Universul, septembrie 1895 (Anul 13, nr. 206-231)
1895-09-19 / nr. 221
Anul XIII No.6 Bani în Capitală.—10 Bani în județe Premii Excepționale La abonații ziarului «UNIVERSUL» POLITIC ZILNIC — Cu începere de la 16 Septembre 1895 Pentru 3 luni Tg. în Capitală, lei 8.— In județe, Iei 9.30 Premii.—12 farfurioare frumos gravate de metal alb pentru masă sau o cutie cu 12 lingurițe de metal alb cu mânerul gravat, pentru cafea.—1 evantaliu chinezesc și un roman de 2 volume.—NB. In loc de 12 lingurițe, putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. Pentru 6 luni In Capitală, lei 19.20.In județe, lei 19.70 Premii.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingurițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.— 1 roman de 5 volume ilustrat.—1 evantaliu chinezesc și un mic pieptene de buzunar. NB. In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noastre ilustrate. __Pentru 1 an In Capitală, lei 29.70.—In județe, lei 88.20 Premii.—Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cutia cu reliefuri nichelate și aurite, construit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu oglindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerină parfumată.—1 baston cu ornamente nichelate conținând 4 călimară, 1 condeiü și 1 creion.—1 elegant notes legat în piele și cu flori argintate, un mic pieptene de buzunar, precum și 7 volume din romanele noastre. . Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslușit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. NB. Toți abonații din provincie vor trimite un leu mai mult pentru portul premiilor.Neprimind un left se vor trimite premiile nefrancate și abonatul va plăti portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI FĂRĂ PREMII In capitală Pentru 1 an. ........ Lei 20.10 « 6 luni ........ « 10.60 « 3......... « 5.60 In județe Pentru 1 an. . . ............................Lei 28.10 « 6 luni........................................« 14.60 « 3 «........................................« 7.60 Toți abonații la ziarul «Universul politic», primesc/ gratis «Universul literar», care apare în fiecare Duminecă în format dublu cu splendide Ilustrații colorate.! !ÄE IMPORTAJ” D-relor MIRELE ! !! La Paul, coafor de dame, Str. Piața Amzi 5, se vind betele foarte frumoase numai cu 30 lei una. Cocarde bogate pentru nunți, de la 1 leu până la 3 lei una. 1267 (26) í>e~"VENZIARE — Moșia Spurcați, jud. Romanați — A se adresa la d-na Elena Fundățeanu, strada Model No. 7. 1122 _________________ (25) Liceul clasic și realiesese sub direcțiunea d-nei Filionescu, autorisat cu No. 54 din Sept. 1893, de a libera certificate valabile pentru bacalauriat. Liceu complect, externat, prep. de școala normală, școală primară, curs liber, școală de pictură, de croitorie, pregătiri de conservator. Acest institut se compune din 2 clădiri mari, grădină, curte spațioasă, instalație de băi, apă, lumină incandescentă. (1185) Str. Fântânei No. 8 15oalele secrete Mcruiiuța Bărbătească Se vindecă dupe cele mai noul metode, radical și fără durere și împedicare, dupe experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești — No. 1, STRADA EMIGRATII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. D-nul alex. Athanasia Soare de och și bule serioase CsM-snaltați-asni d.e la â — 5 p. sxs. — Calea Văcărești No. 102 — CASA DE SĂNĂTATE SI, Str. Teilor S1 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILIHCE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—11 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai un leu ST. THOR CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Luni 18 Septembrie.—Părintele Ermenic, Catolic Luni: 30 Septembrie.— Ieronim. Ref. soarelui 5.57 Ap. soarelui 5.42 MftriY. 