8.— In județe, Ie­i 9.30 Premii.—12 farfurioare frumos gravate de metal alb pentru masă sau o cutie cu 12 lin­gurițe de metal alb cu mânerul gravat, pentru cafea.—1 evantaliu chinezesc și un roman de 2 volume.—NB. In loc de 12 lingurițe, putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. Pentru 6 luni In Capitală, lei 19.20.­In județe, lei 19.70 Premii.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingu­rițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.— 1 roman de 5 volume ilustrat.—1 evantaliu chi­nezesc și un mic pieptene de buzunar. NB. In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noas­tre ilustrate. __Pentru 1 an In Capitală, lei 29.70.—In județe, lei 88.20 Premii.—Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cutia cu reliefuri nichelate și aurite, construit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu oglindă,­­ conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerină par­fumată.—1 baston cu ornamente nichelate con­ținând 4 călimară, 1 condeiü și 1 creion.—1 ele­gant notes legat în piele și cu flori argintate, un mic pieptene de buzunar, precum și 7 vo­lume din romanele noastre. . Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslu­șit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. NB. Toți abonații din provincie vor trimite un leu mai mult pentru portul premiilor.­Ne­primind un left se vor trimite premiile nefran­cate și abonatul va plăti portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI FĂRĂ PREMII In capitală Pentru 1 an. ........ Lei 20.10 « 6 luni ........ « 10.60 « 3......... « 5.60 In județe Pentru 1 an. . . ............................Lei 28.10 « 6 luni........................................« 14.60 « 3 «........................................« 7.60 Toți abonații la ziarul «Universul politic», pri­mesc/ gratis «Universul literar», care apare în fie­care Duminecă în format dublu cu splendide Ilustrații colorate.­­! !ÄE IMPORTAJ” D-relor MIRELE ! !! La Paul, coafor de dame, Str. Piața Amzi 5, se vind betele foarte frumoase numai cu 30 lei una. Cocarde bogate pentru nunți, de la 1 leu până la 3 lei una. 1267 (26) í>e~"VENZIARE — Moșia Spurcați, jud. Romanați — A se adresa la d-na Elena Fundățeanu, strada Model No. 7. 1122 _________________ (25) Liceul clasic și real­ie­sese sub direcțiunea d-nei Filionescu, autorisat cu No. 54 din Sept. 1893, de a libera certificate va­labile pentru bacalauriat. Liceu complect, externat, prep. de școala nor­mală, școală primară, curs liber, școală de pic­tură, de croitorie, pregătiri de conservator. Acest institut se compune din 2 clădiri mari, grădină, curte spațioasă, instalație de băi, apă, lumină incandescentă. (1185) Str. Fântânei No. 8 15oalele secrete Mc­ruiiuța Bărbătească Se vindecă dupe cele mai noul metode, radi­cal și fără durere și împedicare, dupe experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești — No. 1, STRADA EMIGRATII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. D-nul alex. Athanasia Soare de och și bule serioase CsM-snaltați-asni d.e la â — 5 p. sxs. — Calea Văcărești No. 102 — CASA DE SĂNĂTATE SI, Str. Teilor S1 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILIHCE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—11 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai un leu ST. THOR CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Luni 18 Septembrie.—Părintele Ermenic, Catolic Luni: 30 Septembrie.— Ieronim. Ref. soarelui 5.57 Ap. soarelui 5.42 MftriY. 