1 fi Sfintem Vir A it Oofonil n’a! lÂOfi București 18 Septembre. Idei despre alegeri După grijele de interesele țarei și ale naționalităței, interese mai mult amenințate poate de cum ne închipuim—vin acum mai la urmă, acelea despre alegerile generale , pe cine să însărcinăm cu greutatea cea mai mare a acestor griji ? Mulți se vor presinta și mulți se vor da gata să scoată interesele la capăt bun. Ei, dar să vedem, sî vor ei în stare, căci buna voință cine nu o are ? cine nu ar vrea să facă o treabă bună, să’șî lase un nume lăudat ? Toți desigur. Alegătorii însă trebue să se uite la altceva : sunt ei destul de destoinici pentru așa ceva? Dat-ați exemple de pricepere în dar averi publice, fie măcar și particulare ? Vorbind așa, înțelegem nu numai interesele generale ale județelor și comunelor, ci și ale candidaților îndeosebi, căci de la lucrul mic se cunoaște omul și cine a dat probă de istețime în afacerile sale și în ale comunei sau județului, va face tot așa în ale țarei. Alegătorii trebue să se ferească mai cu seamă de aceia cari, după ce nu au putut să’și conducă afacerile lor proprii, se oferă să conducă pe cele publice ; e lesne de înțeles că după cum ale lor n’au mers bine, tot așa nu au să meargă nici cele publice, sub conducerea lor. Și alegătorii trebue să se mai ferească apoi de aceia cari mai presus de discuția intereselor țărei și ale naționalităței pun pe aceea a alegerilor, cu atât mai mult încă să se ferească de aceia pentru cari nu este și nu poate fi altă discuție decât despre alegeri ; astfel de oameni nu vor putea niciodată să servească interesele țărei de vreme ce au pe ale lor cari ’i ating mai de aproape. In scurt, dacă e o treabă foarte importantă să ne gândim pe cine să alegem, e una tot așa de importantă poate să știm pe cine să nu alegem. * * * Sfaturile astea sunt pentru alegători și poate numai pentru o parte din ei, căci mulți le urmează deja , dar să ne întoarcem la partide. Ați auzit de multe ori zicându-se că în cutare oraș ați biruit la alegeri conservatorii ori în cutare altul liberalii, sau, cu alte cuvinte, că cutare oraș e liberal sau cutare altul conservator. Afirmarea asta e cât se poate de greșită. Orașele și satele nu pot fi liberale sau conservatoare ; afară de ingerințe pe cari, în dorința progresului nostru, nu le punem la socoteală, locuitorii aleg pe o persoană nu pentru că face parte din partidul liberal sau conservator, ci pentru că o cunosc de cinstită, harnică și destoinică, pentru că această persoană le-a câștigat stima prin astfel de calități ; aproape întotdeauna isbânda este personală a alesului și nici decum a partidului. Stând astfel lucrurile, ne au de făcut partidele în lupta pentru alegerile viitoare? Să’șî atragă în partea lor oamenii onorabili și capabili pe care să’î prezinte alegătorilor. După ideea noastră, biruința va fi a aceluia dintre partide care va avea mai mulți oameni de aceștia. Iar impunându-se alegătorilor oameni cel puțin necunoscuților se face cu asta un réa progresului fărei în moralitate, în legalitate ; și răul acesta se întoarce mai curând sau mai târziu chiar asupra partidului care l’a făcut sau l’a perpetuat. * Alegătorii vor fi*convinși cu graiul, în întruniri; acolo unde lipsesc faptele, ele vor fi înlocuite cu lupta de cuvânt și prin nimic altceva. Obiceiul acesta, înrădăcinat în popor, ne va arăta mai bine ca orice alt lucru civilizația în fața lumei, ne va face renumele de la care așteptăm încrederea Europei în rolul nostru de luminători ai Orientului. Partidele noastre să nu uite că au o mare răspundere dacă obiceiul acesta nu există în poporul nostru, dacă țara va fi lipsită de renumele de care are o nevoe așa de mare. O CUGETARE PE ZI Cine crede tot ce aude ajunge la urma urmei cel mai neîncrezător om. Din belgia (Corespondența pârtie, a ziarului Universul Bruxel, 14 Septembrie. Societățile de temperanță.