1 fi Sfintem Vir A it Oofon­il­ n’a! lÂOfi București 18 Septembre. Idei despre alegeri După gri­jele de interesele țarei și ale naționalităței, interese mai mult amenințate poate de cum ne închipuim—vin acum mai la urmă, acelea despre alegerile generale , pe cine să însărcinăm cu greutatea cea mai mare a acestor griji ? Mulți se vor presinta și mulți se vor da gata să scoată interesele la capăt bun. Ei, dar să vedem, sî­ vor ei în stare, căci buna voință cine nu o are ? cine nu ar vrea să facă o treabă bună, să’șî lase un nume lăudat ? Toți de­sigur. Alegătorii în­să trebue să se uite la alt­ceva : sunt ei destul de destoinici pentru așa ceva? Dat-ați exemple de pricepere în dar averi publice, fie măcar și particulare ? Vorbind așa, în­țelegem nu numai interesele generale ale județelor și comunelor, ci și ale candidaților în­deosebi, căci de la lucrul mic se cu­noaște omul și cine a dat probă de isteți­me în afacerile sale și în ale comunei sau județului, va face tot așa în ale țarei. Ale­gătorii trebue să se ferească mai cu seamă de aceia cari, după ce nu au putut să’și conducă afacerile lor proprii, se oferă să conducă pe cele publice ; e lesne de înțeles că după cum ale lor n’au mers bine, tot așa nu au să meargă nici cele publice, sub conducerea lor. Și alegătorii trebue să se mai ferească apoi de aceia cari mai presus de discuția intereselor țărei și ale naționalităței pun pe aceea a alegerilor, cu atât mai mult încă să se ferească de aceia pentru cari nu este și nu poate fi altă discuție de­cât despre ale­geri ; ast­fel de oameni nu vor putea nici­odată să servească interesele țărei de vre­me ce au pe ale lor cari ’i ating mai de aproape. In scurt, dacă e o treabă foarte impor­tantă să ne gândim pe cine să alegem, e una tot așa de importantă poate să știm pe cine să nu alegem. * * * Sfaturile astea sunt pentru alegători și poate numai pentru o parte din ei, căci mulți le urmează deja , dar să ne întoar­cem la partide. Ați auzit de multe ori zicându-se că în cutare oraș ați biruit la alegeri conserva­torii ori în cutare altul liberalii, sau, cu alte cuvinte, că cutare oraș e liberal sau cu­tare altul conservator. Afirmarea asta e cât se poate de greșită. Orașele și satele nu pot fi liberale sau conservatoare ; afară de ingerințe pe cari, în dorința progresului nostru, nu le punem la socoteală, locuitorii aleg pe o persoană nu pentru că face parte din partidul liberal sau conservator, ci pen­tru că o cunosc de cinstită, harnică și des­toinică, pentru că această persoană le-a câș­­t­­igat stima prin ast­fel de calități ; aproape în­tot­dea­un­a isbânda este personală a ale­sului și nici de­cum a partidului. Stând ast­fel lucrurile, ne au de făcut partidele în lupta pentru alegerile viitoare? Să’șî atragă în partea lor oamenii onora­bili și capabili pe care să’î prezinte alegă­torilor. După ideea noastră, biruința va fi a ace­luia dintre partide care va avea mai mulți oameni de aceștia. Iar impunându-se alegătorilor oameni cel puțin necunoscuți­lor se face cu asta un réa progresului fărei în moralitate, în legali­tate ; și răul acesta se întoarce mai curând sau mai târziu­ chiar asupra partidului care l’a făcut sau l’a perpetuat. * Alegătorii vor fi*convinși cu graiul, în întruniri; acolo unde lipsesc faptele, ele vor fi înlocuite cu lupta de cuvânt și prin ni­mic alt­ceva. Obiceiul acesta, înrădăcinat în popor, ne va arăta mai bine ca ori­ce alt lucru civili­zația în fața lumei, ne va face renumele de la care așteptăm încrederea Europei în ro­lul nostru de luminători ai Orientului. Partidele noastre să nu uite că au o ma­re răspundere dacă obiceiul acesta nu e­­xistă în poporul nostru, dacă țara va fi lip­sită de renumele de care are o nevoe așa de mare. O CUGETARE PE ZI Cine crede tot ce aude ajunge la urma urmei cel mai neîncrezător om. Din belgia (Corespondența pârtie, a ziarului Universul­ Bruxel, 14 Septembrie. Societățile de temperanță.—Elevii școalelor Societățile de temperanță din Belgia fac pro­grese mari. Sub titlul: «Societățile școlare de temperanță», Robyns, inspector general al in­strucțiunei primare, a organizat 17,449 de gru­puri, cu 2 milioane de tineri, cari au aderat la ideea temperanței. D. Robyns a cerut institutorilor publici ca să îndemne pe toți băieții în etate de 12 ani să se angajeze pe cuvântul­ lor de onoare, fără să fie însă siliți, că până în etatea de 20 de ani nu vor bea nici licoruri nici rachiu ci numai vin, în cantitate foarte mică, la masă. Ideea aceasta a fost încununată de succes In provincia Limbourg mai cu seamă. Dintre 257 școli comunale de băieți, 209 au­ o societate de temperanță. Numărul aderenților se ridică la 5000. Faptul acesta a fost imitat de provinciile ve­cine. In Namur sunt 154 de aderenți, în Hai­­naut 212, la Liege 74, în Flandra 34. Numerul total al societăților de temperanță în Belgia se ridică la 952 cu 16307 membri. Turburari grave La Cureghem-Anderlecht s’au întâmplat ieri niște tulburări foarte grave. O societate catolică avea să’și inaugureze un drapel. Imediat, însă, ce s’a format cortegiul socia­liștii cari sau­ adunat în număr foarte mare s’au năpustiit asupra clericalilor și au început să dea în el fără milă. S’a produs o încăerare teribilă. Mulți s’au ales cu capetele sparte. S’au schimbat și câte­va focuri de revolver. Catolicii, văzându-se biruiți s’au refugiat în­­tr’o casă privată. Socialiștii s’au luat după el.­ Lupta s’a încins din nou, mai furioasă și mai’ teribilă. Poarta casei și ușile odăilor au fost baricadate. Țipete și viete grozave se auziau din interiorul casei. Agenții poliției au trebuit să intre pe ferestre și cu mare greutate au reușit să despartă pe combatanți. 15 inși au fost răniți și duși la spital. S’au făcut numeroase arestări. Congresul liber-cugetătorilor au­ primit știrea că la Bruxel s’a ținut marele congres al liber-cugetătorilor. Congresul, a votat în unanimitatea o or­dine de zi prin care desaprobă resboiul și militarismul. In decursul unei lungi desbateri, câți­va dele­gați francezi au revindecat dreptul Franței de a se lupta pentru recucerirea Alsaciei și Lorenei.­ D. Dejuante, delegatul socialist, a preconizat internaționalismul. Viitorul congres se va ocupa cu o chestie in­teresantă și anume: «Greva soldaților în cazul unui resboiu european». S'a votat o moțiune în sensul acesta și moțiu­nea va fi discutată în noua adunare. Un furt mare La Ostende s-a săvîrșit o hoție mare și foarte îndrăsneață. Un anticar din strada Chapelle a fost jefuit de niște jub­ericale frumoase și scumpe. Prețul lor se ridică la peste 100.000 de fr. Dulapurile în cari se aflau bijuteriile au fost sparte și ele au fost găsite în împrejurimele Ostendei. De urma tâlharilor nu s’a dat până acum. Un incendiu violent Se scrie din Charleroi. La Val Notre-Dame lângă Huy a isbucnit un incendiu violent care a distrus moara mare a lui Cousin. De la moară focul s’a întins la casele din îm­prejurimi. Moara și 4 case au fost prefăcute în cenușă.. 2 oameni, un bătrân și o fetiță de 7 ani, au perit în flăcări. Bătrânul și fetița­ erau greu bol­­navi în pat. 3 pompieri s’au ales cu răni grave. Pagubele pricinuite de incendiu sunt foarte mari. O dramă sângeroasă O dramă îngrozitoare s’a petrecut la Ath, pro­vincia Hainaut. Soții Marechal traiau de o vreme vic­oace foarte rău. Bărbatul, grădinar, era foarte gelos și se certa adese­ori foarte violent cu nevastă-sa. _ Intr’una din diminețele trecute, o vecină a so­ților Marechal și anume d-na Carlier, intrând la grădinar, l’a găsit pe acesta spânzurat de o grindă într’un șopron. D-na Carlier dete de știre vecinilor și mulți dintre aceștia alergară în casa soților Marechal.’ ’ , , Aci găsiră, într’o odae, pe d-na Louise Mare­chal întinsă pe pat și scăldată într’un sac mare­ de sânge. Capul îi era sdrobit cu desăvârșire. Alăturea de pat, în leagăn se afla un băiat al lor de 18 luni. Băiatul era mort. Sermanul era­ sugrumat. La picioarele patului se afla un ciocan, cu care Marechal își omorîse nevasta. Van Stan Docu­meniu­l podului de peste Danira Iată textul documentului care a fost zidit în arcul podului de peste Dunăre: : Noi Carol I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională Rege al României. In anul mântuire­ 1890 am pus piatra funda­mentală a podului menit să împreune cele două maluri ale Dunărei între Fetești și Cernavoda. După cinci ani de muncă statornică, Dumne­zeu hărăzind Târei liniște și îndestulare, astă­zi în a 14-a zi a lunei Septembre 1895 și al 30-lea

Next