—Elevii școalelor Societățile de temperanță din Belgia fac progrese mari. Sub titlul: «Societățile școlare de temperanță», Robyns, inspector general al instrucțiunei primare, a organizat 17,449 de grupuri, cu 2 milioane de tineri, cari au aderat la ideea temperanței. D. Robyns a cerut institutorilor publici ca să îndemne pe toți băieții în etate de 12 ani să se angajeze pe cuvântul lor de onoare, fără să fie însă siliți, că până în etatea de 20 de ani nu vor bea nici licoruri nici rachiu ci numai vin, în cantitate foarte mică, la masă. Ideea aceasta a fost încununată de succes In provincia Limbourg mai cu seamă. Dintre 257 școli comunale de băieți, 209 au o societate de temperanță. Numărul aderenților se ridică la 5000. Faptul acesta a fost imitat de provinciile vecine. In Namur sunt 154 de aderenți, în Hainaut 212, la Liege 74, în Flandra 34. Numerul total al societăților de temperanță în Belgia se ridică la 952 cu 16307 membri. Turburari grave La Cureghem-Anderlecht s’au întâmplat ieri niște tulburări foarte grave. O societate catolică avea să’și inaugureze un drapel. Imediat, însă, ce s’a format cortegiul socialiștii cari sau adunat în număr foarte mare s’au năpustiit asupra clericalilor și au început să dea în el fără milă. S’a produs o încăerare teribilă. Mulți s’au ales cu capetele sparte. S’au schimbat și câteva focuri de revolver. Catolicii, văzându-se biruiți s’au refugiat într’o casă privată. Socialiștii s’au luat după el. Lupta s’a încins din nou, mai furioasă și mai’ teribilă. Poarta casei și ușile odăilor au fost baricadate. Țipete și viete grozave se auziau din interiorul casei. Agenții poliției au trebuit să intre pe ferestre și cu mare greutate au reușit să despartă pe combatanți. 15 inși au fost răniți și duși la spital. S’au făcut numeroase arestări. Congresul liber-cugetătorilor au primit știrea că la Bruxel s’a ținut marele congres al liber-cugetătorilor. Congresul, a votat în unanimitatea o ordine de zi prin care desaprobă resboiul și militarismul. In decursul unei lungi desbateri, câțiva delegați francezi au revindecat dreptul Franței de a se lupta pentru recucerirea Alsaciei și Lorenei. D. Dejuante, delegatul socialist, a preconizat internaționalismul. Viitorul congres se va ocupa cu o chestie interesantă și anume: «Greva soldaților în cazul unui resboiu european». S'a votat o moțiune în sensul acesta și moțiunea va fi discutată în noua adunare. Un furt mare La Ostende s-a săvîrșit o hoție mare și foarte îndrăsneață. Un anticar din strada Chapelle a fost jefuit de niște jubericale frumoase și scumpe. Prețul lor se ridică la peste 100.000 de fr. Dulapurile în cari se aflau bijuteriile au fost sparte și ele au fost găsite în împrejurimele Ostendei. De urma tâlharilor nu s’a dat până acum. Un incendiu violent Se scrie din Charleroi. La Val Notre-Dame lângă Huy a isbucnit un incendiu violent care a distrus moara mare a lui Cousin. De la moară focul s’a întins la casele din împrejurimi. Moara și 4 case au fost prefăcute în cenușă.. 2 oameni, un bătrân și o fetiță de 7 ani, au perit în flăcări. Bătrânul și fetița erau greu bolnavi în pat. 3 pompieri s’au ales cu răni grave. Pagubele pricinuite de incendiu sunt foarte mari. O dramă sângeroasă O dramă îngrozitoare s’a petrecut la Ath, provincia Hainaut. Soții Marechal traiau de o vreme vicoace foarte rău. Bărbatul, grădinar, era foarte gelos și se certa adeseori foarte violent cu nevastă-sa. _ Intr’una din diminețele trecute, o vecină a soților Marechal și anume d-na Carlier, intrând la grădinar, l’a găsit pe acesta spânzurat de o grindă într’un șopron. D-na Carlier dete de știre vecinilor și mulți dintre aceștia alergară în casa soților Marechal.’ ’ , , Aci găsiră, într’o odae, pe d-na Louise Marechal întinsă pe pat și scăldată într’un sac mare de sânge. Capul îi era sdrobit cu desăvârșire. Alăturea de pat, în leagăn se afla un băiat al lor de 18 luni. Băiatul era mort. Sermanul era sugrumat. La picioarele patului se afla un ciocan, cu care Marechal își omorîse nevasta. Van Stan Documeniul podului de peste Danira Iată textul documentului care a fost zidit în arcul podului de peste Dunăre: : Noi Carol I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională Rege al României. In anul mântuire 1890 am pus piatra fundamentală a podului menit să împreune cele două maluri ale Dunărei între Fetești și Cernavoda. După cinci ani de muncă statornică, Dumnezeu hărăzind Târei liniște și îndestulare, astăzi în a 14-a zi a lunei Septembre 1895 și al 30-lea